Colita de fermentatie: simptome, cauze si tratament

Modificările în compoziția microbiotei intestinale duc la scăderea bacteriilor benefice și la proliferarea celor nocive. Tratamentul implică ajustarea dietei, administrarea de probiotice și consumul de alimente fermentate pentru restabilirea echilibrului florei intestinale.

Simptomele colitei de fermentație

Manifestările clinice ale colitei de fermentație variază ca intensitate și durată, fiind influențate de severitatea dezechilibrului florei intestinale și de factorii declanșatori. Simptomele apar de obicei la câteva ore după consumul alimentelor care stimulează fermentația excesivă în colon.

Dureri abdominale: Pacienții experimentează crampe și dureri în zona abdominală, în special în partea inferioară a abdomenului. Intensitatea durerii variază de la disconfort ușor până la dureri severe care interferează cu activitățile zilnice. Durerile sunt cauzate de distensia intestinală și de inflamația mucoasei colonului, fiind exacerbate după mese și ameliorate temporar după eliminarea gazelor sau după defecație.

Diareea: Scaunele diareice reprezintă un simptom frecvent în colita de fermentație. Acestea sunt apoase, abundente și pot apărea de mai multe ori pe zi. Diareea este cauzată de absorbția deficitară a apei la nivelul colonului inflamat și de accelerarea tranzitului intestinal. Frecvența crescută a scaunelor poate duce la deshidratare și dezechilibre electrolitice dacă nu este tratată corespunzător.

Scaune cu sânge: Prezența sângelui în scaun indică lezarea mucoasei intestinale din cauza inflamației. Sângele poate fi vizibil sau detectabil doar prin teste specifice. Cantitatea de sânge variază de la urme microscopice până la sângerări vizibile. Acest simptom necesită evaluare medicală promptă pentru excluderea altor afecțiuni grave ale colonului.

Modificări în greutate: Pacienții cu colită de fermentație pot prezenta fluctuații ale greutății corporale. Scăderea în greutate apare din cauza absorbției deficitare a nutrienților și a aportului alimentar redus din cauza durerii și a disconfortului. În unele cazuri, poate apărea și creșterea în greutate din cauza retenției de lichide și a modificărilor metabolice induse de inflamație.

Markeri inflamatori: Inflamația cronică a colonului determină creșterea diverșilor markeri inflamatori în sânge. Proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor sunt frecvent crescute. Acești markeri sunt utilizați pentru monitorizarea activității bolii și a răspunsului la tratament. Valorile lor reflectă severitatea inflamației și ajută la ajustarea terapiei.

Cauze

Colita de fermentație este rezultatul interacțiunii complexe între dieta dezechilibrată, modificările florei intestinale și răspunsul imun al organismului. Aceste procese duc la perturbarea funcției normale a colonului și la apariția inflamației cronice.

Aportul excesiv de celuloză

Consumul crescut de fibre vegetale nedigerabile suprasolicită capacitatea de fermentație a colonului. Celuloza în exces devine substrat pentru bacteriile colonice, ducând la producerea excesivă de gaze și acizi organici. Acest proces intensifică fermentația și irită mucoasa intestinală, declanșând răspunsul inflamator local.

Consumul crescut de zahăr

Zaharurile simple în cantități mari perturbă echilibrul florei intestinale. Acestea favorizează dezvoltarea bacteriilor care produc fermentație excesivă și acid lactic. Aciditatea crescută și producția de metaboliți toxici afectează bariera intestinală și stimulează inflamația locală.

Dezechilibrul microbian

Modificarea compoziției microbiotei intestinale reprezintă un factor central în dezvoltarea colitei de fermentație. Reducerea diversității bacteriene și predominanța speciilor nocive duc la perturbarea proceselor normale de fermentație și la producerea de substanțe pro-inflamatorii.

Modificări ale florei intestinale

Reducerea bacteriilor benefice: Scăderea populațiilor de bacterii benefice afectează metabolismul normal al colonului. Lactobacilii și bifidobacteriile, care în mod normal mențin echilibrul florei intestinale, sunt reduse numeric. Acest dezechilibru permite proliferarea bacteriilor nocive și perturbă procesele de fermentație normală.

Proliferarea bacteriilor nocive: În absența bacteriilor benefice, bacteriile dăunătoare precum Erysipelatoclostridium, Dubosiella și Alistipes se înmulțesc excesiv în colon. Aceste bacterii produc toxine și metaboliți care irită mucoasa intestinală, intensifică inflamația și perturbă procesele normale de digestie și absorbție. Dezechilibrul rezultat afectează semnificativ funcția de barieră a intestinului și contribuie la perpetuarea stării inflamatorii.

Abordări terapeutice

Tratamentul colitei de fermentație necesită o abordare complexă și personalizată, concentrată pe restabilirea echilibrului florei intestinale și reducerea inflamației colonului. Strategiile terapeutice combină modificări ale dietei cu suplimente probiotice și alimente fermentate.

