Dieta guta: alimente permise si interzise, planuri de masa si sfaturi

Actualizat pe: 07.08.23

Scris de Dr. Crina Pop

O dietă pentru gută poate ajuta la gestionarea simptomelor acestei afecțiuni. Guta este o formă de artrită cauzată de niveluri ridicate de acid uric în sânge. Organismul produce acid uric atunci când descompune un compus organic numit purină, care este produs în organism și se găsește în anumite alimente. Urmarea unei diete pentru gută presupune consumul de alimente cu un conținut scăzut de purine, cum ar fi citricele și lintea, și evitarea unor alimente care au un nivel ridicat de purine, cum ar fi organele, berea și sucurile carbogazoase. Începerea unei diete echilibrate pentru gută nu numai că poate reduce riscul unui atac, dar poate, de asemenea, încetini progresia leziunilor articulare legate de gută.

Cum funcționează dieta pentru gută?

Guta este un tip de artrită care implică durere bruscă, umflături și inflamații ale articulațiilor. Cele mai multe cazuri de gută afectează degetul mare de la picior, dar afecțiunea poate afecta și alte degete, piciorul, genunchiul sau călcâiul. Simptomele sau “atacurile” de gută apar atunci când există prea mult acid uric în sânge. Acidul uric este un produs rezidual pe care organismul îl produce în mod natural. De asemenea, este produs atunci când se consumă anumite alimente. Atunci când nivelul de acid uric este ridicat, cristale din acesta se pot acumula în articulații. Acest proces declanșează umflături, inflamații și dureri intense. Majoritatea persoanelor care suferă de această afecțiune se confruntă cu aceste simptome pentru că organismul lor nu poate elimina eficient excesul de acid uric. Cercetările sugerează că guta este cauzată de mai multe gene diferite. Alți factori, cum ar fi dieta, joacă, de asemenea, un rol.

O dietă pentru gută face parte, în general, dintr-un program cuprinzător recomandat după ce o persoană a fost diagnosticată cu această afecțiune. Aceștia vor lucra împreună cu medicul lor pentru a gestiona mai mulți factori ai stilului de viață, inclusiv dieta, controlul greutății, activitatea fizică și, eventual, medicamente pentru a reduce frecvența și intensitatea atacurilor de gută. Obiectivele dietei pentru gută pot include:

Consumul de alimente nutritive care ajută organismul să elimine acidul uric.
Menținerea unei greutăți sănătoase, care poate ajuta la reducerea presiunii asupra articulațiilor și a durerii, precum și la încetinirea progresiei artritei.
Evitarea sau reducerea alimentelor bogate în purină.

Urmarea unei diete pentru gută poate îmbunătăți frecvența atacurilor de gută și poate reduce severitatea simptomelor la unele persoane. Consumul unei diete bogate în purină poate crește de cinci ori riscul de atacuri de gută recurente în rândul celor care suferă de această afecțiune. În cadrul unei diete pentru gută, o persoană trebuie să încerce să evite majoritatea alimentelor bogate în purine, în special cele de origine animală și din fructe de mare. În schimb, legumele bogate în purine nu cresc riscul unui atac de gută și pot fi consumate. Porțiuni moderate de alimente bogate în vitamina C, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și uleiuri vegetale ar trebui, de asemenea, să fie consumate pentru a ajuta la gestionarea afecțiunii.

Alimentele pe care trebuie să le consumi în cadrul unei diete pentru gută

Legume

Înainte se credea că în cazul gutei trebuie evitate anumite legume. Cu toate acestea, dovezi recente arată că consumul de legume bogate în purină, cum ar fi sparanghelul, spanacul și conopida, nu afectează nivelul de acid uric și nu crește riscul unui atac de gută. În plus, consumul de legume poate ajuta la atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase, oferind organismului vitamine și minerale importante.

