Cum sa scapi de raceala: remedii naturale, dieta si medicamente

Remediile naturale precum mierea, vitamina C și zincul pot ajuta la întărirea sistemului imunitar, în timp ce medicamentele fără prescripție medicală pot oferi ameliorare temporară a simptomelor. Este important să se acorde atenție semnelor care indică necesitatea consultării unui medic, precum febra persistentă sau simptomele care se agravează. Prevenirea răcelii prin igiena mâinilor și evitarea contactului cu persoanele bolnave rămâne cea mai eficientă strategie pe termen lung.

Remedii casnice pentru ameliorarea răcelii

Remediile casnice reprezintă prima linie de apărare împotriva răcelii și pot oferi ameliorare semnificativă a simptomelor fără efecte secundare. Acestea sunt accesibile, ușor de aplicat și, în multe cazuri, la fel de eficiente ca tratamentele farmaceutice pentru ameliorarea disconfortului cauzat de răceală.

Hidratare și lichide: Consumul adecvat de lichide este esențial în timpul răcelii, deoarece ajută la fluidificarea mucusului și facilitează eliminarea acestuia din căile respiratorii. Apa, ceaiurile calde, supele clare și sucurile naturale de fructe sunt excelente pentru menținerea hidratării. Lichidele calde au beneficiul suplimentar de a calma durerea în gât și de a reduce congestia nazală. Se recomandă consumul a cel puțin 8-10 pahare de lichide zilnic pentru a preveni deshidratarea cauzată de febră și pentru a menține membranele mucoase hidratate, ceea ce poate accelera procesul de vindecare.

Odihnă și somn: Odihna adecvată este crucială pentru recuperarea după răceală, deoarece permite corpului să își concentreze energia pe combaterea virusului. În timpul somnului, sistemul imunitar produce și eliberează citokine, proteine care ajută la combaterea infecției și inflamației. Lipsa somnului poate slăbi răspunsul imunitar și poate prelungi durata răcelii. Se recomandă minimum 7-8 ore de somn pe noapte, iar dacă este posibil, scurte perioade de odihnă în timpul zilei. Crearea unui mediu confortabil pentru somn, cu temperatură optimă și umiditate adecvată, poate îmbunătăți calitatea odihnei și accelera recuperarea.

Terapia cu aburi: Inhalarea aburilor reprezintă o metodă eficientă pentru ameliorarea congestiei nazale și a disconfortului respirator cauzat de răceală. Aburul cald hidratează căile nazale și ajută la fluidificarea mucusului, facilitând eliminarea acestuia. Pentru a beneficia de această terapie, se poate face un duș fierbinte sau se poate apleca capul deasupra unui vas cu apă fierbinte, acoperind capul cu un prosop pentru a capta aburii. Adăugarea câtorva picături de ulei esențial de eucalipt sau mentă în apa fierbinte poate amplifica efectul decongestionant. Această metodă este recomandată de 2-3 ori pe zi, timp de 5-10 minute, pentru rezultate optime.

Remedii cu apă sărată: Gargara cu apă sărată este un remediu tradițional eficient pentru ameliorarea durerii în gât asociate răcelii. Soluția salină ajută la reducerea inflamației, elimină mucusul și poate distruge unele bacterii de la nivelul gâtului. Pentru prepararea unei soluții eficiente, se dizolvă o jumătate de linguriță de sare în 250 ml de apă caldă. Se recomandă gargara de 3-4 ori pe zi, timp de 30 de secunde. În mod similar, irigațiile nazale cu soluție salină pot ameliora congestia nazală și elimina mucusul și iritanții din căile nazale, oferind o respirație mai ușoară și reducând presiunea sinusală.

Controlul umidității: Menținerea unui nivel optim de umiditate în încăperi poate ameliora semnificativ simptomele răcelii. Aerul uscat irită căile respiratorii și poate agrava tusea și congestia nazală. Utilizarea unui umidificator sau a unui vaporizator cu abur rece ajută la hidratarea membranelor mucoase și facilitează respirația. Nivelul ideal de umiditate într-o încăpere este între 40% și 60%. În lipsa unui umidificator, se poate plasa un vas cu apă lângă o sursă de căldură sau se poate lăsa ușa băii deschisă după un duș fierbinte pentru a crește umiditatea din încăpere. Curățarea regulată a umidificatorului previne dezvoltarea mucegaiului și a bacteriilor.

