Tromboza: tipuri, factori de risc, simptome si optiuni de tratament

Factorii principali care contribuie la apariția trombozei includ staza sangvină, leziunile vasculare și modificările în sistemul de coagulare. Identificarea precoce a simptomelor și începerea promptă a tratamentului sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe.

Tipurile de tromboză

Tromboza poate afecta diferite vase de sânge din organism, fiecare tip având caracteristici și riscuri distincte. Localizarea cheagului determină severitatea simptomelor și potențialele complicații care pot apărea.

Tromboza venoasă: Această formă apare când un cheag de sânge se formează într-o venă, blocând întoarcerea sângelui spre inimă. Manifestările clinice includ durere locală, edem și modificări ale culorii pielii în zona afectată. Complicațiile pot fi severe, mai ales când cheagul se desprinde și ajunge în circulația pulmonară.

Tromboza arterială: Reprezintă formarea unui cheag într-o arteră, împiedicând transportul sângelui oxigenat către țesuturi. Consecințele pot fi grave, incluzând infarct miocardic sau accident vascular cerebral, în funcție de artera afectată. Simptomele apar brusc și necesită intervenție medicală imediată.

Tromboza venoasă profundă: Această formă severă afectează venele mari, situate în profunzimea membrelor inferioare sau superioare. Simptomele caracteristice includ durere intensă, umflarea extremității afectate și senzație de căldură locală. Reprezintă o urgență medicală datorită riscului de embolie pulmonară.

Tromboza de venă portă: Afectează vena care transportă sângele de la organele digestive către ficat. Poate cauza hipertensiune portală și tulburări în funcționarea ficatului. Simptomele includ dureri abdominale, ascită și modificări ale funcției hepatice.

Tromboza cerebrală: Implică formarea unui cheag în vasele cerebrale, putând duce la accident vascular cerebral. Manifestările includ cefalee severă, tulburări de vedere, dificultăți de vorbire și slăbiciune musculară. Necesită diagnostic și tratament urgent pentru prevenirea leziunilor cerebrale permanente.

Factori de risc

Numeroși factori pot crește riscul dezvoltării trombozei, de la predispoziții genetice până la stilul de viață și afecțiuni medicale preexistente. Identificarea acestor factori este crucială pentru prevenție și managementul bolii.

Factori comuni

Vârsta peste 60 de ani: Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de tromboză crește semnificativ din cauza modificărilor vasculare și a sistemului de coagulare. Persoanele vârstnice prezintă frecvent și alte afecțiuni care pot contribui la formarea cheagurilor de sânge.

Obezitatea: Excesul ponderal crește presiunea asupra vaselor sangvine și modifică fluxul sanguin. Țesutul adipos în exces produce substanțe proinflamatorii care pot afecta coagularea sângelui și funcția endotelială a vaselor sangvine.

Fumatul: Nicotina și alte substanțe toxice din tutun afectează pereții vaselor sangvine și cresc vâscozitatea sângelui. Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză și poate duce la formarea cheagurilor prin multiple mecanisme patologice.

Antecedente personale: Persoanele care au avut anterior un episod de tromboză prezintă un risc semnificativ mai mare de recurență. Acest risc este influențat de factori genetici și de prezența altor afecțiuni predispozante.

Afecțiuni medicale

Cancer: Persoanele care suferă de cancer prezintă un risc crescut de dezvoltare a trombozei din cauza mai multor factori. Celulele canceroase pot produce substanțe care activează sistemul de coagulare, iar tratamentele oncologice pot afecta vasele de sânge și modifica echilibrul coagulării. Imobilizarea prelungită în timpul tratamentului și compresia vaselor sangvine de către tumori contribuie la acest risc.

Boli cardiace: Afecțiunile cardiace cresc riscul de tromboză prin modificarea fluxului sanguin și afectarea pereților vasculari. Fibrilația atrială poate duce la formarea de cheaguri în cavitățile cardiace, în timp ce insuficiența cardiacă reduce viteza circulației sangvine, favorizând staza și formarea trombilor.

Boli autoimune: Afecțiunile autoimune pot declanșa un răspuns inflamator care afectează vasele sangvine și sistemul de coagulare. Lupusul eritematos sistemic și sindromul antifosfolipidic sunt exemple de boli autoimune care cresc semnificativ riscul de tromboză prin producerea de anticorpi care interferează cu coagularea normală.