Modificări în dietă

Adaptarea regimului alimentar reprezintă fundamentul tratamentului colitei de fermentație. Reducerea consumului de alimente bogate în celuloză și zaharuri fermentabile ajută la diminuarea proceselor de fermentație excesivă. Introducerea treptată a fibrelor solubile și consumul de alimente ușor digerabile permit colonului să își recapete funcționalitatea normală și să mențină o floră intestinală echilibrată.

Suplimentarea cu probiotice

Administrarea de probiotice specifice ajută la refacerea populației de bacterii benefice din colon. Tulpinile probiotice selectate contribuie la normalizarea proceselor de fermentație, reduc inflamația și întăresc bariera intestinală. Suplimentele probiotice trebuie administrate regulat și în doze adecvate pentru a obține efecte terapeutice optime.

Beneficiile alimentelor fermentate

Alimentele fermentate natural conțin bacterii vii și compuși bioactivi care susțin sănătatea intestinală. Acestea furnizează enzime digestive, vitamine și acizi organici benefici care stimulează creșterea bacteriilor benefice și inhibă dezvoltarea celor nocive. Consumul regulat de alimente fermentate contribuie la menținerea unui microbiom intestinal sănătos.

Terapia cu suc de fructe mixte

Compoziție: Sucul terapeutic conține un amestec specific de fructe precum pere chinezești, fructe de Aronia, pitaya roșie și varză verde. Aceste ingrediente sunt bogate în polifenoli, antociani și glucozinolați care au proprietăți antiinflamatorii și antioxidante. Fermentarea sucului cu bacterii lactice selectate îmbogățește conținutul în compuși bioactivi și crește biodisponibilitatea nutrienților.

Administrare: Sucul fermentat trebuie consumat zilnic, în doze progresive pentru a permite adaptarea organismului. Doza inițială recomandată este de 10 mililitri per kilogram greutate corporală, administrată în timpul mesei principale. Tratamentul continuă timp de minimum 35 de zile, cu monitorizarea atentă a simptomelor și ajustarea dozelor în funcție de răspunsul individual.

Rezultate așteptate: Terapia cu suc de fructe fermentat determină ameliorarea semnificativă a simptomelor colitei. Studiile arată reducerea diareei, diminuarea sângerărilor rectale și normalizarea greutății corporale. Markerii inflamatori scad progresiv, iar compoziția microbiotei intestinale se îmbunătățește, cu creșterea proporției de bacterii benefice.

Îmbunătățirea bacteriilor benefice

Refacerea populațiilor de bacterii benefice în intestin reprezintă un obiectiv terapeutic esențial în tratamentul colitei de fermentație. Anumite specii bacteriene au efecte deosebit de benefice în restabilirea echilibrului microbiotic și reducerea inflamației.

Ileibacterium

Această specie bacteriană joacă un rol crucial în metabolismul intestinal și în menținerea barierei intestinale. Ileibacterium produce compuși antiinflamatori și susține procesele normale de fermentație. Prezența acestei bacterii în proporții adecvate contribuie la reducerea inflamației și la normalizarea tranzitului intestinal.

Akkermansia

Această bacterie benefică întărește bariera intestinală și reglează metabolismul. Akkermansia degradează mucusul intestinal în mod controlat, furnizând nutrienți pentru alte bacterii benefice și menținând integritatea mucoasei. Studiile arată că nivelurile crescute de Akkermansia sunt asociate cu reducerea inflamației și îmbunătățirea simptomelor colitei.

Prevotellacea

Familia bacteriană Prevotellacea contribuie la degradarea fibrelor vegetale și producerea de acizi grași cu lanț scurt. Acești metaboliți au efecte antiinflamatorii și nutritive asupra celulelor intestinale. Prezența adecvată a Prevotellacea în microbiota intestinală este esențială pentru menținerea unui metabolism intestinal sănătos.

Bacterii lactice

Tipuri: Bacteriile lactice benefice includ mai multe specii esențiale pentru sănătatea intestinală. Lactobacillus plantarum contribuie la fermentația controlată și produce substanțe antimicrobiene naturale. Lactobacillus rhamnosus întărește sistemul imunitar și reduce inflamația intestinală. Bifidobacterium lactis îmbunătățește digestia și absorbția nutrienților. Aceste bacterii lucrează în sinergie pentru menținerea echilibrului microbiotic.

Beneficii: Bacteriile lactice produc acid lactic și alte substanțe antimicrobiene care inhibă creșterea bacteriilor patogene. Acestea întăresc bariera intestinală prin stimularea producției de mucus protector și a proteinelor de joncțiune. Metaboliții produși de bacteriile lactice reduc inflamația, normalizează motilitatea intestinală și îmbunătățesc absorbția nutrienților. Prezența lor în intestin contribuie la menținerea unui pH optim pentru digestie.

Metode de administrare: Bacteriile lactice pot fi administrate prin diverse forme farmaceutice și alimentare. Suplimentele probiotice concentrate sunt disponibile sub formă de capsule gastrorezistente, care protejează bacteriile de aciditatea gastrică. Alimentele fermentate natural, precum iaurtul și kefirul, reprezintă surse valoroase de bacterii lactice vii. Sucurile fermentate special preparate asigură o matrice protectoare pentru bacterii și facilitează colonizarea intestinală.