Meniu

Dieta pentru diabet: ghid complet de la baze la pregatirea meselor

Actualizat pe:
Scris de Dr. Crina Pop

Diabetul poate fi o boală greu de gestionat, iar o alimentație necorespunzătoare nu face decât să agraveze această afecțiune. De fapt, o dietă sănătoasă pentru diabet este crucială pentru menținerea nivelului de glucoză din sânge într-un interval optim, ceea ce reprezintă o cerință esențială pentru persoanele cu diabet. Cu toate acestea, ceea ce constituie o dietă sănătoasă pentru persoanele cu diabet poate să difere față de cei care pur și simplu vor să dea jos câteva kilograme. Un dietetician autorizat poate să ajute persoanele care suferă de diabet să formeze o dietă bazată pe obiectivele de sănătate, pe preferințe și pe stilul de viață al fiecărei persoane în parte. De asemenea, dieteticianul poate în timpul unei consultații să ofere sfaturi utile despre cum pot fi îmbunătățite obiceiurile alimentare. 

Ce presupune o dietă pentru diabet?

O dietă pentru diabet înseamnă consumarea celor mai sănătoase alimente în cantități moderate și respectarea orelor regulate de masă. Aceasta ajută la o mai bună utilizare a insulinei pe care organismul o produce sau o obține prin medicamente. O dietă pentru diabet este un plan de alimentație sănătoasă, care este în mod natural bogat în nutrienți și sărac în grăsimi și calorii. Elementele cheie ale unei diete pentru diabet sunt fructele, legumele și cerealele integrale, în același timp trebuie să fie limitat consumul de pâine albă, dulciuri și alte alimente foarte rafinate. Carbohidrații zaharoși și cei cu amidon pot crește nivelul de zahăr din sânge. Dar aceste alimente, în cantitățile potrivite, pot juca un rol important într-un plan de masă echilibrat. Cantitatea și tipul corect de carbohidrați se pot baza pe mulți factori, inclusiv pe nivelul de activitate al unei persoane, starea de sănătate generală și pe medicamentele folosite, cum ar fi insulina. Persoanele cu diabet trebuie să știe că este esențial să consulte întotdeauna un medic înainte de a începe o nouă dietă sau un nou plan alimentar.

De ce oamenii au nevoie să dezvolte o dietă pentru diabet?

Când o persoană are diabet sau este predispusă la dezvoltarea acestuia este primordial să se stabilească consultații repetitive cu un dietetician care să-l ajute la elaborarea unui plan de alimentație sănătoasă. Acest Plan ajută să se controleze nivelul de glicemie, numită și glucoză din sânge, să se gestioneze greutatea și să se controleze factorii de risc ai bolilor de inimă. Acești factori includ tensiunea arterială ridicată și grăsimile din sânge. Atunci când se consumă calorii și carbohidrați în plus, nivelul glicemiei crește. Dacă glicemia nu este controlată, poate duce la probleme grave, cum ar fi un nivel ridicat al zahărului din sânge, numit hiperglicemie. Acest lucru poate fi soluționat prin alegerea alimentelor și urmărirea unor obiceiurile alimentare sănătoase. Pentru majoritatea persoanelor cu diabet de tip 2, scăderea greutății poate facilita, de asemenea, controlul glicemiei. Pierderea în greutate oferă o serie de alte beneficii pentru sănătate, de aceea, în cazul în care o persoană are nevoie să slăbească, o dietă sănătoasă pentru diabet oferă o modalitate bine organizată și nutritivă de a atinge obiectivul în siguranță.

Cele mai bune diete pentru diabet

Cercetările sugerează că dietele cu conținut scăzut de carbohidrați pot fi utile la menținerea stării generale de sănătate. Unele persoane pot încerca acest lucru cu sau în locul tratamentului medical, în funcție de îndrumările medicului lor. O dietă săracă în carbohidrați poate ajuta la reducerea poftelor, la scăderea nivelului de zahăr din sânge și la creșterea energiei. De asemenea, poate ajuta persoanele cu diabet să mențină o greutate moderată. Dietele cu conținut scăzut de carbohidrați sunt:

Dieta Keto

Dieta ketogenică, sau “keto”, este foarte săracă în carbohidrați. Aceasta permite un maxim de 30 de grame de carbohidrați în fiecare zi, fapt ce poate ajuta persoanele cu diabet să îmbunătățească controlul glicemic și să mențină o greutate moderată. De asemenea, poate reduce riscul de diabet la persoanele care nu au această afecțiune.

Alimentele pe care se pune accentul în această dietă sunt:

  • Carne: carne roșie, friptură, cârnați, șuncă, pui și curcan
  • Pește gras: somon, păstrăv, ton și macrou
  • Ouă: ouă pasteurizate sau ouă integrale cu omega-3
  • Unt și smântână: unt provenit din plante sau smântână groasă
  • Brânză: brânzeturi neprocesate, cum ar fi cheddar, de capră, cremă de brânză sau mozzarella
  • Nuci și semințe: migdale, nuci, semințe de in, semințe de dovleac, semințe de chia etc.
  • Uleiuri sănătoase: ulei de măsline extravirgin și ulei de avocado
  • Avocado: avocado întreg sau guacamole proaspăt preparat
  • Legume cu conținut scăzut de carbohidrați: legume verzi, roșii, ceapă, ardei, etc.
  • Condimente: sare, piper, ierburi și mirodenii

Alimente ce trebuie de evitat:

  • Alimente zahăroase: sucuri carbogazoase, sucuri de fructe, smoothie-uri, prăjituri, înghețată, bomboane etc.
  • Cereale sau amidon: produse pe bază de grâu, orez, paste, cereale, etc.
  • Fructe: toate fructele, cu excepția unor porții mici de fructe de pădure, cum ar fi căpșunile.
  • Fasole sau leguminoase: mazăre, fasole boabe, linte, năut, etc.
  • Legume rădăcinoase și tuberculi: cartofi, cartofi dulci, morcovi, păstârnac, etc.
  • Produse cu conținut scăzut de grăsimi sau dietetice: maioneză cu conținut scăzut de grăsimi, sosuri pentru salată și condimente.
  • Unele condimente sau sosuri: sos de grătar, muștar cu miere, sos teriyaki, ketchup etc.
  • Grăsimi nesănătoase: uleiuri vegetale procesate, maioneză, etc.
  • Alcool: bere, vin, lichior, băuturi mixte.
  • Alimente dietetice fără zahăr: bomboane fără zahăr, siropuri, budinci, îndulcitori, deserturi etc.

