Cardiopatie ischemica

Diagnosticul de cardiopatie ischemică este pus atunci când inima suferă din cauza lipsei sângelui în cantitățile normale și celulele acesteia încep să se distrugă. În timp, cardiopatia ischemică duce la pierderea abilității inimii de a se mișca cum trebuie și a trimite sânge în întreg corpul. Simptomele pot fi insesizabile sau pot scădea semnificativ calitatea vieții. Tratamentul include întotdeauna schimbarea stilului de viață, administrarea de medicamente și uneori diverse proceduri medicale sau intervenții chirurgicale.

Ce este cardiopatia ischemică?

Cardiopatie = cardio (inimă) + patie (patologie) = patologie cardiacă.

Ischemică = Deficit de sânge produs de un blocaj.

Prin urmare, răspunsul la întrebarea: ce este cardiopatia ischemică este: o boală a inimii produsă de lipsa cantității de sânge corespunzătoare inimii.

Cardiopatia ischemică apare din cauza blocării vaselor de sânge de pe inimă de grăsime sau de diverse acumulări de celule sau trombi.

Cum se mai numește?

Cardiopatia ischemică este mai corect denumită cardiomiopatie ischemică ( mio = mușchi), deoarece această boală afectează mușchiul inimii.

O altă denumire pentru aceeași boală este: boală coronariană ischemică.

Cardiopatie ischemică – ce modificări produce?

Cardiopatia ischemică este cum am menționat anterior, boala în care din cauza unui aport mai mic de sânge decât cel normal, celulele inimii încep să se distrugă.

Acest lucru poate avea loc încet, în timp sau brusc. Când are loc încet, în timp acest lucru se întâmplă deoarece vasele se blochează treptat fie cu grăsime, fie cu alte celule. Când apare brusc, de obicei ori nu exista nicio leziune anterioară, iar un tromb blochează dintr-o dată aproape întreaga circumferință a vasului de sânge sau se suprapune acest tromb peste o aglomerare de celule deja existentă.

Cardiopatia ischemică poate apărea în urma afectării a unui vas de sânge de pe inimă sau a mai multora. Fie că este un singur vas de sânge blocat, fie că sunt mai multe, fiecare afectează o altă parte a inimii. În funcție de vasul afectat, o parte mai mică sau mai mare din inimă va suferi.

Indiferent că problema apare în timp sau brusc, inima va ajunge să nu se mai poată contracta (strânge) cum trebuie, ceea ce duce la insuficiență cardiacă, deci la imposibilitatea acesteia de a pompa sânge în întreg organismul și inclusiv la vasele de sânge de pe inimă, care se umplu și ele tot cu sângele existent în cord.

Această boală poate duce încet și sigur sau brusc la deces, dacă nu este tratată la timp.

Tipuri de cardiopatie ischemică

Cardiopatia ischemică poate fi acută sau cronică.

• Cardiopatia ischemică acută este atunci când inima suferă dintr-o dată din cauza lipsei cantității de sânge – se poate exprima printr-un infarct miocardic (atac de cord).
• Cardiopatia ischemică cronică este atunci când inima suferă treptat din cauza lipsei de sânge, iar celulele se distrug și ele treptat.

Atenție! Dacă aveți diabet dezechilibrat sau netratat pentru că nu știți de el, cardiopatia ischemică poate fi silențioasă! Adică, din cauza afectării simțurilor date de diabet, este foarte posibil să nu simțiți durere în piept!

Cauze

În primul rând, principala cauză de cardiopatie ischemică este depunerea de grăsimi pe vasele de sânge de pe inimă.

• Ateroscleroza – Ateroscleroza este acumularea treptată de plăci în arterele din întregul corp. Atunci când placa afectează fluxul sanguin în arterele coronare, suferiți de cardiopatie ischemică cronică. Placa este formată din colesterol (grăsimile rele), produse reziduale, calciu și fibrină (o substanță care ajută la coagularea sângelui). Pe măsură ce placa continuă să se adune de-a lungul pereților arterelor, arterele devin înguste și rigide. 