Produsele lactate

Proteinele din produsele lactate pot ajuta la reducerea nivelului de acid uric în mod natural. Alegerea produselor cu conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi laptele degresat sau iaurtul cu conținut scăzut de grăsimi, ajută la menținerea unei greutăți sănătoase. Proteinele de origine vegetală, precum, tofu, cereale integrale, fasole și linte contribuie la menținerea unei diete echilibrate în timp ce se gestionează afecțiunea. În cadrul dietei pentru gută, trebuie reduse carnea și fructele de mare, însă organismul oricum are nevoie de aproximativ 15% până la 30% din calorii din proteine, iar lactatele pot fi de ajutor în acest sens. De asemenea, există unele dovezi că proteinele pe bază de plante și uleiurile pe bază de plante, cum ar fi cele de măsline, de floarea-soarelui și de soia, pot chiar proteja împotriva atacurilor de gută.

Citricele

Dovezile au arătat că un aport zilnic de 500 mg de vitamina C poate fi o modalitate eficientă de a reduce frecvența crizelor de gută. Vitamina C ajută organismul să elimine acidul uric, iar citricele sunt o sursă excelentă a acestui nutrient esențial. Totuși, se recomandă alegerea fructelor cu conținut mai scăzut de fructoză, cum ar fi grepfrutul, portocalele sau ananasul, deoarece acest zahăr natural poate crește nivelul de acid uric. Unele persoane cu gută iau un supliment de vitamina C, însă acest aspect trebuie discutat cu un medic, pentru a vedea dacă este necesară suplimentarea și dacă aceasta se potrivește cu dieta și planul de medicație.

Cireșe

Consumul de cireșe scade nivelul seric al acidului uric și poate reduce riscul de apariție a crizelor la pacienții cu gută. Cireșele și unele produse pe bază de cireșe (cum ar fi sucul de cireșe amare) conțin, de asemenea, niveluri ridicate de antociani – flavonoide cu proprietăți antiinflamatorii și antioxidante care sunt utile în gestionarea durerii și inflamației asociate cu crizele de gută.

Alte alimente

Studiile au arătat că legumele bogate în purine nu declanșează guta, iar anumite alimente bogate în purină pot fi o sursă bună de proteine slabe care să fie încorporate în dietă. Acestea sunt:

Mazăre
Fasole
Linte
Spanac
Ciuperci
Ovăz
Conopidă
Broccoli

Dietele care includ următoarele alimente pot contribui la scăderea nivelului de acid uric.

Uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de avocado, uleiul de cocos și uleiul de canola
Leguminoase, inclusiv fasole, mazăre și linte
Fructe, în special cele cu un conținut ridicat de fibre și un conținut scăzut de zahăr, cum ar fi cireșele, citricele și fructele de pădure
Cereale integrale, inclusiv quinoa, orz, orz, hrișcă, ovăz și orez brun
Nuci, cum ar fi migdalele, caju, fisticul, nucile și nucile de macadamia
Produse din soia, inclusiv tofu, tempeh și edamame
Proteine slabe, cum ar fi puiul, curcanul și ouăle
Cafea

Deși cafeaua este acidă, tipul de acid din cafea este foarte diferit de acidul uric. De fapt, consumul zilnic de cafea poate reduce nivelul de acid uric prin mai multe mijloace, încetinind descompunerea purinei în acid uric și accelerând rata de excreție.

Apă

Persoanele care beau între cinci și opt pahare de apă pe zi sunt mai puțin predispuse să aibă simptome de gută, deoarece rinichii folosesc apa pentru a excreta acidul uric în urină. Apa este, de asemenea, bună pentru sănătatea rinichilor, deoarece funcția afectată a acestora este un factor care poate contribui la apariția gutei.

Alimente de evitat într-o dietă pentru gută

Multe persoane cu gută pot beneficia de pe urma unei diete echilibrate, săracă în grăsimi saturate și zaharuri adăugate, și bogată în legume și fructe. De cele mai multe ori, evitarea unor alimente specifice poate fi mai puțin importantă decât modelul alimentar general. Există o mână de alimente pe care oamenii le asociază în mod obișnuit cu crizele de gută. Cele mai multe dintre acestea se încadrează în câteva categorii principale: alimente de origine animală bogate în purine, alcool și alimente bogate în zaharuri adăugate.