Dieta mediteraneană

Potrivit unei analize, dieta mediteraneană poate ajuta persoanele cu diabet să mențină o greutate moderată și să contribuie la eforturile de scădere în greutate. Aceasta presupune să se consume mai puțină carne roșie și mai multe grăsimi sănătoase sau legume. Cu accentul pus pe fructe și legume proaspete, cereale integrale și cantități moderate de pește și lactate, această dietă nu este numai excelentă pentru gestionarea diabetului, ci ar putea chiar ajuta la prevenirea acestuia. De fapt, un studiu efectuat pe 25.000 de femei supraponderale, care au urmat dieta mediteraneană, a constatat că cele care au urmat dieta mediteraneană au avut un risc cu 30% mai mic de a dezvolta diabet 20 de ani mai târziu. Alte studii sugerează că această dietă ar putea îmbunătăți nivelul glicemiei și al hemoglobinei A1C la persoanele cu diabet de tip 2, ar duce la o șansă cu 83% mai mică de a dezvolta diabet și ar ajuta la prevenirea diabetului în rândul celor cu risc cardiovascular ridicat.

Alimentele pe care se pune accent:

  • Legume: roșii, broccoli, varză kale, spanac, ceapă, conopidă, morcovi, varză de Bruxelles, castraveți, cartofi, cartofi dulci, napi
  • Fructe: mere, banane, portocale, pere, căpșuni, struguri, curmale, smochine, smochine, pepeni, piersici
  • Nuci, semințe și unt de nuci: migdale, nuci, nuci de macadamia, alune, caju, semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac, unt de migdale, unt de arahide
  • Leguminoase: fasole, mazăre, linte, arahide, năut
  • Cereale integrale: ovăz, orez brun, secară, orz, porumb, hrișcă, pâine și paste făinoase integrale
  • Pește și fructe de mare: somon, sardine, păstrăv, ton, macrou, creveți, stridii, scoici, crab, midii
  • Păsări de curte: pui, rață, curcan
  • Ouă: ouă de găină, de prepeliță sau de rață
  • Lactate: brânză, iaurt, lapte
  • Ierburi și mirodenii: usturoi, busuioc, mentă, rozmarin, salvie, nucșoară, scorțișoară, piper
  • Grăsimi sănătoase: ulei de măsline extravirgin, măsline, avocado și ulei de avocado

Alimente ce trebuie de evitat:

  • Zahărul adăugat: acesta se găsește în multe alimente, dar este deosebit de ridicat în sucuri, bomboane, înghețată, zahăr de masă, sirop și produse de patiserie
  • Cereale rafinate: pâine albă, paste, tortilla, chipsuri, biscuiți
  • Grăsimi trans: se găsesc în margarină, alimente prăjite și alte alimente procesate
  • Carne procesată: cârnați procesați, hot dog, mezeluri, carne de vită uscată
  • Alimente foarte procesate: fast-food, mâncăruri de conveniență, popcorn la microunde, batoane de granola

Dieta Paleo

Dieta paleolitică, sau dieta “paleo”, se concentrează pe alimente neprocesate, similare celor pe care oamenii le-ar fi consumat acum mii de ani, atunci când principala responsabilitate a bărbaților era vânatu. Cercetătorii din spatele unui studiu au observat că participanții cu diabet care au urmat dieta paleo au găsit-o mai sățioasă decât o dietă diabetică cu conținut scăzut de carbohidrați. De asemenea, aceasta a ajutat la procesul de pierdere în greutate, deși participanților li s-a părut dificil să mențină rezultatele.
Alimentele pe care se pune accentul:

  • Carne: Carne de vită, miel, pui, curcan, porc și altele
  • Pește și fructe de mare: somon, păstrăv, eglefin, creveți, crustacee, etc. este recomandat să se aleagă peștele sălbatic dacă e posibil.
  • Ouă: de la crescătorie în aer liber, ouă pasteurizate sau îmbogățite cu omega-3.
  • Legume: broccoli, kale, ardei, ceapă, morcovi, roșii etc.
  • Fructe: mere, banane, portocale, pere, avocado, căpșuni, afine și altele.
  • Tuberculi: cartofi, cartofi dulci, napi, etc.
  • Fructe cu coajă lemnoasă și semințe: migdale, nuci de macadamia, nuci, alune, semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac și multe altele.
  • Grăsimi și uleiuri sănătoase: ulei de măsline extravirgin, ulei de avocado și altele.
  • Condimente: sare de mare, usturoi, turmeric, rozmarin, etc.

Alimente ce trebuie de evitat:

  • Zahăr și sirop de porumb bogat în fructoză: băuturi carbogazoase, sucuri de fructe, zahăr de bucătărie, dulciuri, produse de patiserie, înghețată etc.
  • Cereale: pâine, paste făinoase, grâu, spelta, secară, orz, etc.
  • Leguminoase: fasole, linte și multe altele.
  • Lactate: majoritatea produselor lactate, în special lactatele cu conținut scăzut de grăsime, unele versiuni ale paleo includ lactatele integrale, cum ar fi untul și brânza.
  • Unele uleiuri vegetale: ulei de soia, ulei de floarea-soarelui, ulei de semințe de bumbac, ulei de porumb, ulei de semințe de struguri, ulei de șofrănel și altele.
  • Îndulcitori artificiali: aspartam, sucraloză, zaharină, acesulfam de potasiu,  în schimbul acestora este posibilă folosirea îndulcitorilor naturali.
  • Alimente foarte procesate: tot ceea ce este etichetat “dietetic” sau “cu conținut scăzut de grăsimi” sau care are mulți aditivi, inclusiv înlocuitorii artificiali de masă.

Diete vegetariene 

Această abordare populară a alimentației care este bazată pe plante are mai multe variante, unele includ fructe de mare, lactate și ouă, în timp ce altele le omit dar, indiferent de aceasta, accentul este pus pe legume, cereale integrale, nuci și semințe, această dietă oferă multe beneficii pentru sănătate, în special pentru cei cu diabet. De fapt, cercetările au asociat consumul de carne cu un risc mai mare de a dezvolta diabet, un studiu constatând că persoanele care au trecut la o dietă vegetariană după ce nu fuseseră vegetarieni au avut un risc cu 53% mai mic de a dezvolta diabet decât cele non-vegetariene.

