În mod normal, episoadele durează între 5 și 10 minute și se rezolvă de la sine. Sughițul joacă un rol important în dezvoltarea creierului și a respirației bebelușului, fiind considerat un semn al dezvoltării normale.
Cauze frecvente ale sughițului la bebeluși
Sughițul la bebeluși poate fi declanșat de diverși factori, cei mai mulți fiind legați de procesul de hrănire. Diafragma, mușchiul principal implicat în respirație, poate fi iritată de mai mulți factori care duc la apariția acestui reflex.
Hrănirea prea rapidă: Atunci când bebelușul mănâncă prea repede, există riscul ca aerul să fie înghițit în cantități mari odată cu laptele. Acest lucru poate duce la dilatarea stomacului, care exercită presiune asupra diafragmei și determină apariția sughițului. Ritmul alert al hrănirii poate fi cauzat de foamea excesivă sau de un debit prea mare al laptelui în cazul alăptării.
Supraalimentarea: Când bebelușul consumă o cantitate prea mare de lapte într-un interval scurt de timp, stomacul se dilată excesiv. Această dilatare poate împinge diafragma și poate declanșa episoade de sughiț. Supraalimentarea poate apărea mai ales când bebelușul este foarte flămând și mănâncă cu lăcomie.
Înghițirea aerului în timpul hrănirii: În timpul alăptării sau hrănirii cu biberonul, bebelușii pot înghiți cantități semnificative de aer. Acest lucru se întâmplă mai ales când poziția de hrănire nu este corectă sau când tetina biberonului nu este complet plină cu lapte. Aerul înghițit poate provoca disconfort și poate duce la apariția sughițului.
Modificările de temperatură la nivelul stomacului: Schimbările bruște de temperatură ale alimentelor pot irita diafragma și pot declanșa sughițul. Acest lucru se poate întâmpla când bebelușul primește lapte la temperaturi diferite sau când există variații mari de temperatură între mese consecutive.
Refluxul gastroesofagian: Refluxul reprezintă întoarcerea conținutului gastric în esofag și poate fi o cauză frecventă a sughițului la bebeluși. Acidul gastric și alimentele care urcă înapoi pot irita diafragma și pot declanșa episoade repetate de sughiț. Refluxul poate fi însoțit și de alte simptome precum regurgitarea frecventă sau plânsul în timpul meselor.
Cum oprim sughițul la bebeluși
Există mai multe metode eficiente pentru a calma sughițul bebelușilor, majoritatea fiind legate de tehnicile corecte de hrănire și de poziționare. Aceste strategii pot ajuta la prevenirea și ameliorarea episoadelor de sughiț.
Eructația regulată în timpul meselor
Eructația frecventă în timpul și după mese ajută la eliminarea aerului înghițit și reduce presiunea asupra diafragmei. Pentru bebelușii hrăniți la sân, este recomandată eructația la schimbarea sânului, iar pentru cei hrăniți cu biberonul, după fiecare 30-60 ml de lapte consumat.
Pauze în timpul hrănirii
Introducerea unor pauze scurte în timpul mesei permite bebelușului să digere mai ușor și reduce riscul de supraalimentare. Aceste momente de pauză sunt ideale pentru eructație și ajută la relaxarea diafragmei, prevenind astfel apariția sughițului.
Utilizarea suzetei
Suzeta poate ajuta la relaxarea diafragmei prin stimularea reflexului de supt. Aceasta poate fi oferită între mese sau când bebelușul prezintă episoade de sughiț, ajutând la calmarea reflexului și la oprirea sughițului.
Schimbarea poziției bebelușului
Poziționarea corectă poate ajuta la reducerea episoadelor de sughiț. Menținerea bebelușului în poziție verticală timp de 20-30 minute după masă și evitarea activităților intense imediat după hrănire pot preveni apariția sughițului.
Tehnici de hrănire
Poziția corectă a biberonului: Biberonul trebuie ținut într-un unghi care permite laptelui să umple complet tetina, prevenind astfel înghițirea aerului. Tetina trebuie să fie întotdeauna plină cu lapte, iar biberonul trebuie înclinat la aproximativ 45 de grade. Această poziție permite bebelușului să controleze mai bine fluxul de lapte și reduce cantitatea de aer înghițită în timpul hrănirii.
Atașarea corectă la sân: Bebelușul trebuie să prindă nu doar sfârcul, ci și o parte semnificativă din areolă. Buzele bebelușului trebuie să fie răsfrânte în exterior, iar nasul și bărbia să atingă sânul. O atașare corectă permite bebelușului să extragă eficient laptele și reduce cantitatea de aer înghițită, prevenind astfel apariția sughițului.
Ritmul lent de hrănire: Hrănirea trebuie să se desfășoare într-un ritm controlat și lent, permițând bebelușului să coordoneze respirația cu înghițirea. Pauzele frecvente pentru eructație și momentele de odihnă sunt esențiale pentru a preveni înghițirea excesivă de aer și supraalimentarea.