Purinele, care sunt prezente în alimentele de origine animală și vegetală, pot agrava simptomele gutei deoarece organismul le transformă în acid uric. Prin urmare, unele cercetări sugerează că consumul de alimente de origine animală bogate în purine ar putea crește riscul de a dezvolta gută. Cu toate acestea, consumul de alimente pe bază de plante care conțin purine nu pare să aibă același efect. În plus, produsele lactate, alimentele bogate în vitamina C, produsele din soia și anumite uleiuri vegetale pot reduce de fapt riscul de a dezvolta gută. Pe lângă alimentele de origine animală, cum ar fi carnea și fructele de mare, alte surse de purine care pot crește nivelul de acid uric includ alcoolul și alimentele bogate în fructoză, care este un tip de zahăr simplu prezent în fructe și miere. Alimente de evitat într-o dietă guta sunt:

Cărnurile roșii, cum ar fi carnea de vită, de porc și de miel
Organele de carne, inclusiv ficatul și rinichii
Fructe de mare, cum ar fi midii, scoici, anșoa, sardine, păstrăv și ton
Alcool, în special bere

Carnea roșie și carnea de organe

Carnea roșie este mai bogată în purine decât cea albă. Un consum mai mare de carne roșie (inclusiv de vită, de vânat, de bizon) și de organe (inclusiv ficat, turtă dulce, limbă și rinichi) crește riscul de crize de gută recurente.

Pești de apă rece, crustacee

Anumite tipuri de pește sunt cunoscute ca fiind mai bogate în purine și ar trebui limitate într-o dietă pentru gută. Peștii de apă rece, cum ar fi tonul, păstrăvul, heringul, sardinele și anșoa, sunt mai bogate în purine, la fel ca și crustaceele, inclusiv creveții, stridiile, crabul și homarul.

Extract de drojdie

Anumite produse tartinabile conțin extract de drojdie și sunt cunoscute ca fiind bogate în purine. Acestea trebuie evitate pentru a reduce nivelul de acid uric.

Alimente și băuturi zaharoase

Alimentele și băuturile care conțin fructoză – în special cele care conțin sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză – ar trebui evitate în cadrul unei diete pentru gută. Se pot menține nivelurile de acid uric mai scăzute limitând sau evitând consumul de sucuri și alte băuturi zaharoase, fructe sau sucuri de fructe în conservă și alte produse, inclusiv batoane de gustări, dulciuri și cereale pentru micul dejun. De asemenea, majoritatea băuturilor alcoolice nu sunt recomandate într-o dietă pentru gută, mai exact, berea și lichiorul deoarece încetinesc excreția de acid uric. Cu toate acestea, studiile au arătat că un consum moderat de vin nu este asociat cu o incidență mai mare a gutei.

Carbohidrați

Deoarece carbohidrații conțin, de asemenea, zahăr și pot crește glicemia unei persoane, aceștia pot juca un rol în dezvoltarea rezistenței la insulină. Aceasta are o asociere puternică cu un nivel ridicat de acid uric. Fiecare aliment care conține carbohidrați are un scor al indicelui glicemic (IG). Acesta măsoară cât de mult crește alimentul respectiv glicemia unei persoane. Cercetările sugerează că persoanele cu gută ar putea dori să își limiteze dieta la alimente cu scoruri IG scăzute. Unele alimente cu indice glicemic ridicat de carbohidrați care trebuie limitate includ:

Majoritatea cerealelor pentru micul dejun
Fructe precum ananasul, bananele, pepenele galben, strugurii și mango, precum și sucurile de fructe
Legume cu amidon, cum ar fi cartofii, porumbul, dovleacul de iarnă și păstârnacul
Orez
Majoritatea pâinilor albe
Gustări, cum ar fi biscuiții, gogoșile, chipsurile, covrigeii, prăjiturile și pop tartele

Alte alimente care trebuie limitate și care pot conține carbohidrați și care au un scor IG ridicat sunt băuturile și sosurile zaharoase. În general, o persoană poate dori să evite orice alimente făcute cu făină albă.