Băuturi calde cu lămâie și miere: Combinația de lămâie și miere în băuturi calde este un remediu tradițional eficient împotriva răcelii. Lămâia este bogată în vitamina C și are proprietăți antibacteriene, în timp ce mierea are efecte antibacteriene și antiinflamatoare naturale. Pentru prepararea acestei băuturi, se adaugă sucul de la jumătate de lămâie și 1-2 lingurițe de miere într-o cană cu apă caldă sau ceai. Această băutură calmează durerea în gât, reduce tusea și ajută la fluidificarea mucusului. Se recomandă consumul de 2-3 căni pe zi pentru ameliorarea simptomelor. Este important de menționat că mierea nu trebuie administrată copiilor sub un an din cauza riscului de botulism infantil.

Abordări alimentare pentru combaterea răcelii

Alimentația joacă un rol crucial în combaterea răcelii și accelerarea procesului de recuperare. O dietă echilibrată și bogată în nutrienți specifici poate întări sistemul imunitar și reduce severitatea și durata simptomelor de răceală.

Alimente recomandate: În timpul răcelii, corpul are nevoie de nutrienți specifici pentru a-și întări sistemul imunitar și a combate infecția. Fructele și legumele proaspete, bogate în vitamine și antioxidanți, sunt esențiale. Citricele (portocale, lămâi, grepfrut) furnizează vitamina C, care poate reduce durata răcelii. Alimentele bogate în zinc, precum carnea slabă, fructele de mare, nucile și semințele, ajută la întărirea sistemului imunitar. Proteinele de calitate din ouă, pește și leguminoase oferă aminoacizii necesari pentru repararea țesuturilor și producerea de anticorpi. Cerealele integrale furnizează energie susținută și fibre care susțin sănătatea digestivă, un aspect important pentru imunitate.

Alimente de evitat: Anumite alimente pot agrava simptomele răcelii și pot încetini procesul de recuperare. Produsele lactate pot crește producția de mucus și pot înrăutăți congestia. Alimentele procesate și bogate în zahăr pot suprima funcția imunitară și pot crește inflamația în organism. Băuturile alcoolice deshidratează corpul și pot interacționa negativ cu medicamentele pentru răceală. Cafeina, deși nu este dăunătoare în cantități moderate, poate contribui la deshidratare dacă este consumată în exces. Alimentele picante pot irita gâtul deja inflamat, deși pentru unele persoane pot oferi o ameliorare temporară a congestiei nazale prin efectul lor de fluidificare a mucusului.

Alimente care întăresc imunitatea: Sistemul imunitar beneficiază de nutrienți specifici care îi pot îmbunătăți funcționarea în timpul răcelii. Fructele de pădure, ardeii, kiwi și broccoli sunt surse excelente de vitamina C și antioxidanți care combat inflamația. Ciupercile conțin beta-glucani, compuși care stimulează activitatea celulelor imunitare. Iaurtul și alte alimente fermentate furnizează probiotice care susțin sănătatea intestinală, un factor crucial pentru imunitate. Semințele de dovleac și migdalele oferă vitamina E, un antioxidant puternic. Alimentele bogate în seleniu (nuci braziliene, ton) și în vitamina D (pește gras, gălbenuș de ou) sunt, de asemenea, benefice pentru funcția imunitară optimă.

Supe și ciorbe: Supele calde, în special supa de pui, sunt remedii tradiționale valoroase împotriva răcelii. Cercetările științifice confirmă eficacitatea lor, arătând că supa de pui are proprietăți antiinflamatoare care pot ameliora simptomele infecțiilor respiratorii. Lichidul cald ajută la hidratare și la fluidificarea mucusului, facilitând eliminarea acestuia. Legumele din supă (morcovi, ceapă, țelină) conțin vitamine și minerale esențiale pentru susținerea sistemului imunitar. Proteinele din carne oferă aminoacizii necesari pentru repararea țesuturilor. Condimentele adăugate, precum usturoiul, ceapa și ghimbirul, au proprietăți antivirale și antiinflamatoare care pot accelera procesul de vindecare.