Alimentele pe care se pune accentul:

  • Fructe: mere, banane, fructe de pădure, portocale, pepeni verzi, pere, piersici
  • Legume: verdețuri cu frunze, sparanghel, broccoli, roșii, morcovi
  • Cereale: quinoa, orz, orzoaică, hrișcă, orez, ovăz
  • Leguminoase: linte, fasole, mazăre, năut
  • Fructe cu coajă lemnoasă: migdale, nuci, nuci caju, castane
  • Semințe: semințe de in, de chia și de cânepă
  • Grăsimi sănătoase: ulei de măsline, avocado
  • Proteine: tempeh, tofu, seitan, natto, drojdie nutritivă, spirulină, ouă, produse lactate

Alimente ce trebuie de evitat:

  • Carne: carne de vită, de vițel sau de porc
  • Păsări de curte: pui și curcan
  • Pește și crustacee: această restricție nu se aplică pescetarienilor.
  • Ingrediente pe bază de carne: gelatină, untură de porc, carmin, ihtiocol, acid oleic și seu.
  • Ouă: această restricție se aplică veganilor și lacto-vegetarienilor.
  • Produse lactate: această restricție privind laptele, iaurtul și brânza se aplică veganilor și ovo-vegetarienilor.
  • Alte produse de origine animală: veganii pot alege să evite mierea, ceara de albine și polenul.

Dietă vegană

Această dietă este adesea asociată cu sănătatea inimii, accentul este pus pe alimentele pe bază de plante, inclusiv fructe, legume, cereale integrale și soia. La fel această dietă este asociată cu schimbări sănătoase în stilul de viață, cum ar fi exercițiile fizice regulate și poate fi deosebit de benefică și pentru gestionarea și prevenirea diabetului. Dieta are îndrumări specifice pentru cei cu diabet, inclusiv prioritizarea proteinelor, care pot ajuta la controlul creșterii nivelului de glucoză din sânge atunci când sunt consumate împreună cu carbohidrații, și evitarea alcoolului, care poate crește nivelul trigliceridelor.

Alimentele pe care se pune accentul:

  • Tofu, tempeh și seitan: acestea oferă o alternativă versatilă, bogată în proteine, la carne, pește, păsări de curte și ouă în multe rețete.
  • Leguminoase: alimente precum fasolea, lintea și mazărea sunt surse excelente de nutrienți și compuși vegetali benefici. Germinarea, fermentarea și gătitul adecvat pot crește absorbția nutrienților. 
  • Nuci și unt de nuci: soiurile nealbite și neprăjite sunt surse bune de fier, fibre, magneziu, zinc, seleniu și vitamina E.
  • Semințe: semințele de cânepă, chia și in conțin o cantitate bună de proteine și acizi grași omega-3 benefici.
  • Lapte vegetal și iaurt îmbogățit cu calciu: acestea îi ajută pe vegani să își atingă aportul de calciu alimentar recomandat. Optați pentru varietăți îmbogățite sau pentru vitaminele B12 și D ori de câte ori este posibil.
  • Alge: spirulina și chlorella sunt surse bune de proteine complete. Alte soiuri sunt surse excelente de iod.
  • Drojdie nutrițională: aceasta este o modalitate ușoară de a crește conținutul de proteine al alimentelor vegane și de a adăuga o aromă interesantă de brânză. Alegeți soiurile îmbogățite cu vitamina B12 ori de câte ori este posibil.
  • Cereale integrale, cereale și pseudocereale: acestea sunt o sursă excelentă de carbohidrați complecși, fibre, fier, vitamine B și mai multe minerale. Spelta, teff, amarantul și quinoa sunt opțiuni bogate în proteine.
  • Alimente vegetale germinate și fermentate: pâinea Ezekiel, tempeh, miso, natto, varza murată, murăturile, kimchi și kombucha conțin adesea probiotice și vitamina K2. Germinarea și fermentarea pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea absorbției de minerale.
  • Fructe și legume: ambele sunt alimente excelente pentru a crește aportul de nutrienți. Verdețurile cu frunze, cum ar fi bok choy, spanacul, varza kale, cresonul și muștarul, sunt deosebit de bogate în fier și calciu.

Alimente ce trebuie de evitat:

  • Carne și păsări de curte: carne de vită, miel, porc, vițel, cal, carne din organe, carne sălbatică, pui, curcan, gâscă, rață, prepeliță etc.
  • Pește și fructe de mare: toate tipurile de pește, anșoa, creveți, calamari, scoici, midii, crab, homar, etc.
  • Lactate: lapte, iaurt, brânză, unt, smântână, frișcă, înghețată, etc.
  • Ouă: de la găini, prepelițe, struți, pește etc.
  • Produse apicole: miere, polen de albine, lăptișor de matcă, jeleu regal, etc.
  • Ingrediente de origine animală: zer, cazeină, lactoză, albuș de ou, gelatină, coșenilă sau carmin, shellac, L-cisteină, vitamina D3 de origine animală și acizi grași omega-3 de origine animală și de pește.

Alte diete eficiente pentru diabet

Dieta DASH – principalul obiectiv al acesteia este de a îmbunătăți sănătatea inimii, ceea ce o face o opțiune excelentă pentru persoanele cu diabet, care sunt predispuse la probleme cardiovasculare. De fapt, cei cu diabet au un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune, două din trei persoane cu diabet având această afecțiune. Dieta DASH este cunoscută prin abordarea săracă în sodiu, pentru că promovează controlul tensiunii arteriale și că este bogată în magneziu, care poate ajuta la rezistența la insulină și la controlul zahărului din sânge.

Alimentele pe care se pune accentul:

  • Pește
  • Nuci și semințe
  • Fructe și legume
  • Cerealele integrale precum pâinea integrală, orezul brun, bulgurul, quinoa și fulgii de ovăz.
  • Produse lactate care au un conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi laptele degresat și brânza și iaurtul cu conținut scăzut de grăsimi.
  • Grăsimi sănătoase pentru inimă, cum ar fi uleiul de măsline și de canola sau avocado.
  • Alimente cu un conținut relativ scăzut de grăsime, carne de pasăre, fasole, alimente din soia, leguminoase și ouă și înlocuitori de ouă.

Alimente ce trebuie de evitat:

  • Alcoolul
  • Alimente cu adaos de sare 
  • Băuturi îndulcite cu zahăr
  • Alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi lactatele integrale și alimentele prăjite.
  • Gustări ambalate, care sunt adesea bogate în grăsimi, sare și zahăr.