Tulburări de coagulare: Aceste afecțiuni genetice sau dobândite modifică capacitatea sângelui de a coagula normal. Deficitul de proteină C sau S, mutația factorului V Leiden și alte anomalii ale factorilor de coagulare pot duce la formarea excesivă de cheaguri în vasele sangvine.

Simptome și semne de alarmă

Manifestările trombozei variază în funcție de localizarea și dimensiunea cheagului, putând merge de la simptome ușoare până la situații care pun viața în pericol. Recunoașterea precoce a semnelor permite inițierea rapidă a tratamentului.

Simptome frecvente

Durere și umflare: Zona afectată de tromboză prezintă edem local, sensibilitate la atingere și durere care se accentuează la mișcare sau presiune. În cazul trombozei venoase profunde, membrul afectat poate avea un volum semnificativ mai mare comparativ cu partea opusă, iar pielea devine lucioasă și întinsă din cauza edemului.

Modificări ale pielii: Tegumentul din zona afectată își poate schimba culoarea, devenind roșiatic sau violaceu, și temperatura, fiind mai cald la atingere comparativ cu zonele învecinate. Aceste modificări apar din cauza inflamației și a tulburărilor de circulație locală cauzate de prezența trombului.

Dificultăți respiratorii: Dispneea bruscă, mai ales la efort minim sau în repaus, poate indica prezența unui cheag de sânge în circulația pulmonară. Această manifestare este adesea însoțită de durere toracică care se accentuează la respirație și tahicardie, reprezentând un semn de alarmă care necesită evaluare medicală imediată.

Semne de urgență

Semne de embolie pulmonară: Apariția bruscă a dificultăților severe de respirație, însoțite de durere toracică intensă care se agravează la inspirație profundă, tuse cu sânge și anxietate marcată indică o posibilă embolie pulmonară. Pielea poate deveni palidă sau cianotică, iar pacientul poate prezenta transpirații abundente și stare de slăbiciune extremă.

Semne de accident vascular cerebral: Instalarea bruscă a asimetriei faciale, slăbiciunii sau amorțelii pe o parte a corpului și dificultăți în vorbire sau înțelegere sugerează un accident vascular cerebral de cauză trombotică. Pot apărea tulburări de vedere, amețeli severe și pierderea echilibrului.

Semne de infarct miocardic: Durerea toracică intensă cu caracter de constricție sau presiune, care poate iradia în brațul stâng, gât sau maxilar, reprezintă principalul semn de alarmă. Aceasta este frecvent însoțită de dificultăți de respirație, transpirații reci, greață și anxietate severă.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea trombozei necesită o abordare complexă, combinând examinarea clinică cu investigații paraclinice specifice. Precizia diagnosticului este esențială pentru inițierea promptă a tratamentului adecvat și prevenirea complicațiilor severe.

Examinarea fizică: Medicul evaluează zona afectată, căutând semne specifice precum edem, modificări de culoare și temperatură ale pielii sau sensibilitate la palpare. Examinarea include măsurarea circumferinței membrelor pentru comparație, evaluarea pulsului periferic și identificarea altor semne clinice relevante pentru diagnostic.

Analize de sânge: Testele de laborator specifice includ determinarea D-dimerilor, marker important pentru prezența trombozei active, și evaluarea factorilor de coagulare. Rezultatele acestor analize oferă informații valoroase despre activitatea sistemului de coagulare și riscul trombotic, ghidând deciziile terapeutice ulterioare.

Ecografie: Această metodă neinvazivă utilizează ultrasunete pentru vizualizarea fluxului sanguin și identificarea blocajelor vasculare. Ecografia Doppler permite evaluarea dinamică a circulației, oferind informații despre localizarea și extinderea trombului, precum și despre permeabilitatea vaselor afectate.

Tomografie computerizată: Această investigație imagistică oferă imagini detaliate ale vaselor sangvine și țesuturilor înconjurătoare. Prin administrarea substanței de contrast, se pot evidenția zonele cu flux sanguin redus sau absent, permițând localizarea precisă a trombilor și evaluarea impactului asupra organelor adiacente.