Placa poate să vă înfundă sau să vă deterioreze arterele, ceea ce limitează sau oprește circulația sângelui către o anumită parte a inimii. Astfel, inima dumneavoastră nu poate primi oxigenul și nutrienții de care are nevoie pentru a funcționa corect. Această afecțiune se numește ischemie miocardică sau cardiopatie ischemică. 

Persoanele care au ateroscleroză în arterele coronare au adesea acumulări și în alte părți ale corpului lor. Acest lucru poate duce la afecțiuni precum boala arterelor carotide și boala arterelor periferice.

• Infarctul miocardic (atacul de cord) – cardiopatia ischemică este data de un atac de cord care apare brusc fie din cauza faptului că sufereați de cardiopatie ischemică cronică și acum s-a suprapus ceva ce a dus la blocarea letală a vasului de sânge sau din cauza faptului că vasul de sânge a fost brusc blocat de un tromb. 

Cauzele cardiopatiei ischemice sunt doar cele menționate, însă sunt mult mai mulți factori de risc care predispun foarte mult la apariția cardiomiopatiei ischemice cronice sau acute.

Care sunt factorii de risc pentru cardiopatie ischemică?

Există mulți factori de risc pentru cardiopatie ischemică. Pe unii nu îi puteți controla. Pe alții îi puteți controla prin modificări ale stilului de viață sau prin administrarea de medicamente. 

Factori de risc pe care nu îi puteți controla (factori nemodificabili)

• Vârsta – Pe măsură ce îmbătrâniți, riscul de cardiopatie ischemică crește. Bărbații se confruntă cu un risc mai mare după vârsta de 45 de ani. Femeile se confruntă cu un risc mai mare după vârsta de 55 de ani, când sunt la menopauză. Pe parcursul perioadei fertile, femeile sunt protejate în general de ateroscleroză de un hormon secretat în această perioadă.
• Antecedente familiale – Aveți un risc mai mare dacă membrii familiei dvs.  au boli de inimă. Este important să aflați dacă aceștia au boli cardiace premature. Aceasta înseamnă că au fost diagnosticați la o vârstă tânără.
• Sexul – La fel ca în cazul vârstei, așa cum am menționat anterior, bărbații predispuși mai devreme decât femeile. La fel, acest lucru se menține și la o vârstă mai înaintată, deoarece de obicei bărbații au un stil de viață mai nesănătos.
• Genetica – Dacă v-ați născut cu hipercolesterolemie familială, nu puteți să eliminați această boală, aveți risc mai mare de cardiopatie ischemică cronică sau acută, dar puteți lua medicamente pentru a o controla.

Factorii legați de stilul de viață care vă cresc riscul (factori modificabili)

• Dacă aveți o dietă bogată în grăsimi saturate sau carbohidrați rafinați, puteți să eliminați consumul lor (produsele de patiserie, alimentele foarte grase, dulciurile, făinoasele, alimentele semipreparate etc.)
• Dacă duceți lipsă de activitate fizică, puteți să începeți să deveniți activ măcar de 3 ori pe săptămână câte minim 30 minute.
• Dacă sunteți privat de somn, puteți începe să încercați să vă reglați somnul.
• Dacă fumați sau consumați alte tipuri de produse care se fumează cu tutun sau fără, puteți renunța la ele.

Afecțiuni cardiovasculare care vă cresc riscul – care pot fi controlate medicamentos 

• Ateroscleroza crește semnificativ riscul de cardiopatie ischemică și de afectare a tuturor organelor și țesuturilor din organism. 
• Tensiunea arterială ridicată – poate provoca cardiopatie ischemică prin distrugerea țesutului din interiorul vaselor de sânge, care astfel predispun la acumularea de diverse celule.
• Colesterolul LDL („rău”) ridicat – care se depune pe vasele de sânge și duce la cardiopatie ischemică.
• Trigliceride ridicate (hipertrigliceridemie) – din aceleași motive precum colesterolul rău.