Dieta Ornish este adesea asociată cu sănătatea inimii, punând accentul pe alimentele pe bază de plante, inclusiv fructe, legume, cereale integrale și soia. Aceasta poate fi  deosebit de benefică pentru gestionarea și prevenirea diabetului. Programul de dietă are orientări specifice pentru cei cu diabet, inclusiv prioritizarea proteinelor care pot ajuta la controlul creșterii nivelului de glucoză din sânge atunci când sunt consumate împreună cu carbohidrații. De asemenea, dieta promovează evitarea alcoolului deoarece acesta poate crește nivelul trigliceridelor.

Alimentele pe care se pune accentul:

  • Fructe: mere, banane, portocale, kiwi, grapefruit, fructe de pădure, rodii, pepeni verzi, pere, caise.
  • Legume: broccoli, conopidă, varză kale, varză, ardei, usturoi, ceapă, spanac, dovlecei.
  • Leguminoase: fasole roșie, năut, linte, fasole neagră, fasole de lima, fasole pinto.
  • Cereale integrale: quinoa, amarant, hrișcă, orz, farro, orez brun, ovăz.
  • Surse de proteine: tempeh, tofu, albuș de ou.
  • Ierburi și condimente: usturoi, chimen, turmeric, coriandru, pătrunjel, scorțișoară, nucșoară.

Alimente ce trebuie de evitat:

  • Nuci și semințe – 3 sau mai puține porții mici pe zi: nuci, migdale, caju, nuci pecan, semințe de dovleac, semințe de chia, semințe de in.
  • Alimente ambalate cu conținut scăzut de grăsimi: cereale integrale, biscuiți din cereale integrale, burgeri vegetarieni.
  • Băuturi cu cofeină: până la o ceașcă de cafea sau două cești de ceai negru/cafea decofeinizată pe zi.
  • Produse lactate – 2 sau mai puține porții pe zi: iaurt degresat, lapte degresat.
  • Grăsimi: măsline și ulei de măsline, avocado, ulei de cocos, unt, ulei vegetal, ulei de canola.
  • Carbohidrați rafinați – 2 sau mai puține porții pe zi: paste albe, biscuiți, fursecuri, pâine albă, clătite, tortilla de făină, orez alb, miere, sirop de agave, zahăr brun, zahăr alb.
  • Alcool – limitarea până la o porție pe zi: vin, bere, lichioruri.
  • Alimente procesate: mâncăruri gata preparate bogate în grăsimi, produse de patiserie, fast-food, chipsuri, covrigei.

Dietă pentru diabetici începători

Indiferent dacă o persoană tocmai a fost diagnosticată sau are diabet de ani de zile, diabetul poate aduce multă confuzie cu privire la dieta alimentară. În astfel de cazuri este nevoie de consultarea unui specialist pentru a înțelege mai bine cum să se înceapă o dietă sănătoasă pentru diabetici. Pe lângă apelarea la un medic autorizat pot fi întreprinse schimbări pe cont propriu pentru a ușura procesul de implementare a unei diete pentru diabet.

La fel ca în cazul majorității schimbărilor de sănătate pentru a deveni obiceiuri, regula principală este să se înceapă cu pași mici. Dacă o persoană cinează des în oraș, un pas micuț pentru a stabili o dietă pentru diabet este prin pregătirea mai multor mese acasă, începând treptat doar cu o masă. Un alt pas micuț poate fi considerat adăugarea treptată a unei proporții mai mari de fructe, legume fără amidon, proteine slabe și cereale integrale la raționamentul zilnic. Există mai multe strategii care pot fi folosite pentru a planifica o dietă sănătoasă și bine echilibrată pentru diabet.

Metoda farfuriei

Metoda farfuriei este o modalitate simplă și eficientă de a susține niveluri sănătoase de zahăr din sânge fără a urmări sau măsura alimentele. Aceasta constă în ajustarea porțiilor a unor anumite grupe de alimente din farfurie pentru a crea o masă echilibrată din punct de vedere nutrițional. Pentru început este necesar să se umple un sfert din farfurie cu legume fără amidon, precum salată verde, broccoli, dovleac sau conopidă. Un sfert din farfurie ar trebui să constituie proteine, cum ar fi bucăți de pui, curcan sau bucăți de carne cu un conținut scăzut de grăsime de vită sau de porc, la fel, se poate de integrat ouă, pește sau tofu. Restul sfertului din farfurie ar trebui să conțină o sursă bună de carbohidrați, cum ar fi, cereale integrale, leguminoase, legume cu amidon, fructe sau lactate. În cele din urmă, la fel de important este să se asigure că la alimentele consumate să se adauge o băutură cu puține calorii pentru a ajuta la menținerea stării de hidratare a organismului, cum ar fi apă, ceai neîndulcit, cafea neagră sau apă minerală.

Indicele de glicemie

Indicele de glicemie poate fi un instrument eficient pentru menținerea nivelului de zahăr din sânge. Acesta este folosit pentru a măsura cât de mult crește nivelul de zahăr din sânge la anumite alimente și le clasifică ca fiind alimente cu IG ridicat, scăzut sau mediu, pe baza indicelui glicemic. Dacă se folosește această metodă, trebuie să fie alese alimente cu un indice glicemic scăzut sau mediu ori de câte ori este posibil și să fie limitat consumul de alimente care au un indice glicemic ridicat. O consultație cu un dietetician ar ajuta la o înțelegere mai bună a cum s-ar putea de implementat o astfel de metodă.

Numărarea carbohidraților

Numărarea carbohidraților este o metodă populară folosită pentru a gestiona nivelul de zahăr din sânge prin monitorizarea cantității de carbohidrați care se consumă pe parcursul zilei. Aceasta implică urmărirea gramajelor de carbohidrați din alimentele consumate. În unele cazuri, este posibil să fie nevoie ajustarea dozei de insulină în funcție de cantitatea de carbohidrați consumată. Numărul de carbohidrați care trebuie să fie consumat la fiecare masă și gustare poate varia destul de mult în funcție de factori precum vârsta, greutatea, înălțimea și nivelul de activitate. Un medic autorizat poate să ușureze procesul de studiere și astfel un diabetic să înțeleagă cum să se măsoare corect porțiile de alimente ca să devină un bun cunoscător în citirea etichetelor de pe alimente,  cum să se alege dimensiunea porțiilor și conținutul de carbohidrați.

Planificarea meselor

Orice dietetician recomandă să fie alese anumite alimente pentru a ușura planificarea meselor și gustărilor. Se poate alege o serie de alimente din liste care includ categorii precum carbohidrații, proteinele și grăsimile. O porție dintr-o categorie este o alegere de alimente care are aproximativ aceeași cantitate de carbohidrați, proteine, grăsimi și calorii și același efect asupra glicemiei ca o porție din orice alt aliment din aceeași categorie. De exemplu, lista de amidon, fructe și lapte include alegeri care au toate între 12 și 15 grame de carbohidrați.