Usturoiul și alte antivirale naturale: Usturoiul este recunoscut pentru proprietățile sale antivirale, antibacteriene și imunostimulatoare datorate compusului activ alicină. Consumul regulat de usturoi crud sau sub formă de supliment poate reduce severitatea simptomelor răcelii și poate accelera recuperarea. Ghimbirul este un alt antiviral natural puternic, care poate ameliora durerea în gât și reduce inflamația. Ceaiul de ghimbir cu miere este deosebit de eficient pentru calmarea tusei. Turmericul conțin curcumină, un compus cu proprietăți antiinflamatoare puternice. Cimbrul și oregano conțin timol și carvacrol, compuși cu activitate antimicrobiană. Includerea acestor condimente și plante în alimentație poate oferi un sprijin suplimentar sistemului imunitar în lupta împotriva virusurilor răcelii.

Medicamente fără prescripție medicală

Medicamentele disponibile fără prescripție medicală pot oferi ameliorare temporară a simptomelor răcelii, permițând persoanelor afectate să își desfășoare activitățile zilnice cu mai puțin disconfort. Acestea sunt concepute pentru a trata simptomele specifice, nu pentru a vindeca răceala.

Analgezice și antipiretice: Medicamentele pentru reducerea durerii și a febrei, precum paracetamolul și ibuprofenul, sunt esențiale în gestionarea simptomelor răcelii. Paracetamolul este eficient în reducerea febrei și ameliorarea durerilor de cap, durerii în gât și durerilor musculare asociate răcelii. Ibuprofenul, pe lângă efectele analgezice și antipiretice, are și proprietăți antiinflamatorii care pot reduce inflamația căilor respiratorii. Este important să se respecte dozele recomandate și să nu se depășească doza zilnică maximă. Aceste medicamente nu trebuie administrate copiilor fără consultarea prealabilă a unui medic, iar aspirina este contraindicată copiilor și adolescenților din cauza riscului de sindrom Reye.

Decongestionante: Decongestionantele nazale ajută la reducerea inflamației și a edemului mucoasei nazale, facilitând respirația. Acestea sunt disponibile sub formă de spray-uri nazale (oximetazolină, xilometazolină) sau comprimate orale (pseudoefedrină, fenilefrină). Spray-urile nazale oferă ameliorare rapidă, dar nu trebuie utilizate mai mult de 3-5 zile consecutiv pentru a evita efectul de rebound (congestie de rebound). Decongestionantele orale au o durată de acțiune mai lungă, dar pot cauza efecte secundare precum insomnie, nervozitate și creșterea tensiunii arteriale. Persoanele cu hipertensiune arterială, boli cardiace, diabet sau hipertiroidism trebuie să consulte un medic înainte de a utiliza decongestionante orale.

Medicamente pentru tuse: Medicamentele pentru tuse sunt clasificate în antitusive (supresoare ale tusei) și expectorante (care facilitează eliminarea mucusului). Antitusivele precum dextrometorfanul sunt utile pentru tusea seacă, iritativă, blocând reflexul de tuse la nivel central. Expectorantele, cum ar fi guaifenesina, fluidifică mucusul și facilitează eliminarea acestuia, fiind indicate pentru tusea productivă cu secreții. Siropurile pentru tuse combină adesea aceste ingrediente active cu alte substanțe pentru ameliorarea simptomelor multiple. Este important să se aleagă medicamentul potrivit în funcție de tipul de tuse și să se respecte dozele recomandate, în special pentru copii.

Medicamente combinate pentru răceală: Preparatele combinate pentru răceală conțin mai multe ingrediente active care acționează simultan asupra diferitelor simptome. Acestea pot include analgezice/antipiretice, decongestionante, antitusive, antihistaminice și, uneori, vitamina C. Avantajul acestor medicamente este comoditatea administrării unei singure doze pentru ameliorarea mai multor simptome. Totuși, dezavantajul constă în faptul că pacientul poate primi substanțe active de care nu are nevoie și în doze standardizate care pot să nu fie optime pentru fiecare persoană. Este esențial să se citească cu atenție eticheta pentru a evita supradozarea prin combinarea mai multor medicamente care conțin aceleași substanțe active.