Fastingul

Unii oameni aleg să postească ocazional. Acest lucru poate fi din motive religioase sau din motive de sănătate, cum ar fi pierderea în greutate. Deși pierderea în greutate poate fi benefică pentru reducerea simptomelor de gută, acesta poate declanșa simptome de gută dacă o persoană care postește se deshidratează. Persoanele cu gută ar trebui să ia măsuri speciale de precauție atunci când postesc pentru a se asigura că beau suficiente lichide.

Plan de 7 zile pentru dieta guta

Consumul unei diete prietenoase cu guta ajută la ușurarea durerii și umflăturilor, prevenind în același timp viitoarele atacuri. Iată un exemplu de meniu prietenos cu guta pentru o săptămână:

Ziua 1

Mic dejun: Ovăz cu iaurt grecesc și 1/4 cană (aproximativ 31 de grame) de fructe de pădure.
Prânz: Salată de quinoa cu ouă fierte și legume proaspete.
Cină: Paste integrale cu pui prăjit, spanac, ardei gras și brânză feta cu conținut scăzut de grăsimi.

Ziua 2

Micul dejun: Smoothie 74 grame de afine, 15 grame de spanac, 59 ml de iaurt grecesc și 59 ml de lapte cu conținut scăzut de grăsime.
Prânz: Sandviș din cereale integrale cu ouă și salată.
Cină: Pui prăjit și legume cu orez brun.

Ziua 3

Micul dejun: Fulgi de ovăz peste noapte – 27 grame de fulgi de ovăz, 59 ml de iaurt grecesc, 79 ml de lapte cu conținut scăzut de grăsime, 14 grame de semințe de chia, aproximativ 31 grame de fructe de pădure și 1,2 ml de extract de vanilie.
Prânz: Năut și legume proaspete într-un wrap din grâu integral.
Cină: Somon la cuptor cu ierburi, cu sparanghel și roșii cherry.

Ziua 4

Micul dejun: Budincă de semințe de chia peste noapte – 2 linguri de semințe de chia, 1 cană de 240 ml de iaurt grecesc și 2,5 ml de extract de vanilie cu fructe feliate la alegere. Lăsați să stea într-un bol sau într-un borcan peste noapte.
Prânz: Somon cu salată.
Cină: Salată de quinoa, spanac, vinete și feta.

Ziua 5

Micul dejun: Pâine prăjită cu căpșuni.
Prânz: Sandviș din cereale integrale cu ouă fierte și salată.
Cină: Tofu și legume prăjite cu orez brun.

Ziua 6

Micul dejun: Frittata cu ciuperci și dovlecei.
Prânz: Tofu prăjit și orez brun.
Cină: Burgeri de pui făcuți în casă cu o salată proaspătă.

Ziua 7

Micul dejun: Omletă cu două ouă cu spanac și ciuperci.
Prânz: Năut și legume proaspete într-un wrap din grâu integral.
Cină: Tacos cu omletă – ouă cu spanac și ardei gras pe tortilla de grâu integral.

Cum să susții mai bine dieta pentru gută?

Programul alimentar

Nu există un program alimentar specific care trebuie urmat în cadrul unei diete pentru gută. Vă puteți programa mesele și gustările așa cum ați face-o în mod normal pentru a vă oferi o energie constantă pe tot parcursul zilei. Cu toate acestea, dacă se iau medicamente pentru a gestiona durerea (inclusiv medicamente fără prescripție medicală sau cu prescripție medicală), medicul poate sugera să se ia medicamentul cu o gustare sau o masă pentru a ușura tulburările de stomac. De asemenea, acordați-vă timp să vă adaptați la dieta pentru gută atunci când o începeți. Identificarea alimentelor care sunt sigure pentru dvs. poate lua timp. De exemplu, în timp ce unele persoane nu vor avea nicio problemă în a consuma cantități moderate de carne roșie, altele pot avea un atac doar cu o porție redusă.