Cum se pregătește o dietă săptămânală pentru diabet?

În acest plan de dietă pentru diabetici îndreptată pentru începători este inclusă o săptămână de mese și gustări simple, folosind rețete ușor de urmat, fără liste lungi de ingrediente. Fie că o persoană a fost recent diagnosticată cu diabet sau aceasta suferă de o perioadă de timp de această afecțiune și își dorește să găsească o cale ușoară de a menține sănătatea generală la normă, în ambele cazuri acest plan de masă este o metodă excelentă pentru a începe o dietă pentru diabetici. Acest plan nu este neapărat îndreptat către slăbire sau menținerea greutății, ci poate fi modificat în funcție de scopurile și obiectivele personale.  De aceea, acest plan de dietă pentru diabet este prestabilit cu un nivel caloric de 1.500 de calorii pe zi, care este un nivel la care majoritatea oamenilor slăbesc, însă sunt inclus modificări pentru 1.200 și 2.000 de calorii pe zi. Acestea pot fi folosite în funcție de nevoile calorice personale, de nivelul de sațietate și de indicele de glicemie din sânge.

Ziua 1

  • Mic dejun (330 calorii)
    O cană de iaurt grecesc simplu cu conținut scăzut de grăsime – ¼ cană de afine și 3 linguri de nuci tocate.
  • Gustarea de dimineață (131 calorii)
    O pară mare
  • Prânz (360 calorii)
    O porție de salată de fasole albă și legume
  • Gustare după-amiaza (170 calorii)
    22 migdale prăjite, uscate și nesărate
  • Cină (522 calorii)
    O porție de somon prăjit în unt de usturoi cu cartofi și sparanghel

Totaluri zilnice: 1.513 calorii, 77 g de proteine, 114 g de carbohidrați, 30 g de fibre, 91 g de grăsimi, 798 mg de sodiu.

Pentru a ajunge la 1.200 de calorii: Omiteți nucile la micul dejun și schimbați gustarea de după-amiază cu 1/2 cană de castravete feliat.

Pentru a ajunge la 2.000 de calorii: Adăugați 4 linguri de nuci tocate la micul dejun, adăugați 1/4 cană de migdale prăjite nesărate la gustarea de dimineață și adăugați o porție de salată tocată guacamole la cină.

Ziua 2

  • Mic dejun (295 calorii)
    O porție de omletă cu broccoli si cheddar
    O pară mare
  • Gustarea de dimineață (272 calorii)
    ⅓ cană de migdale prăjite uscate nesărate
  • Prânz (374 calorii)
    O porție de salată cu spanac și căpșuni
  • Gustare după-amiaza (95 calorii)
    Un măr mediu
  • Cină (473 calorii)
    O porție de cartofi umpluți cu salsa și fasole boabe
    2 căni de verdețuri mixte
    O porție de sos Vinaigrette Citric

Totaluri zilnice: 1.509 calorii, 63 g de proteine, 148 g de carbohidrați, 35 g de fibre, 81 g de grăsimi, 1.625 mg de sodiu

Pentru a ajunge la 1.200 de calorii: Omiteți perele la micul dejun și schimbați gustarea de dimineață cu 15 migdale.

Pentru a ajunge la 2.000 de calorii: Adăugați 1 1/2 lingură de unt de arahide natural la micul dejun și adăugați 1 avocado întreg, feliat, la cină.

Ziua 3

  • Mic dejun (295 calorii)
    O porție de omletă cu broccoli si cheddar
    O pară mare
  • Gustarea de dimineață (116 calorii)
    Un măr mare
  • Prânz (374 calorii)
    O porție de salată cu spanac și căpșuni
  • Gustare după-amiaza (268 calorii)
    O cană de mure
    ¼ ceașcă de migdale prăjite uscate nesărate
  • Cină (425 calorii)
    O porție de pui cremos la tigaie
    ½ cană de orez brun fiert

Totaluri zilnice: 1.479 calorii, 82 g de proteine, 139 g de carbohidrați, 32 g de fibre, 69 g de grăsimi, 1.271 mg de sodiu

Pentru a ajunge la 1.200 de calorii: Omiteți perele la micul dejun și reduceți la 10 migdale la gustarea de după-amiază.

Pentru a ajunge la 2.000 de calorii: Adăugați 2 1/2 linguri de unt de arahide natural la gustarea de dimineață și adăugați o porție de salată tocată guacamole la cină.

Ziua 4 

  • Mic dejun (330 calorii)
    O cană de iaurt grecesc simplu cu conținut scăzut de grăsimi
    ¼ ceașcă de afine
    3 linguri de nuci tocate
  • Gustare de dimineață (131 calorii)
    O pară mare
  • Prânz (374 calorii)
    O porție de salată cu spanac și căpșuni 
  • Gustare după-amiaza (268 calorii)
    O cană de mure
    ¼ ceașcă de migdale prăjite uscate nesărate
  • Cină (415 calorii)
    O porție de ouă la cuptor în sos de roșii cu kale
    O felie de pâine integrală de grâu

Totaluri zilnice: 1.518 calorii, 87 g de proteine, 120 g de carbohidrați, 33 g de fibre, 83 g de grăsimi, 1.390 mg de sodiu

Pentru a ajunge la 1.200 de calorii: Reduceți cantitatea de nuci la o lingură la micul dejun și omiteți migdalele la gustarea de după-amiază.

Pentru a ajunge la 2.000 de calorii: Creșteți la 4 linguri de nuci tocate la micul dejun, adăugați 1/3 cană de migdale la gustarea de dimineață și adăugați o porție de pâine prăjită cu avocado la prânz.

Ziua 5

  • Mic dejun (330 calorii)
    O cană de iaurt grecesc simplu cu conținut scăzut de grăsimi
    ¼ cană de afine
    3 linguri de nuci tocate
  • Gustare de dimineață (154 calorii)
    20 de migdale prăjite uscate și nesărate
  • Prânz (374 calorii)
    O porție de salată cu spanac și căpșuni 
  • Gustare după-amiaza (141 calorii)
    Un ardei gras mediu, tăiat felii
    ¼ cană de humus
  • Cină (493 calorii)
    O porție de tocană de pui și fasole albă pregătită la aparat de gătire lentă  sau la foc mic

Sfat pentru pregătirea mesei: Rezervați 2 porții de tocană de pui și fasole albă la foc mic pentru prânz în zilele 6 și 7.