Alte afecțiuni medicale care vă cresc riscul de cardiopatie ischemică

• Diabet zaharat – mai ales cel dezechilibrat și netratat corespunzător, deoarece afectează vasele de sânge, duce la cardiopatie ischemică, dar foarte important este că duce la cardiopatie ischemică cronică silențioasă! Adică, deși ar trebui poate să vă doară în piept de la blocajul vaselor de sânge, în acest caz nu vă mai doare din cauza diabetului care afectează și simțurile, nu doar vasele de sânge.
• Anemia – deoarece sângele deține mai puțin oxigen decât în mod normal și astfel și mușchiul inimii este afectat și produce cardiopatie ischemică.
• Boli autoimune – lupus și artrită reumatoidă.
• Boală cronică de rinichi – deoarece afectează de asemenea și vasele de sânge, inclusiv cele de pe inimă și le predispune la ateroscleroză.
• HIV/SIDA.
• Sindromul metabolic.
• Supraponderalitate/obezitate – deoarece înseamnă o cantitate crescută de colesterol și trigliceride în sânge, dar și lipsa activității fizice.
• Tulburări de somn, cum ar fi sindromul de apnee în somn – deoarece nu veți mai dormi corespunzător și acest lucru vă crește chiar și cu 200% riscul de cardiopatie ischemică. Nu uitați că aceste tulburări pot apărea și din cauza obezității.

Factori de risc care afectează femeile și persoanele de sex feminin la naștere

• Menopauza precoce (înainte de 40 de ani) – deoarece nu se mai secretă acel hormon care ajută la protejarea vaselor de sânge.
• Endometrioză.
• Antecedente de diabet gestațional, eclampsie sau preeclampsie.
• Utilizarea de metode contraceptive hormonale – adică anticoncepționale sau injecțiile cu hormoni, deoarece predispun foarte mult la ateroscleroză, deci și la cardiopatie ischemică. 

Cardiopatie ischemică simptome

Este posibil să nu aveți niciun simptom de cardiopatie ischemică pentru o perioadă lungă de timp. Cardiopatia ischemică este o afecțiune cronică de cele mai multe ori. Acumularea plăcii durează mulți ani, chiar zeci de ani. Dar, pe măsură ce arterele se îngustează, este posibil să observați simptome ușoare. Aceste simptome indică faptul că inima dvs. pompează mai greu pentru a livra sânge bogat în oxigen și nutrienți către organism.

Simptomele de cardiopatie ischemică cronică includ:

• Angină pectorală stabilă –  Acesta este cel mai frecvent simptom. Angina pectorală stabilă este o durere sau un disconfort temporar în piept care apare și dispare după un anumit timp predefinit de cele mai multe ori. De obicei, o veți observa în timpul activității fizice sau în timpul stresului emoțional. Aceasta dispare atunci când vă odihniți sau luați nitroglicerină (medicament care tratează angina pectorală).
• Dificultăți de respirație (dispnee) – În timpul activităților fizice sau a stresului emoțional, este posibil să simțiți că nu aveți aer. 

Aceste două simptome se întâlnesc cel mai des, alături de oboseală (fatigabilitate). De obicei, pacientul observă că obosește tot mai repede, că apare durerea în piept la activități la care înainte nu apărea sau că nu mai are aer când face activități de intensitate moderată de cele mai multe ori. 

Uneori, primul simptom al cardiopatiei ischemice este un atac de cord (infarct miocardic). Simptomele unui atac de cord includ:

• Durere sau disconfort în piept (angină pectorală). Angina poate varia de la disconfort ușor la durere severă. Se poate simți ca o greutate, o strângere, o presiune, o durere, o arsură, o amorțeală, o apăsare sau o durere surdă. Disconfortul se poate extinde la umăr, braț, gât, spate sau maxilar. 
• Plus toate celelalte simptome de cardiopatie ischemică.

