Acid propionic: efecte asupra sanatatii si utilizari medicale

Cercetările recente au evidențiat și efectele metabolice ale acidului propionic, inclusiv potențialul impact asupra nivelurilor de insulină și glucoză din sânge. Deși este clasificat ca fiind sigur pentru consum, manipularea sa în formă concentrată necesită precauții specifice din cauza proprietăților sale corozive.

Efecte metabolice și implicații pentru sănătate

Acidul propionic joacă un rol complex în metabolismul uman, cu implicații importante pentru sănătate care sunt încă în curs de cercetare și evaluare.

Acidul propionic ca acid gras cu lanț scurt: În organismul uman, acidul propionic este produs în mod natural în colon prin fermentația bacteriană a fibrelor alimentare și a altor carbohidrați nedigerați. Alături de acidul acetic și acidul butiric, acidul propionic face parte din categoria acizilor grași cu lanț scurt (SCFA) care joacă roluri importante în fiziologia intestinală și metabolismul general. Acesta servește ca sursă de energie pentru celulele colonului, contribuie la menținerea integrității barierei intestinale și participă la reglarea pH-ului intestinal. Acidul propionic endogen este absorbit în circulația portală și transportat la ficat, unde este metabolizat și poate contribui la gluconeogeneză, procesul de producere a glucozei din surse non-carbohidrat.

Clasificare ca siguranță: Acidul propionic și sărurile sale (propionații) sunt clasificate ca fiind general recunoscute ca sigure pentru utilizarea ca aditivi alimentari. Această clasificare se bazează pe istoricul îndelungat de utilizare sigură și pe studiile toxicologice care au demonstrat siguranța acestor compuși la nivelurile utilizate în alimente. Evaluările de siguranță efectuate de organizații internaționale precum Comitetul Mixt FAO/OMS de Experți în Aditivi Alimentari (JECFA) au stabilit o doză zilnică acceptabilă (ADI) pentru acidul propionic și sărurile sale. Această clasificare permite utilizarea lor largă în industria alimentară ca agenți de conservare.

Cercetări recente privind insulina și glicemia: Studii recente au evidențiat potențiale efecte ale acidului propionic asupra metabolismului glucozei și sensibilității la insulină. Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că propionatul adăugat în alimente poate declanșa o cascadă de evenimente metabolice care duce la creșterea producției de glucoză de către ficat și la niveluri elevate de insulină. Aceste efecte par să apară și la concentrații similare celor consumate în mod obișnuit prin alimentele conservate. Semnalele metabolice activate de acidul propionic, care în mod normal sunt stimulate în timpul postului pentru a susține necesitățile energetice ale organismului, ar putea fi activate inadecvat în timpul meselor care conțin propionat. Consumul cronic de propionat, ducând la creșterea nivelurilor de insulină, ar putea contribui la creșterea aportului alimentar, câștigul în greutate și rezistența la insulină.

Acidul propionic natural vs. adăugat: Există diferențe importante între acidul propionic produs natural în intestin prin fermentația bacteriană și cel adăugat în alimente ca agent de conservare. Acidul propionic endogen este produs treptat, în cantități moderate, ca parte a unui ecosistem intestinal complex, și joacă roluri fiziologice benefice. În contrast, acidul propionic adăugat în alimente este consumat în doze concentrate și poate avea efecte metabolice diferite. Brânzeturile maturate conțin în mod natural acid propionic, produs prin fermentație, dar în cantități foarte mici, puțin probabil să aibă efecte metabolice negative. Cercetările actuale încearcă să clarifice diferențele de impact între acidul propionic natural și cel adăugat, precum și mecanismele prin care acesta influențează metabolismul.

Potențiale preocupări pentru sănătate: Deși acidul propionic este considerat sigur pentru consum la nivelurile utilizate în mod obișnuit în alimente, cercetările emergente ridică întrebări despre potențialele efecte pe termen lung ale expunerii cronice. Studiile pe modele animale sugerează posibile legături între nivelurile ridicate de acid propionic și modificări comportamentale sau neurologice. Unele cercetări preliminare explorează potențialele asocieri între expunerea la acid propionic și sensibilitatea la insulină, metabolismul lipidic și inflamația sistemică. Este important de menționat că aceste studii sunt încă în stadii incipiente și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili relevanța clinică pentru oameni. Autoritățile de reglementare continuă să monitorizeze literatura științifică pentru a reevalua siguranța acidului propionic în lumina noilor descoperiri.

Identificarea acidului propionic în produse

Cunoașterea modurilor de identificare a acidului propionic în produsele de consum permite consumatorilor să facă alegeri informate în funcție de preferințele și necesitățile lor dietetice.

Denumiri comune pe etichetele ingredientelor: Acidul propionic poate apărea sub diverse denumiri pe etichetele produselor alimentare și de consum. Cele mai frecvente sunt „acid propionic” sau „acid propanoic”, dar este adesea prezent sub forma sărurilor sale, listate ca „propionat de calciu” (E282), „propionat de sodiu” (E281), „propionat de potasiu” (E283) sau „sare de calciu a acidului propionic”. În unele țări, pot fi utilizate și codurile E fără denumirea completă. Alți termeni care pot indica prezența acidului propionic includ „acid etancarboxilic”, „acid metilacetic” sau „sare de calciu a acidului dipropanoic”. Este important ca consumatorii să fie familiarizați cu aceste variante pentru a identifica corect prezența acidului propionic în produsele pe care le consumă.