Totaluri zilnice: 1.493 de calorii, 107 g de proteine, 107 g de carbohidrați, 44 g de fibre, 73 g de grăsimi, 1.366 mg de sodiu.

Pentru a ajunge la 1.200 de calorii: Omiteți nucile la micul dejun și schimbați gustarea de dimineață cu 1/2 castravete, tăiat felii.

Pentru a ajunge la 2.000 de calorii: Adăugați un măr mediu la gustarea de dimineață, adăugați o porție de pâine prăjită cu avocado la prânz și adăugați o porție de salată tocată guacamole la cină.

Ziua 6 

  • Mic dejun (295 calorii)
    O porție de omletă cu broccoli si cheddar
    O pară mare
  • Gustarea de dimineață (62 calorii)
    O portocală medie
  • Prânz (493 calorii)
    O porție de tocană de pui și fasole albă pregătită la aparat de gătire lentă sau la foc mic
  • Gustare după-amiaza (131 calorii)
    O pară mare
  • Cină (504 calorii)
    O porție de salată grecească cu edamame
    ½ avocado, tăiat felii

Totaluri zilnice: 1.485 de calorii, 81 g de proteine, 170 g de carbohidrați, 61 g de fibre, 60 g de grăsimi, 1.497 mg de sodiu

Pentru a ajunge la 1.200 de calorii: Omiteți perele la micul dejun și omiteți avocado la cină.

Pentru a ajunge la 2.000 de calorii: Adăugați 1/4 cană de migdale la gustarea de dimineață, adăugați 1/4 cană de jumătăți de nucă la gustarea de după-amiază și creșteți la un avocado întreg la cină.

Ziua 7 

  • Mic dejun (330 calorii)
    O cană de iaurt grecesc simplu cu conținut scăzut de grăsimi
    ¼ ceașcă de afine
    3 linguri de nuci tocate
  • Gustare de dimineață (206 calorii)
    ¼ ceașcă de migdale prăjite uscate nesărate
  • Prânz (493 calorii)
    O porție de tocană de pui și fasole albă la aparat de gătire lentă sau la foc încet
  • Gustare după-amiaza (62 calorii)
    O portocală medie
  • Cină (421 calorii)
    O porție de tacos cu creveți picanți

Totaluri zilnice: 1.512 calorii, 99 g de proteine, 130 g de carbohidrați, 44 g de fibre, 72 g de grăsimi, 1.480 mg de sodiu.

Pentru a ajunge la 1.200 de calorii: Omiteți nucile la micul dejun și înlocuiți gustarea de dimineață cu 1 clementină.

Pentru a ajunge la 2.000 de calorii: Creșteți la 4 linguri de nuci tocate la micul dejun, creșteți la 1/3 cană de migdale și adăugați 1 pară mare la gustarea de dimineață și adăugați 1 porție de salată tocată Guacamole la cină.

Beneficiile unei diete sănătoase pentru diabetici

Principalele beneficii ale unei diete sănătoase pentru diabet sunt:

Scăderea riscului de complicații ale diabetului

Nu este o surpriză faptul că diabetul poate avea tot felul de complicații neplăcute. Acestea pot include orice, de la neuropatie la boli cronice de rinichi și până la probleme oculare. Controlul diabetului printr-o dietă pentru diabet poate reduce riscul de a dezvolta complicații de acest gen.

Niveluri stabile ale glicemiei

Menținerea unui nivel stabil al glicemiei este cel mai mare motiv pentru ca un diabetic să urmeze o astfel de dietă. Este nevoie de angajament și răbdare pentru a respecta dieta și pentru a planifica toate mesele în fiecare săptămână. Dar cu cât mai mult timp și resurse se investește într-o dietă sănătoasă cu atât mai ușor devine menținerea sănătății unei persoane care suferă de această afecțiune.

Reducerea cantității de insulină necesară

Un alt beneficiu al unei diete sănătoase pentru diabetici este reducerea cantității de insulină necesară. Printr-un consum de carbohidrați bine aleși se poate reduce cantitatea de insulină necesară organismului. Toate alimentele afectează nivelul de zahăr din sânge, iar atunci când nu sunt alese cele mai bune alimente pentru organism, acesta are nevoie de mai multă insulină pentru a procesa produsele alimentare. 

Scăderea în greutate

O dietă sănătoasă combinată cu exerciții fizice regulate facilitează procesul de pierdere a excesului de greutate corporală. Acest lucru este benefic pentru necesarul de insulină și pentru nivelul glicemiei. Prin încorporarea exercițiilor fizice în rutina zilnică este posibilă oferirea unui impuls metabolismului și astfel acesta ajută organismul să proceseze alimentele consumate. Atunci când alimentele consumate sunt alegeri sănătoase, corpul începe să funcționeze mai bine.

Reducerea riscului de cancer

A lua măsuri pentru reducerea riscului de cancer este esențial pentru toată lumea, dar să acționezi pentru acest lucru este cu mult mai important pentru persoanele cu diabet. Această afecțiune vine cu un risc crescut de a dezvolta multe tipuri de cancer. Cercetătorii nu sunt încă siguri de ce se întâmplă acest lucru, însă trebuie să se țină cont de aceasta. Din fericire, dieta pentru diabet poate ajuta să se contracareze acest risc sporit. Obezitatea este, de asemenea, un factor de risc pentru cancer, așa că pierderea în greutate sau menținerea acesteia la o normă poate contribui în mare măsură la evitarea dezvoltării unor tipuri de cancer.

Reducerea riscului de boli de inimă

Cercetările sugerează că persoanele care au sindrom metabolic au de cinci ori mai multe șanse de a dezvolta diabet de tip 2. Acest sindrom include simptome precum hipertensiunea arterială, rezistența la insulină și niveluri scăzute de “colesterol bun”. Pe lângă diabet, persoanele cu sindrom metabolic sunt considerabil mai predispuse să aibă boli de inimă. Cu toate acestea, unele indicii sugerează că o dietă pentru diabet, cum ar fi cea mediterană, poate reduce colesterolul, limitând în același timp alți factori de risc pentru sindromul metabolic. 