Sfaturi de gătit

Există o mulțime de alimente care pot fi consumate în dieta pentru gută, iar organizarea bucătăriei și respectarea câtorva sfaturi de bază pentru gătit vă vor ajuta să vă respectați planul.

Gătiți cerealele și fasolea uscată în avans.
Cerealele integrale durează de obicei mai mult timp pentru a fi gătite decât cerealele rafinate. Iar dacă cumpărați fasole uscată (care este adesea mai ieftină decât cea la conservă), și aceea are nevoie de mai mult timp pentru a fi înmuiată și gătită. Luați-vă o zi în timpul săptămânii pentru a găti o porție mare, apoi păstrați fasolea la frigider în recipiente de o singură porție pentru a o lua atunci când aveți nevoie de ea.
Învățați să folosiți uleiuri pe bază de plante.
Utilizarea uleiurilor precum uleiul de măsline sau de floarea-soarelui sunt asociate cu un risc mai mic de gută și cu o mai bună gestionare a nivelului de acid uric. Dar unele dintre aceste uleiuri au, de obicei, un punct de inflamabilitate mai mic, ceea ce înseamnă că încep să fumege la o temperatură mai mică. Atunci când folosiți pentru prima dată un ulei pe bază de plante, reduceți căldura până când vă simțiți confortabil să gătiți cu el.
Experimentați cu tofu.
Sursele de proteine pe bază de soia, cum ar fi tofu, sunt ușor de găsit în secțiunea frigorifică a magazinului alimentar și ușor de utilizat. Acesta poate fi utilizat într-o omletă pentru micul dejun, într-o salată cu legume pentru prânz, sau combinat cu orez brun pentru cină.

Modificări

Aproape oricine poate urma dieta pentru gută. Vegetarienii, veganii și cei care urmează o dietă fără gluten pot ajusta planul alimentar în funcție de programul lor. De exemplu, cei care urmează o dietă fără gluten vor alege cereale fără gluten, cum ar fi quinoa. Cei care urmează o dietă bazată pe plante se vor adapta ușor la dieta pentru gută, deoarece aceasta pune accentul pe legume și pe unele fructe. Cei care urmează o dietă pescatariană sau o dietă mediteraneană ar putea avea o perioadă mai dificilă la dieta pentru gută, deoarece peștele este limitat în plan. Cu toate acestea, unii experți sugerează că consumul ocazional al anumitor tipuri de pește, cum ar fi somonul, poate fi benefic.

Alimentația generală

Dieta guta este ușor de urmat deoarece încurajează consumul de legume și fructe sănătoase, carne slabă (de pasăre), cereale integrale și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, care sunt recomandări standard pentru toată lumea, indiferent dacă suferă sau nu de gută. Dacă în prezent o persoană consumă carne roșie ca sursă principală de proteine, ar putea dura ceva timp pentru a învăța cum să o înlocuiască cu alte opțiuni. Dar, odată ce se obișnuiește să aleagă leguminoase, ouă, pui, cereale bogate în proteine sau alte tipuri de proteine vegetale, s-ar putea să constate că urmarea dietei pentru gută este plăcută și oferă starea de sațietate.

Pierderea în greutate

Multe studii au arătat că atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase este o modalitate de a reduce frecvența crizelor de gută. Dar dacă obiectivul este slăbitul, trebuie evitate dietele drastice. Slăbind prea repede, se poate declanșa un atac de gută. La fel ca în cazul tuturor planurilor dietetice, o abordare lentă și constantă este mai bună pentru sănătate și este ușor de menținut pe termen lung.