Cardiopatie ischemică simptome posibile în caz de afectare cronică:

• Umflarea picioarelor și a gleznelor (edem) – deoarece de cele mai multe ori apare insuficiența cardiacă, iar din cauza lipsei circulației corespunzătoare a sângelui, se reține apă în afara țesuturilor unde ar trebui să existe în mod normal. 
• Oboseală (fatigabilitate) – incapacitatea de a face exerciții fizice sau de a desfășura activități ca de obicei.
• Creștere în greutate, tuse – cauzate de retenția de lichide, care poate avea loc inclusiv la nivelul plămânilor.
• Palpitații –  din cauza unor ritmuri cardiace anormale (aritmie), care apar în caz de cardiopatie ischemică deoarece se distruge țesutul electric al inimii în unele cazuri. 
• Amețeli sau senzație de amețeală – din cauza unei cantități mai mici de sânge care ajunge la creier de la inimă.
• Leșin sau sincopă – cauzate de ritmuri cardiace neregulate, răspunsuri anormale ale vaselor de sânge în timpul exercițiilor fizice, fără o cauză aparentă
• Greață, vărsături, dureri abdominale în zona stomacului– mai ales atunci când este afectat un anumit vas de sânge

ATENȚIE! UN ATAC DE CORD POATE FI CONFUNDAT CU O INDIGESTIE!

Diagnostic/ Teste pentru cardiopatie ischemică

În caz de cardiopatie ischemică acută, diagnosticul inițial pornește cu o anamneză (discuția medicului cu pacientul) și examenul obiectiv atunci când starea permite. Totul se va face într-un ritm foarte rapid. Se continuă cu efectuarea imediată a unui EKG, care dacă arată semne de cardiopatie ischemică acută (câteodată și fără să arate astfel de probleme), este urmată de analize de sânge specifice, o ecografie și ulterior de o coronarografie.

Aceleași investigații au loc și în caz de bănuiala simptomatică a unei cardiopatii ischemice cronice, doar că există posibilitatea realizării lor în regim ambulator (nu în urgență).

Anamneză

Cardiopatia ischemică este diagnosticată, începând cu anamneza (discuția cu medicul despre simptome și istoricul medical al familiei). Astfel, el își poate da seama dacă simptomele dumneavoastră sunt specifice cardiopatiei ischemice sau poate fi de la altă boală. 

Întrebările care vă vor fi puse vor avea legătură cu ce simptome aveți, când apar, dacă dispar și când dispar, ce medicamente luați, ce stil de viață aveți, ce alte boli aveți și de când aveți aceste probleme. De asemenea, medicul va dori să știe dacă cineva din familia dumneavoastră a mai avut aceeași problemă sau o altă boală de inimă.

Examenul obiectiv

În acest caz, medicul vă va examina corpul și organele pentru a vedea dacă există semne de insuficiență cardiacă. Cardiopatia ischemică în sine nu dă niciun semn fizic, dar ceea ce cauzează poate avea un răsunet semnificativ la nivelul corpului. De asemenea, vă va asculta plămânii și inima

Analize de sânge

Analizele de sânge uzuale pot arăta o posibilă cauză, iar către diagnosticul de cardiopatie ischemică pot duce anumite analize specifice precum CKMB sau troponina.

De asemenea, analizele precum colesterolul și trigliceridele pot susține și mai mult diagnosticul de cardiopatie ischemică.

EKG/ECG – Electrocardiograma

Înregistrează activitatea electrică a inimii dumneavoastră. Poate detecta atacuri de cord vechi sau actuale, ischemie (adică semne de cardiopatie ischemică) și probleme de ritm cardiac.

Test de efort

În caz că aveți cardiopatie ischemică, la testul de efort va apărea durerea în piept sau alte semne de boală – senzație de lipsă de aer/oboseală intensă.

În cadrul acestui test veți fi pus să alergați ușor pe o bandă de alergare sau să pedalați la o bicicletă statică, în timp ce vi se monitorizează inima.

Ecografie cardiacă

Ecografia vede inima dumneavoastră și în caz de cardiopatie ischemică, aceasta de cele mai multe ori nu mai funcționează la nivelul normal. Acesta poate fi un semn de cardiopatie ischemică. De asemenea, ecografia cardiacă vede dacă inima este mai mare decât trebuie, dacă este mai subțire sau mai groasă, sau dacă valvele acesteia au probleme.

Coronarografia

Coronarografia este cea care pune diagnosticul de certitudine în caz de cardiopatie ischemică.