Considerații de siguranță pentru copii: Administrarea medicamentelor pentru răceală copiilor necesită precauții speciale. Majoritatea medicamentelor pentru răceală nu sunt recomandate copiilor sub 6 ani, iar unele sunt contraindicate sub 12 ani. Paracetamolul și ibuprofenul pot fi administrate copiilor în doze ajustate în funcție de vârstă și greutate, dar numai conform recomandărilor medicului. Antihistaminicele și decongestionantele pot cauza somnolență sau, dimpotrivă, agitație la copii. Siropurile de tuse cu dextrometorfan nu sunt recomandate copiilor sub 4 ani. Pentru copiii mici, remediile non-farmacologice precum hidratarea, umidificarea aerului și aspirarea secrețiilor nazale sunt preferabile. Este esențial să se utilizeze dispozitive de măsurare precise și să nu se depășească dozele recomandate.

Suplimente naturale pentru ameliorarea răcelii

Suplimentele naturale pot oferi sprijin suplimentar sistemului imunitar în lupta împotriva virusurilor răcelii. Deși nu există un remediu miraculos, anumite substanțe naturale au demonstrat efecte benefice în reducerea severității și duratei simptomelor.

Mierea: Mierea este un remediu natural valoros pentru ameliorarea simptomelor răcelii, în special pentru calmarea tusei și a durerii în gât. Proprietățile sale antibacteriene și antiinflamatoare ajută la combaterea infecției și la reducerea inflamației mucoaselor. Studiile clinice au demonstrat că mierea poate fi la fel de eficientă ca și medicamentele antitusive în suprimarea tusei, în special la copii. Pentru ameliorarea simptomelor, se recomandă consumul a 1-2 lingurițe de miere, pură sau dizolvată în ceai cald cu lămâie, de 2-3 ori pe zi. Mierea de Manuka din Noua Zeelandă este deosebit de apreciată pentru proprietățile sale antimicrobiene puternice. Este important de menționat că mierea nu trebuie administrată copiilor sub un an din cauza riscului de botulism infantil.

Vitamina C: Vitamina C (acid ascorbic) este un nutrient esențial cu rol important în funcționarea sistemului imunitar. Deși nu previne răceala, numeroase studii sugerează că administrarea regulată de vitamina C poate reduce durata și severitatea simptomelor. Vitamina C acționează ca antioxidant, protejând celulele de stresul oxidativ cauzat de infecție, și stimulează producția de interferon, o proteină care ajută la combaterea virusurilor. Dozele recomandate în timpul răcelii variază între 200-1000 mg pe zi, divizate în mai multe prize pentru o absorbție optimă. Surse naturale bogate în vitamina C includ citricele, kiwi, căpșunile, ardeii, broccoli și varza. Suplimentele de vitamina C sunt, în general, sigure, dar dozele foarte mari pot cauza tulburări digestive.

Zinc: Zincul este un mineral esențial cu rol crucial în funcționarea sistemului imunitar și în combaterea infecțiilor virale. Studiile clinice au arătat că administrarea de zinc în primele 24 de ore de la apariția simptomelor răcelii poate reduce durata acesteia cu 1-3 zile. Zincul interferează cu replicarea virusurilor și reduce inflamația căilor respiratorii. Formele cele mai eficiente sunt pastilele sau spray-urile cu zinc, care permit contactul direct al mineralului cu mucoasele gâtului și nasului. Doza recomandată este de 75-100 mg de zinc pe zi, divizată în mai multe prize, timp de 5-7 zile. Utilizarea prelungită în doze mari poate interfera cu absorbția cuprului și poate cauza greață. Alimentele bogate în zinc includ stridiile, carnea roșie, nucile, semințele de dovleac și leguminoasele.

Echinacea: Echinacea este una dintre cele mai populare plante medicinale utilizate pentru prevenirea și tratarea răcelii. Extractele din această plantă conțin compuși bioactivi cu proprietăți imunostimulatoare, antivirale și antiinflamatoare. Studiile clinice au oferit rezultate mixte, dar multe sugerează că echinacea poate reduce riscul de răceală cu până la 50% și poate scurta durata simptomelor cu 1-4 zile. Mecanismul de acțiune implică stimularea producției de celule albe și de citokine, proteine care coordonează răspunsul imunitar. Preparatele de echinacea sunt disponibile sub formă de tincturi, capsule, comprimate și ceaiuri. Pentru eficacitate maximă, tratamentul trebuie început la primele semne de răceală și continuat timp de 7-10 zile. Persoanele cu boli autoimune sau alergii la plante din familia Asteraceae trebuie să consulte un medic înainte de utilizare.