Metode de prevenție
Prevenirea sughițului la bebeluși implică adoptarea unor practici corecte de hrănire și îngrijire, care pot reduce semnificativ frecvența și intensitatea episoadelor. O atenție deosebită trebuie acordată momentului și modului în care bebelușul este hrănit.
Hrănirea înainte de plânsul de foame: Recunoașterea semnelor timpurii de foame precum mișcarea capului în căutarea sânului, deschiderea gurii sau suptul degetelor permite începerea hrănirii înainte ca bebelușul să devină agitat. Un bebeluș calm va înghiți mai puțin aer și va avea un ritm mai controlat de hrănire, reducând astfel riscul de sughiț.
Mese mai mici și mai dese: Oferirea unor cantități mai mici de lapte la intervale mai frecvente ajută la prevenirea supraalimentării și a dilatării excesive a stomacului. Această abordare permite o digestie mai eficientă și reduce presiunea asupra diafragmei, diminuând astfel probabilitatea apariției sughițului.
Poziția verticală după masă: Menținerea bebelușului în poziție verticală pentru 20-30 minute după fiecare masă facilitează digestia și permite aerului înghițit să fie eliminat natural. Această poziție reduce presiunea asupra diafragmei și ajută la prevenirea refluxului gastroesofagian, care poate declanșa sughițul.
Pregătirea corectă a biberonului: Biberoanele trebuie pregătite cu atenție pentru a evita formarea bulelor de aer. Laptele praf trebuie amestecat ușor, nu agitat, iar tetina trebuie verificată pentru a avea dimensiunea potrivită vârstei bebelușului. Verificarea temperaturii laptelui trebuie făcută prin picurare pe încheietura mâinii.
Program regulat de eructație: Implementarea unui program consecvent de eructație, cu pauze la fiecare 30-60 ml de lapte consumat sau la schimbarea sânului în timpul alăptării, ajută la eliminarea aerului acumulat. Eructația regulată previne disconfortul și reduce șansele apariției sughițului.
Când trebuie consultat medicul
Deși sughițul este în general inofensiv, există situații când necesită atenție medicală, în special când este însoțit de alte simptome sau când interferează cu activitățile normale ale bebelușului.
Episoade prelungite de sughiț
Când sughițul persistă mai mult de două ore sau apare frecvent, poate indica prezența refluxului gastroesofagian sau a altor probleme digestive. Episoadele prelungite pot afecta alimentația și somnul bebelușului, necesitând evaluare medicală pentru identificarea și tratarea cauzei subiacente.
Semne de disconfort
Atunci când sughițul este însoțit de plâns excesiv, arcuirea spatelui, refuzul alimentației sau regurgitare frecventă, poate indica prezența unei probleme medicale care necesită investigații. Schimbările în comportamentul normal al bebelușului sau prezența unor simptome asociate trebuie discutate cu medicul pediatru.
Dificultăți de hrănire
Sughițul frecvent poate perturba procesul normal de hrănire al bebelușului, ducând la refuzul alimentației sau la întreruperi frecvente în timpul mesei. Când bebelușul prezintă dificultăți constante în timpul hrănirii, însoțite de sughiț persistent, acest lucru poate indica prezența refluxului gastroesofagian sau a altor probleme digestive care necesită evaluare medicală.
Probleme respiratorii
În cazuri rare, sughițul persistent poate fi asociat cu dificultăți în respirație, precum respirație rapidă sau neregulată. Dacă bebelușul prezintă modificări ale culorii pielii, în special în jurul buzelor sau extremităților, sau pare să aibă dificultăți în respirație în timpul episoadelor de sughiț, este necesară consultarea imediată a medicului.
Simptome asociate
Plâns excesiv: Când sughițul este însoțit de perioade prelungite de plâns inconsolabil, acest lucru poate indica disconfort semnificativ. Plânsul excesiv, mai ales după mese sau în timpul episoadelor de sughiț, poate fi un semn al refluxului gastroesofagian sau al altor probleme digestive care necesită atenție medicală. Bebelușii afectați pot plânge mai mult de trei ore pe zi, timp de cel puțin trei zile pe săptămână.
Arcuirea spatelui: Acest comportament specific, în care bebelușul își arcuiește spatele în timpul sau după hrănire, poate indica prezența refluxului gastroesofagian. Arcuirea spatelui este adesea însoțită de sughiț și reprezintă o încercare instinctivă a bebelușului de a reduce disconfortul cauzat de refluxul acid. Acest comportament este mai evident în timpul meselor sau imediat după acestea.
Regurgitare frecventă: Regurgitarea sau vărsarea frecventă a laptelui, mai ales când este însoțită de sughiț persistent, poate indica o problemă cu sfincterul esofagian inferior. Acest fenomen poate apărea imediat după masă sau la intervale regulate pe parcursul zilei. Cantitatea și frecvența regurgitărilor trebuie monitorizate, iar dacă acestea afectează creșterea în greutate a bebelușului, este necesară consultarea medicului.