Rezonanță magnetică: Imagistica prin rezonanță magnetică oferă vizualizarea detaliată a vaselor sangvine și țesuturilor, fiind deosebit de utilă în diagnosticarea trombozelor cerebrale sau abdominale. Această metodă permite identificarea precisă a localizării și dimensiunii trombilor, precum și evaluarea modificărilor tisulare asociate.

Opțiuni de tratament

Tratamentul trombozei urmărește dizolvarea cheagurilor existente, prevenirea formării altora noi și reducerea riscului de complicații. Alegerea strategiei terapeutice depinde de localizarea și severitatea trombozei.

Opțiuni non-chirurgicale

Medicamente anticoagulante: Aceste medicamente reduc capacitatea sângelui de a forma cheaguri prin interferarea cu procesul de coagulare. Heparina și warfarina sunt cele mai utilizate anticoagulante, fiind administrate inițial intravenos sau subcutanat, urmând ca ulterior tratamentul să continue pe cale orală pentru perioade îndelungate.

Terapia trombolitică: Acest tratament utilizează medicamente special concepute pentru dizolvarea rapidă a cheagurilor de sânge în situații de urgență. Medicamentele trombolitice sunt administrate intravenos și sunt rezervate cazurilor severe, precum embolia pulmonară masivă sau accidentul vascular cerebral acut.

Medicamente antiagregante plachetare: Aceste medicamente previn agregarea trombocitelor și formarea cheagurilor prin modificarea funcției plachetare. Aspirina și clopidogrelul sunt frecvent prescrise pentru prevenirea trombozelor arteriale, fiind eficiente în reducerea riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Intervenții chirurgicale

Trombectomie: Această procedură chirurgicală constă în îndepărtarea mecanică a cheagului de sânge din vasul afectat. Intervenția poate fi realizată prin tehnici clasice sau minim invazive, utilizând catetere speciale pentru extragerea trombului. Trombectomia este indicată în special în cazurile de tromboză severă care nu răspund la tratamentul medicamentos.

Implantarea filtrului de venă cavă: Această procedură implică plasarea unui dispozitiv special în vena cavă inferioară pentru a preveni migrarea cheagurilor de sânge către plămâni. Filtrul acționează ca o barieră fizică, captând eventualele fragmente de trombi care s-ar putea desprinde din venele membrelor inferioare, reducând astfel riscul de embolie pulmonară.

Strategii de prevenție

Prevenirea trombozei implică adoptarea unui stil de viață sănătos și implementarea unor măsuri specifice pentru reducerea riscurilor. Aceste strategii sunt deosebit de importante pentru persoanele cu factori de risc preexistenți.

Activitate fizică regulată: Exercițiile fizice moderate stimulează circulația sangvină și reduc riscul de formare a cheagurilor. Activitățile precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul timp de cel puțin 30 de minute zilnic îmbunătățesc fluxul sangvin și tonusul vascular. Mișcarea regulată contribuie la menținerea unei bune circulații și previne staza venoasă, factor important în dezvoltarea trombozei.

Menținerea unei greutăți sănătoase: Excesul ponderal exercită presiune suplimentară asupra vaselor sangvine și crește riscul de tromboză. Adoptarea unei diete echilibrate, bogată în fructe, legume și cereale integrale, combinată cu activitate fizică regulată, ajută la menținerea unei greutăți optime și reduce riscul complicațiilor cardiovasculare.

Renunțarea la fumat: Fumatul afectează semnificativ sănătatea vasculară prin deteriorarea pereților vaselor sangvine și creșterea vâscozității sângelui. Oprirea fumatului reduce riscul de tromboză și îmbunătățește circulația sangvină, având beneficii imediate și pe termen lung pentru sănătatea cardiovasculară.

Ciorapi compresivi: Ciorapii compresivi exercită o presiune graduată asupra membrelor inferioare, îmbunătățind întoarcerea venoasă și prevenind staza sangvină. Aceștia sunt deosebit de utili pentru persoanele care petrec mult timp în picioare sau care au predispoziție la probleme circulatorii, reducând riscul de tromboză venoasă profundă.

Precauții în timpul călătoriilor: În timpul călătoriilor lungi, mișcarea regulată și exercițiile simple ale membrelor inferioare sunt esențiale pentru prevenirea trombozei. Hidratarea adecvată, purtarea hainelor comode și efectuarea pauzelor frecvente pentru mișcare în timpul călătoriilor cu mașina sau avionul reduc riscul formării cheagurilor de sânge.