Sprijin și comunitate

Atunci când învățați pentru prima dată cum să urmați dieta pentru gută, s-ar putea să vi se pară util să vă conectați cu un grup de sprijin. Alte persoane care suferă de această afecțiune pot fi în măsură să împărtășească rețete, să ofere sfaturi utile și să răspundă la întrebările care pot apărea. Medicul ar putea oferi îndrumare în acest sens.

Exercițiile fizice și sănătatea generală

Pe lângă respectarea dietei pentru gută, medicul poate recomanda și ale schimbări ale stilului de viață care vor contribui la gestionarea afecțiunii. Recomandările pot include activitatea fizică. Studiile au arătat că exercițiile fizice regulate pot contribui la îmbunătățirea funcției articulare și ajută la menținerea unei greutăți sănătoase. Cu toate acestea, exercițiile fizice intense pot face mai mult rău decât bine, iar deshidratarea poate crește nivelul de acid uric din ser și poate declanșa guta.

Care sunt avantajele și dezavantajele unei diete guta?

Reducerea acidului uric.
Persoanele care sunt predispuse la hiperuricemie pot fi capabile să își gestioneze afecțiunea cu ajutorul dietei pentru a preveni apariția unor complicații precum guta și calculii renali. Persoanele care au fost deja diagnosticate cu gută sau pietre la rinichi pot fi capabile să prevină formarea de noi cristale de acid uric în articulații sau rinichi sau cel puțin să încetinească procesul.
Reducerea greutății.
Evitarea alimentelor cu conținut ridicat de purină, cum ar fi carnea roșie și dulciurile, poate ajuta la reducerea greutății ca beneficiu secundar. Guta este asociată cu creșterea excesivă în greutate și cu sindroamele metabolice aferente, cum ar fi obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare. Scăderea în greutate reduce statistic riscul de a dezvolta gută și ajută la ameliorarea simptomelor prin eliminarea stresului de pe articulații.
Reducerea medicației.
Dieta nu este la fel de eficientă ca medicamentele pentru gestionarea gutei și nu ar trebui să le înlocuiască. Dar concentrarea pe o dietă echilibrată poate ajuta la reducerea la minimum a nevoii de medicamente.

Dezavantajele

Este limitativă.
Pentru persoanele cu hiperuricemie, o dietă săracă în purină este o schimbare pe termen lung a stilului de viață. De asemenea, se întâmplă să vizeze multe dintre produsele preferate, inclusiv zahărul, dulciurile și alcoolul. Pentru unele persoane, renunțarea la acestea pe termen nelimitat poate părea nerealistă, mai ales când este vorba doar de o terapie complementară. Dar, la fel ca în cazul tuturor dietelor, pentru a vedea rezultate aceasta trebuie respectată și implementată pe o perioadă mai lungă de timp.
Limitează sursele de omega-3.
Fructele de mare se numără printre cele mai importante surse alimentare de acizi grași omega-3, iar dieta săracă în purine limitează multe dintre acestea. Omega-3 au multe beneficii cunoscute pentru sănătate, în special, ameliorarea inflamației și a durerilor articulare cauzate de artrită, iar limitarea fructelor de mare poate îngreuna și mai mult acest lucru. Cu toate acestea, suplimentele de ulei de pește sunt ok în această dietă.
Nu este un leac.
Dieta reprezintă o metodă complementară pentru medicamente, nefiind eficientă de una singură. Unii oameni susțin că nu s-a dovedit că beneficiile dietei merită deranjul în comparație cu medicamentele. Dar medicamentele singure nu sunt adesea suficiente pentru a gestiona eficient guta. În aceste cazuri, mulți oameni apreciază faptul că au ceva ce pot face în mod proactiv pentru a-și reduce simptomele.