Probiotice: Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantități adecvate, conferă beneficii pentru sănătate. Cercetările recente indică faptul că anumite tulpini de probiotice, în special Lactobacillus și Bifidobacterium, pot întări imunitatea și pot reduce frecvența, durata și severitatea infecțiilor respiratorii, inclusiv a răcelii. Probioticele acționează prin îmbunătățirea barierei intestinale, modularea răspunsului imunitar și producerea de substanțe antimicrobiene. Suplimentele probiotice sunt disponibile sub formă de capsule, pulberi sau lichide, iar doza recomandată variază în funcție de tulpina bacteriană și de concentrație. Iaurtul, kefirul și alte alimente fermentate sunt surse naturale de probiotice, deși concentrația poate fi mai mică decât în suplimente. Pentru rezultate optime, se recomandă utilizarea regulată, pe termen lung, mai degrabă decât doar în timpul răcelii.

Când să soliciți asistență medicală

Deși răceala este, în general, o afecțiune autolimitantă care se rezolvă fără intervenție medicală, există situații în care consultarea unui medic devine necesară pentru a preveni complicațiile sau pentru a identifica o posibilă afecțiune mai gravă.

Simptome persistente: Răceala comună durează, în mod normal, între 7 și 10 zile, cu ameliorarea treptată a simptomelor după primele 3-4 zile. Dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni fără semne de ameliorare, este recomandat să se consulte un medic. Persistența simptomelor poate indica o infecție bacteriană secundară, cum ar fi sinuzita sau bronșita, care necesită tratament specific. De asemenea, tusea persistentă care durează mai mult de 3 săptămâni poate sugera alte afecțiuni, precum astmul sau refluxul gastroesofagian. Congestia nazală care nu se ameliorează poate indica o sinuzită cronică sau polipi nazali. Consultația medicală este esențială pentru diagnosticul corect și tratamentul adecvat al acestor afecțiuni.

Simptome care se agravează: Agravarea simptomelor după o perioadă inițială de ameliorare poate indica dezvoltarea unei complicații sau a unei infecții secundare. Semnele de alarmă includ: febra care reapare sau crește peste 39°C după ce anterior a scăzut, durerea severă la nivelul sinusurilor sau urechilor, tusea care devine productivă cu expectorație galben-verzuie sau cu sânge, dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare, durerea intensă în gât care împiedică înghițirea, și durerea de cap severă, persistentă. Aceste simptome pot indica complicații precum pneumonia, sinuzita bacteriană, otita medie sau infecția cu streptococ, care necesită evaluare medicală promptă și, posibil, tratament antibiotic.

Persoane cu risc crescut: Anumite categorii de persoane prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații în urma unei răceli comune și ar trebui să solicite asistență medicală mai devreme. Acestea includ: copiii mai mici de 3 luni cu orice fel de febră, persoanele în vârstă (peste 65 de ani), pacienții cu afecțiuni cronice precum astm, boli pulmonare obstructive cronice, diabet sau insuficiență cardiacă, persoanele cu sistem imunitar compromis din cauza bolilor (HIV/SIDA, cancer) sau a tratamentelor (chimioterapie, corticosteroizi, imunosupresoare), și femeile însărcinate. Pentru aceste categorii, chiar și o răceală aparent banală poate evolua rapid spre complicații severe, motiv pentru care monitorizarea atentă și consultația medicală precoce sunt esențiale.

Semne de complicații: Complicațiile răcelii, deși rare, pot fi grave și necesită intervenție medicală imediată. Semnele care sugerează complicații includ: dificultăți de respirație sau respirație rapidă, durere toracică severă, confuzie sau somnolență excesivă, rigiditatea gâtului, sensibilitate extremă la lumină, convulsii, pierderea poftei de mâncare (în special la copii), deshidratare (manifestată prin urină redusă, gură uscată, letargie), și colorarea albăstruie a buzelor sau feței. Aceste simptome pot indica complicații potențial letale precum pneumonia, meningita, encefalita sau septicemia. În prezența acestor semne, se recomandă solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență prin apelarea serviciului 112 sau prezentarea la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe.