Potențiale riscuri și considerații privind dieta pentru diabet

Atunci când se ia în considerare o dietă pentru diabet, există mai multe riscuri potențiale și considerații de care trebuie să se țină cont. Este important să se rețină că este întotdeauna mai bine să se consulte cu un dietetician sau alt medic autorizat pentru sfaturi personalizate. Cu toate acestea, iată câteva riscuri și considerații generale pentru o dietă pentru diabet:

Hipoglicemie

Nivel scăzut de zahăr în sânge, cunoscut sub numele de hipoglicemie, poate apărea dacă se ia medicamente pentru diabet sau insulină și nu se consumă suficient de multe produse alimentare sau dacă s-a dezvoltat un program de consumare neregulat. Este important să se echilibreze aportul de carbohidrați cu doza de medicamente sau de insulină pentru a preveni nivelurile scăzute de zahăr din sânge.

Hiperglicemie

Pe de altă parte, consumul excesiv de carbohidrați sau de alimente zaharoase poate duce la niveluri ridicate ale zahărului din sânge, cunoscute sub numele de hiperglicemie. Dacă acest nivel ridicat durează mult timp, poate duce la complicații pe termen lung, cum ar fi afectarea nervilor, a rinichilor și a inimii. De aceea, este esențial să se monitorizeze aportul de carbohidrați și să se aleagă alimente cu un indice glicemic scăzut pentru a  ajuta la gestionarea eficientă a nivelului de zahăr din sânge. 

Deficiențe nutritive

Restricționarea anumitor alimente sau grupuri de alimente, cum ar fi carbohidrații, într-o dietă pentru diabet poate crește riscul de deficiențe nutritive. Este important să se asigure că se implementează o dietă bine echilibrată care include o varietate de fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase pentru a satisface nevoile nutriționale de bază.

Gestionarea greutății

Multe persoane cu diabet urmăresc să își mențină greutatea sau să slăbească dacă este necesar pentru sănătate. Cu toate acestea, pierderea extremă sau rapidă în greutate poate fi riscantă pentru persoanele cu diabet, deoarece poate afecta controlul glicemiei și poate duce la dezechilibre nutritive. Este important să se consulte cu un profesionist din domeniul sănătății sau cu un dietetician autorizat pentru a dezvolta un plan de gestionare a greutății sigur și durabil.

Abordare individualizată

Fiecare persoană cu diabet este unică, iar nevoile dietetice pot varia în funcție de factori precum vârsta, nivelul de activitate, medicamentele și starea generală de sănătate. Este posibil ca o abordare unică să nu fie potrivită pentru toți, așa că este esențial să lucrați cu un profesionist din domeniul sănătății pentru a dezvolta un plan de dietă personalizată pentru diabet care să se potrivească nevoilor personale.

Interacțiunea cu medicamentele

Anumite alimente și suplimente pot interacționa cu medicamentele pentru diabet, afectând potențial eficacitatea acestora sau provocând efecte adverse. De exemplu, unele suplimente pe bază de plante pot scădea nivelul de zahăr din sânge, ceea ce poate fi problematic dacă se urmează deja un tratament pentru a controla glicemia. De aceea este obligatoriu informarea medicului autorizat cu privire la orice modificări alimentare sau suplimente care se intenționează să fie încorporate în rutină actuală.

Factori psihologici

Aderarea la o dietă pentru diabet poate fi o provocare și este important să se ia în considerare impactul psihologic pe care o persoană îl poate avea. Tiparele de alimentație restrictivă sau sentimentul de privare de anumite alimente poate afecta bunăstarea generală și poate duce la comportamente alimentare dezordonate. Este important să se găsească un echilibru care să permită să se gestioneze diabetul în mod eficient, bucurându-se în același timp de o dietă variată și satisfăcătoare. 

Inflexibilitate la implementare 

O dietă pentru diabet necesită consumul aceleiași cantități de alimente în jurul aceleiași ore în fiecare zi. A fi consecvent cu cantitatea și momentul meselor ajută la controlul glicemiei. Unele persoane pot avea dificultăți în a respecta un program rigid de mese. De exemplu, dacă o persoană lucrează ca asistent medical la urgență, s-ar putea să fie greu sau chiar imposibil să consume produse alimentare la anumite ore. În plus, restricționarea de a consuma o cantitatea potrivită de alimente la ore specificate poate afecta modul în care acționează medicamentele folosite, provocând glicemie ridicată sau scăzută. 

Dificultatea procesului

Deși nu există o singură dietă pentru diabetici, există două instrumente de planificare a meselor, lista de schimb și numărarea carbohidraților, acestea sunt folosite pentru a ajuta persoanele cu diabet să mănânce mai bine. Lista de schimb împarte alimentele în grupe pe baza asemănărilor în ceea ce privește conținutul nutrițional, astfel există o nevoie  de a servi un anumit număr de porții din fiecare grupă de alimente în funcție de nevoile calorice și preferințele alimentare. Numărarea carbohidraților presupune să se calculeze numărul de carbohidrați consumate la fiecare masă și gustare, respectând o cantitate specifică stabilită de medicul sau dieteticianul autorizat. Ambele planuri necesită o numărare și o măsurare atentă a ceea ce se consumă. 