Întrebări frecvente

Ce este dieta pentru gută?
Guta este cauzată de un nivel ridicat de acid uric în sânge. Acidul uric în exces formează cristale ascuțite care se depun în articulații, provocând umflături și dureri. Dar puteți contribui la reducerea cantității de acid uric din corp prin menținerea unei diete cu conținut scăzut de purină. Reducerea nivelului de acid uric poate ajuta la prevenirea formării de noi cristale, reducând atacurile de gută.
Ce este o dietă cu conținut scăzut de purină?
Purinele sunt substanțe chimice care se găsesc în mod natural în anumite alimente și băuturi. Atunci când organismul descompune aceste substanțe chimice, acidul uric este produsul secundar. O dietă săracă în purine reduce alimentele și băuturile cu cel mai mare conținut de purine pentru a reduce acidul uric. De asemenea, aceasta încurajează unele alimente selecționate care pot reduce nivelul de acid uric din organism.
Cine poate beneficia de o dietă guta?
Orice persoană cu niveluri ridicate de acid uric în sânge (hiperuricemie) poate beneficia de reducerea alimentelor bogate în purină. Acest lucru poate ajuta la prevenirea gutei la persoanele cu hiperuricemie care nu au dezvoltat încă boala. De asemenea, poate ajuta la prevenirea progresiei gutei existente și la prevenirea altor complicații ale hiperuricemiei, cum ar fi pietrele la rinichi.
Cum este afectată guta de dietă?
Se crede că scăderea nivelului de acid uric prin mici schimbări în dieta dumneavoastră poate ajuta la reducerea șanselor de viitoare atacuri de gută.
Poate ajuta pierderea în greutate la gută?
Dacă sunteți supraponderal, pierderea treptată în greutate poate ajuta la scăderea nivelului de acid uric și la reducerea riscului de atacuri de gută. Cu toate acestea, este important să evitați posturile sau dietele “drastice”, în care nu vă hrăniți corespunzător pentru perioade lungi de timp și pierdeți rapid în greutate. Acest tip de dietă poate, de fapt, să crească nivelul de acid uric și să declanșeze un atac de gută. O combinație de alimentație sănătoasă și echilibrată și activitate fizică regulată este cea mai bună modalitate de a pierde în greutate în siguranță. Discutați cu medicul dumneavoastră sau consultați un dietetician pentru a obține un regim potrivit necesităților dvs.
Anumite alimente provoacă gută?
Există multe concepții greșite despre dietă și gută. De exemplu, se crede în mod obișnuit că alimente precum citricele provoacă gută, însă nu există nicio dovadă că acest lucru este adevărat. Cu toate acestea, mai multe studii au arătat că persoanele care suferă de gută sunt mai predispuse să consume anumite alimente, care tind să conțină niveluri ridicate de purine, o substanță care poate fi transformată în acid uric în organism. Alimentele bogate în purine includ:
– Carnea în special carnea roșie și organele comestibile, cum ar fi ficatul, rinichii și inima.
– Fructe de mare în special crustacee, scoici, midii, hering, macrou, sardine și hamsii.
– Alimente care conțin drojdie cum ar fi Vegemite și berea.
Ar trebui să renunțați la alimentele bogate în purină?
Există foarte puține dovezi științifice care să demonstreze că evitarea alimentelor bogate în purină enumerate mai sus poate reduce cu succes atacurile de gută. Este posibil să pierdeți nutrienți și vitamine importante dacă eliminați complet aceste alimente din dietă. Dacă observați că anumite alimente vă declanșează atacurile de gută, este posibil să beneficiați de reducerea cantităților de alimente respective din dieta dumneavoastră. Cu toate acestea, nu toate alimentele bogate în purină sunt declanșatoare pentru gută. De exemplu, o serie de legume (sparanghel, ciuperci, conopidă și spanac) sunt bogate în purine, dar par mai puțin susceptibile de a provoca gută decât dietele care conțin carne și crustacee. Alimentele lactate, care pot conține purine, par de fapt să scadă riscul de această afecțiune. Pentru majoritatea persoanelor care suferă de aceasta, o dietă sănătoasă și echilibrată este necesară, alături de medicamente pentru a reduce nivelul de acid uric. Majoritatea persoanelor care iau medicamente pentru reducerea nivelului de acid uric constată că pot consuma în continuare alimente bogate în purine fără atacuri de gută, fiind atenți la cantitatea pe care o consumă.