Strategii de prevenire

Prevenirea răcelii este mai eficientă decât tratarea ei. Implementarea unor strategii simple de prevenire poate reduce semnificativ riscul de a contracta și răspândi virusurile răcelii, protejând atât sănătatea proprie, cât și pe cea a persoanelor din jur.

Igiena mâinilor: Spălarea corectă și frecventă a mâinilor reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a răcelii. Virusurile răcelii pot supraviețui pe suprafețe timp de ore întregi și se transmit ușor prin contactul mâinilor contaminate cu ochii, nasul sau gura. Se recomandă spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, acordând atenție deosebită zonelor dintre degete, sub unghii și pe dosul mâinilor. Momentele cheie pentru spălarea mâinilor includ: înainte de a mânca sau de a pregăti alimente, după utilizarea toaletei, după suflarea nasului, tuse sau strănut, după contactul cu persoane bolnave și după atingerea suprafețelor din spații publice. În absența apei și săpunului, dezinfectantele pentru mâini cu cel puțin 60% alcool reprezintă o alternativă eficientă.

Evitarea răspândirii germenilor: Virusurile răcelii se răspândesc prin picăturile respiratorii eliberate în aer atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Pentru a limita răspândirea germenilor, este esențial să se acopere gura și nasul cu un șervețel sau cu pliul cotului în timpul tusei sau strănutului, niciodată cu mâinile. Șervețelele folosite trebuie aruncate imediat la coșul de gunoi. Evitarea atingerii feței, în special a ochilor, nasului și gurii, cu mâinile nespălate reduce riscul de auto-inoculare cu virusuri. De asemenea, dezinfectarea regulată a suprafețelor frecvent atinse (clanțe, întrerupătoare, telefoane, tastaturi) cu produse adecvate poate reduce semnificativ încărcătura virală din mediul înconjurător.

Menținerea unui stil de viață sănătos: Un sistem imunitar puternic reprezintă prima linie de apărare împotriva virusurilor răcelii. Menținerea unui stil de viață sănătos consolidează imunitatea și reduce susceptibilitatea la infecții. Elementele esențiale includ: o alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale, care furnizează vitaminele și mineralele necesare funcționării optime a sistemului imunitar; activitate fizică regulată, moderată (30 de minute zilnic, de 5 ori pe săptămână), care stimulează circulația celulelor imunitare; somn adecvat (7-9 ore pe noapte pentru adulți), esențial pentru regenerarea sistemului imunitar; gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, meditație sau hobby-uri; și evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, care compromit funcția imunitară.

Evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave: Virusurile răcelii se transmit cu ușurință în spații închise și aglomerate, în special când există contact apropiat cu persoane infectate. Se recomandă menținerea unei distanțe de cel puțin 1-2 metri față de persoanele care prezintă simptome de răceală. În perioadele cu incidență crescută a infecțiilor respiratorii, este indicată evitarea spațiilor aglomerate și închise, precum transportul public la ore de vârf, centrele comerciale sau sălile de așteptare. Dacă este necesar să se îngrijească o persoană bolnavă, se recomandă spălarea frecventă a mâinilor și, eventual, purtarea unei măști de protecție. Persoanele care prezintă simptome de răceală ar trebui să rămână acasă, evitând contactul cu colegii de muncă sau de școală, pentru a preveni răspândirea virusului.

Aruncarea corectă a șervețelelor: Șervețelele folosite pentru suflarea nasului, acoperirea tusei sau strănutului conțin o cantitate mare de virusuri și reprezintă o sursă semnificativă de contaminare. Aruncarea corectă a acestora este esențială pentru prevenirea răspândirii germenilor. Șervețelele trebuie aruncate imediat după utilizare într-un coș de gunoi, preferabil unul cu capac. Se recomandă utilizarea șervețelelor de unică folosință, nu a batistelor din material textil, care pot deveni rezervoare de germeni. După manipularea șervețelelor folosite, mâinile trebuie spălate temeinic cu apă și săpun sau dezinfectate. În spațiile publice sau la locul de muncă, coșurile pentru șervețele folosite ar trebui golite regulat, iar persoanele responsabile cu această sarcină ar trebui să poarte mănuși și să respecte măsurile de igienă corespunzătoare.