Întrebări frecvente

  1. Care este cea mai bună dietă pentru diabet?
    Nu există o dietă specifică sau un plan de masă care să funcționeze pentru toată lumea. Este posibil ca medicul dvs. să vă recomande o consultație la un dietetician autorizat care vă poate ajuta să abordați cel mai bun plan alimentar. Un astfel de plan ia în considerare:
    – Greutatea corporală
    – Obiectivele personale
    – Orice alte afecțiuni de sănătate
    – Stilul de viață și gusturile personale
    – Medicamente sau tratamentul urmat
  2. Ce trebuie să cunoască un diabetic despre o dietă pentru diabet?
    Dacă aveți diabet este important să mâncați zilnic cantitatea potrivită de alimente. O dietă pentru diabet include cât de mult să mâncați, astfel încât să obțineți cantitatea potrivită de carbohidrați la fiecare masă sau gustare. Dace se implementează o dietă pentru diabet această vă ajută să învățați cum să numărați carbohidrații, cum să stabiliți orele potrivite pentru consumarea alimentelor, cum să vă planificați mese regulate și echilibrate pentru a evita nivelurile ridicate sau scăzute de zahăr din sânge și cum prin consumarea aproximativă a aceleiași cantități de carbohidrați la fiecare masă poate fi de ajutor. Planul de alimentație vă va învăța, de asemenea, cum să vă respectați planul acasă și atunci când mâncați în oraș. 
  3. Ce alimente trebuie de consumat când o persoană are diabet?
    Consumul de alimente potrivite pentru diabet înseamnă a mânca o varietate de alimente sănătoase din toate grupele de alimente:
    Fructe și legume
    – Cereale integrale, cum ar fi grâul integral, orezul brun, orzul, quinoa și ovăzul
    Proteine, cum ar fi carnea cu un conținut scăzut de grăsime, puiul, curcanul, peștele, ouăle, nucile, fasolea, lintea și tofu
    Produse lactate degresate sau cu conținut scăzut de grăsime, cum ar fi laptele, iaurtul și brânza
  4. Ce alimente trebuie limitate pentru a controla glicemia?
    Pentru a menține glicemia sub control, este posibil să trebuiască să reduceți consumul de alimente și băuturi cu un conținut ridicat de carbohidrați. Acest lucru nu înseamnă că nu vă puteți bucura niciodată de ele. Dar va trebui să le consumați mai rar sau în cantități mai mici. Alimentele și băuturile bogate în carbohidrați pe care ar trebui să le limitați includ:
    – Alimentele zaharoase, cum ar fi bomboanele, prăjiturile, torturile, înghețata, cerealele îndulcite și fructele conservate cu adaos de zahăr.
    – Băuturi cu adaos de zaharuri, cum ar fi sucurile, sucurile obișnuite și băuturile sportive sau energizante obișnuite.
    – Orez alb, tortilla, pâine și paste albe – în special cele făcute cu făină albă.
    – Legume cu amidon, cum ar fi cartofii albi, porumbul și mazărea.
    De asemenea, este posibil să trebuiască să limitați cantitatea de alcool pe care o beți, precum și cantitatea de grăsimi și sare pe care o consumați.
  5. Există riscuri asociate cu o dietă pentru diabet?
    Dacă suferiți de diabet este important să aveți consultații repetitive cu un dietetician pentru a crea un plan alimentar care să funcționeze pentru dumneavoastră. Folosiți alimente sănătoase, controlați porțile consumate, și mențineți un program stabil pentru a vă gestiona nivelul de zahăr din sânge. Dacă nu respectați dieta prescrisă, riscați să aveți niveluri de zahăr din sânge care se modifică des și complicații mai grave.
  6. Cum alimentele consumate afectează nivelul de zahăr din sânge?
    Zahărul din sânge provine din anumite alimente numite carbohidrați, sau “glucide”. Alimentele bogate în carbohidrați includ bomboanele și dulciurile, sucurile, pâinea, tortilla și orezul alb. Cu cât mâncați mai mulți carbohidrați, cu atât mai mare va fi nivelul zahărului în sânge. Indiferent dacă aveți diabet de tip 1 sau de tip 2, alegerea corectă a alimentelor este o modalitate importantă de a vă menține glicemia la un nivel sănătos. Atunci când vă controlați glicemia, vă reduceți șansele de a avea probleme grave de sănătate cauzate de diabet, cum ar fi pierderea vederii și probleme cardiace. Iar dacă aveți prediabet sau sunteți la risc de diabet, consumul de alimente care vă mențin un nivel sănătos al glicemiei poate ajuta la prevenirea diabetului de tip 2 mai târziu.
  7. Care sunt rezultatele acestui tip de dietă?
    Adoptarea unui plan de alimentație sănătoasă este cel mai bun mod de a vă menține sub control nivelul de zahăr din sânge și de a preveni complicațiile diabetului. Iar dacă aveți nevoie să slăbiți, puteți adapta planul la obiectivele dumneavoastră specifice. În afară de gestionarea diabetului, o dietă sănătoasă oferă și alte beneficii. Deoarece această dietă recomandă cantități generoase de fructe, legume și fibre, urmând-o este posibil să vă reducă riscul de boli cardiovasculare și de anumite tipuri de cancer. Iar consumul de produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi vă poate reduce riscul de a avea o masă osoasă scăzută în viitor.
  8. Care sunt cele mai bune gustări integrate în diete pentru diabet?
    Cele mai bune gustări pentru persoanele cu diabet includ proteine slabe și carbohidrați complecși, cum ar fi nucile și legumele. Între timp, gustările care trebuie evitate includ cele bogate în sare, precum și alimentele bogate în carbohidrați, cum ar fi chipsurile.
  9. Cum trebuie persoanele cu diabet de tip 1 să selecteze o dietă față de persoanele cu diabet de tip 2?
    Există câteva diferențe între ceea ce ar putea fi o dietă sănătoasă pentru o persoană cu diabet de tip 1 și una cu diabet de tip 2.
    – Deoarece pacienții cu diabet de tip 1 iau insulină la fiecare masă, înțelegerea modului de a calcula cantitatea de carbohidrați pe care o va consuma și apoi ajustarea dozei de insulină pentru acea masă pentru a preveni atât hiperglicemia, cât și hipoglicemia este esențială pentru un control optim.
    – Cu toate acestea, multe persoane cu diabet zaharat de tip 2 primesc, de asemenea, mai multe injecții zilnice de insulină și folosesc numărarea carbohidraților pentru a-și ajusta doza de insulină. Acele persoane au nevoie, de obicei, de doze mai mari de insulină, deoarece sunt mai rezistente la aceasta. Pentru pacienții cu diabet de tip 2 care nu iau insulină, este esențial ca aceștia să fie mai atenți să nu consume cantități de carbohidrați care să ducă la hiperglicemie, deoarece nu utilizează un medicament care poate fi ajustat pentru acele mese cu un conținut caloric mai mare.

Concluzie

Adoptarea unei diete bine echilibrate este crucială pentru persoanele care sunt diagnosticate cu diabet. Prin gestionarea atentă a aportului de carbohidrați, monitorizarea dimensiunilor porțiilor și prin alegerea unor alimente bogate în nutrienți, persoanele își pot controla eficient nivelul de zahăr din sânge și pot reduce riscul de complicații asociate cu diabetul. O dietă bogată în cereale integrale, proteine slabe, grăsimi sănătoase și o varietate de fructe și legume este recomandată pentru diabetici. În plus, programarea regulată a meselor, controlul porțiilor și distribuția consistentă a carbohidraților pe parcursul zilei pot ajuta la stabilizarea nivelului de glucoză din sânge. Este esențial ca persoanele cu diabet zaharat să se consulte cu un dietetician autorizat sau cu un profesionist din domeniul sănătății pentru a dezvolta un plan de masă personalizat care să ia în considerare nevoile nutriționale specifice, regimul de medicație și factorii legați de stilul de viață. Făcând alegeri dietetice în cunoștință de cauză și menținând un stil de viață sănătos în general, persoanele care trăiesc cu diabet pot obține un control mai bun al glicemiei, își pot îmbunătăți calitatea vieții și pot reduce riscul de complicații pe termen lung.