Produse de panificație și pâine: Produsele de panificație reprezintă una dintre cele mai comune categorii de alimente care conțin acid propionic sau sărurile sale. Pâinea ambalată, chiflele, tortillas, aluaturile pentru pizza, produsele de patiserie și cerealele pentru micul dejun frecvent conțin propionați pentru a preveni dezvoltarea mucegaiurilor și pentru a extinde durata de valabilitate. Concentrațiile tipice variază între 0,1% și 0,4% din greutatea făinii. Produsele de panificație cu durată extinsă de valabilitate, în special cele care nu necesită refrigerare, au probabilitate mai mare de a conține propionați. Pâinea artizanală sau cea coaptă zilnic tinde să conțină mai puțini conservanți, inclusiv acid propionic, deoarece are o durată de valabilitate mai scurtă și se bazează pe prospețime.

Produse lactate: În industria lactatelor, acidul propionic și propionații sunt utilizați atât ca agenți de conservare, cât și ca arome naturale în anumite tipuri de brânzeturi. Brânzeturile elvețiene, precum Emmental și Gruyère, conțin acid propionic produs natural în timpul procesului de maturare, responsabil pentru aroma distinctivă și pentru formarea găurilor caracteristice. În alte produse lactate procesate, precum brânzeturile topite, unturile vegetale pe bază de lactate și produsele lactate cu durată lungă de valabilitate, propionații pot fi adăugați ca agenți de conservare. Laptele condensat, laptele praf și unele deserturi pe bază de lactate pot conține, de asemenea, acid propionic sau sărurile sale pentru a preveni alterarea microbiană.

Alimente procesate și băuturi: Acidul propionic și propionații sunt prezenți într-o gamă largă de alimente procesate și băuturi. Acestea includ sosuri și dressinguri pentru salate, maioneză, ketchup, muștar și alte condimente cu durată lungă de valabilitate. Supele conservate, mâncărurile gata preparate și alimentele semi-preparate pot conține propionați pentru a preveni degradarea microbiană. În industria băuturilor, acidul propionic poate fi utilizat în băuturile sportive, băuturile dietetice și unele sucuri de fructe procesate. Produsele alimentare cu conținut redus de zahăr sau grăsimi adesea conțin mai mulți conservanți, inclusiv acid propionic, pentru a compensa reducerea efectului conservant natural al zahărului și grăsimilor.

Alte produse de consum: Dincolo de sectorul alimentar, acidul propionic și derivații săi pot fi găsiți în diverse produse de consum. În produsele cosmetice și de îngrijire personală, acidul propionic poate fi utilizat ca agent de conservare în creme, loțiuni și produse pentru păr, fiind listat ca „acid propionic” sau „propionate” în lista de ingrediente. Unele medicamente, în special formulările lichide și cremele topice, pot conține acid propionic ca agent antimicrobian. În produsele de curățenie și dezinfectanți pentru uz casnic, acidul propionic poate fi prezent ca ingredient activ cu proprietăți antimicrobiene. Anumite vopsele, adezivi și produse pentru tratarea lemnului pot conține acid propionic sau derivați ai acestuia pentru a preveni degradarea microbiană și pentru a îmbunătăți performanța produsului.

Utilizări medicale

Utilizări farmaceutice: În domeniul farmaceutic, acidul propionic și derivații săi sunt valoroși în sinteza medicamentelor și a excipienților. Esterii acidului propionic sunt utilizați ca vehicule în formulări farmaceutice injectabile și topice. Propionatul de fluticazonă, un derivat al acidului propionic, este un corticosteroid potent utilizat în tratamentul astmului și al altor afecțiuni inflamatorii. Acidul propionic este, de asemenea, folosit ca agent de conservare în unele preparate farmaceutice lichide, prevenind contaminarea microbiană. În cercetarea farmaceutică, derivații acidului propionic servesc ca blocuri de construcție pentru dezvoltarea de noi molecule cu activitate biologică.

Tratamentul calcarului pentru captarea CO₂: O aplicație inovatoare a acidului propionic implică tratamentul materialelor pe bază de calcar pentru îmbunătățirea capacității lor de captare a dioxidului de carbon. Prin reacția cu calcarul, acidul propionic formează propionat de calciu, care prezintă o afinitate crescută pentru CO₂. Această tehnologie este explorată pentru aplicații în reducerea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră. Materialele tratate cu acid propionic pot fi utilizate în sisteme de filtrare și purificare a aerului, contribuind la diminuarea amprentei de carbon a proceselor industriale. Cercetările actuale se concentrează pe optimizarea acestui proces pentru implementare la scară industrială și pe evaluarea durabilității pe termen lung a materialelor tratate.