Fructoza provoacă gută?
Fructoza este un zahăr care se găsește în fructe și legume sau în cantități mari în alimentele îndulcite cu sirop de porumb, cum ar fi pâinea, cerealele, băuturile răcoritoare și sucurile de fructe. Deși există unele studii care arată o legătură între fructoză și guta, nu există cercetări care să demonstreze că fructoza provoacă de fapt gută. Totuși, reducerea cantității de alimente îndulcite artificial cu sirop de porumb bogat în fructoză poate fi benefică pentru sănătatea generală. Cu toate acestea, fructoza prezentă în mod natural în fructe și legume oferă, de asemenea, beneficii generale pentru sănătate și nu ar trebui evitată în totalitate fără sfatul medicului sau al dieteticianului.
Puteți consuma alcool în dieta guta?
Consumul de alcool vă poate crește riscul unui atac de gută, deoarece poate crește nivelul de acid uric din sânge. Deși este posibil să controlați atacurile de gută fără a renunța complet la alcool, încercați să reduceți cantitatea pe care o consumați și evitați consumul excesiv de alcool.
Sunt unele tipuri de alcool mai bune decât altele?
Se pare că atacurile de gută sunt mai frecvente la cei care consumă frecvent bere și băuturi spirtoase decât la persoanele care beau vin. Multe beri conțin cantități mari de purine, care pot duce la niveluri ridicate de acid uric în sânge. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că doar anumite tipuri de băuturi alcoolice pot duce la atacuri de gută.
Ar trebui să beți multă apă dacă urmați o dietă pentru gută?
Deshidratarea poate fi un factor de risc pentru gută, deși acest lucru nu este bine dovedit de cercetări. Se recomandă să beți 1 – 1,5 litri de lichide pe zi pentru beneficii generale pentru sănătate. Cu toate acestea, dacă luați diuretice (cunoscute și sub numele de “pastile de apă” sau tablete care ajută organismul să elimine apa) sau dacă aveți probleme cardiace sau renale, discutați cu medicul despre cantitatea corectă de lichide pe care trebuie să o beți.
Care este cel mai rapid mod de a scăpa de gută?
Deoarece nu există un leac pentru gută, cea mai rapidă modalitate de a gestiona simptomele asociate este să urmați cu atenție o dietă pentru gută, să faceți alegeri sănătoase în ceea ce privește stilul de viață și să luați medicamentele exact așa cum v-a prescris medicul.
Care este cel mai bun lucru pe care să-l beți dacă aveți gută?
Apa. În timpul unui atac de gută, se recomandă să beți zilnic 16 pahare de apă. După ce simptomele trec, ar trebui să beți în continuare cel puțin opt pahare de apă zilnic. Sucul de cireșe amare este, de asemenea, util pentru reducerea nivelului de acid uric. Antocianii care se găsesc în cireșe sunt antioxidanți puternici cu proprietăți antiinflamatorii.

Concluzie

O dietă săracă în purine este concepută pentru a ajuta la gestionarea hiperuricemiei și a complicațiilor acesteia, cum ar fi guta. Dar dieta este, de asemenea, un stil de viață rezonabil de adoptat pentru sănătatea generală. Aceasta reduce zahărul, alcoolul și carnea și pune accentul pe plante și pe surse alternative de proteine, având o mulțime de beneficii în afara reducerii acidului uric fără a priva organismul de nutrienți importanți. Dacă o persoană se află la risc de a dezvolta gută sau are atacuri de gută, o dietă cu conținut scăzut de purină ar putea fi de ajutor. O consultare cu un medic ar putea oferi mai multe informații despre schimbările necesare în stilul de viață pentru a face față atacurilor de gută.