Cu ajutorul unui ghid, se intră pe un vas de sânge de la picior sau de la mână până în dreptul inimii. Apoi se injectează substanță de contrast și și se văd vasele de sânge de pe inimă. Dacă acestea sunt blocate parțial sau total, diagnosticul sigur este cel de cardiopatie ischemică. 

AngioCT

Investigația folosește CTul și substanță de contrast pentru a vizualiza imagini 3D ale inimii dvs. în timp ce aceasta se mișcă. Detectează blocajele din arterele coronare.

Câteodată, și IRMul cardiac (RMNUL) poate fi de folos. 

Tratament cardiopatie ischemică

Tratamentul pentru cardiopatie ischemică include adesea modificări ale stilului de viață, gestionarea factorilor de risc și medicamente. Unele persoane pot beneficia, de asemenea, de o procedură sau de o intervenție chirurgicală.

Modificări ale stilului de viață

Modificările stilului de viață joacă un rol important în gestionarea cardiopatiei ischemice.

Cele mai importante modificări sunt:

• Nu fumați și nu folosiți niciun produs din tutun.
• Consumați alimente sănătoase pentru organism, cu un conținut scăzut de sodiu (adică sare), grăsimi saturate, grăsimi trans și zahăr. S-a dovedit că dieta mediteraneană reduce riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral. Aceasta înseamnă, de asemenea, limitarea carbohidraților rafinați (cum ar fi pâinea albă și pastele). Înlocuiți astfel de alimente cu cereale integrale (cum ar fi pâinea de grâu și orezul brun). De asemenea, este important să aflați cum afectează alimentația nivelul colesterolului.
• Faceți exerciții fizice: Încercați să faceți 30 de minute de mers pe jos cinci zile pe săptămână sau găsiți activități care să vă placă și să vă facă să depuneți măcar un efort moderat, dacă medicul vă permite. Nu depuneți niciun efort fizic fără avizul medicului. 
• Limitați consumul de alcool.

Gestionarea factorilor de risc

Gestionarea factorilor de risc pentru cardiopatie ischemică poate ajuta la încetinirea progresiei bolii dumneavoastră. Prin urmare, ar fi de preferat să țineți celelalte boli sub control și să mergeți constant la medic.

Factorii de risc sunt:

• Diabetul.
• Hipertensiune arterială.
• Colesterolul ridicat.
• Trigliceride ridicate (hipertrigliceridemie).
• Supraponderabilitate/obezitate.

Medicamente

Medicamentele vă pot ajuta să vă gestionați factorii de risc plus să tratați simptomele cardiopatiei ischemice. Medicamentele utilizate pentru gestionarea cardiopatiei ischemice și a simptomelor acesteia, sunt:

• Medicamente pentru a vă reduce tensiunea arterială (beta-blocante, IECA, etc.)
• Medicamente pentru a vă reduce colesterolul.
• Medicamente pentru a gestiona angina pectorală stabilă. Acestea includ nitroglicerină și ranolazină.
• Medicamente pentru a vă reduce riscul de formare de cheaguri de sânge (anticoagulante).
• Medicamente diuretice (care elimină apa din organism).

Pentru a gestiona insuficiența cardiacă, majoritatea oamenilor se ameliorează luând un beta-blocant și un inhibitor ACE chiar și atunci când nu au simptome. Dacă simptomele apar și/sau se agravează, se pot adăuga digoxină, diuretice și inhibitori de aldosteron. Alte medicamente vor fi adăugate în funcție de necesități. De exemplu, dacă aveți o aritmie, furnizorul dumneavoastră vă poate administra medicamente pentru a vă regla ritmul cardiac sau pentru a diminua apariția aritmiei. Sau, pot fi prescrise anticoagulante pentru a preveni complicațiile atunci când se dezvoltă un cheag de sânge în camera inferioară a inimii după un atac de cord.

Proceduri și intervenții chirurgicale

Unele persoane au nevoie de o procedură pentru tratamentul cardiopatiei ischemice. Spre exemplu: 

• Intervenția coronariană percutanată (ICP) – Un alt nume pentru această procedură este angioplastie coronariană. Medicul folosește un mic balon pentru a redeschide artera blocată și a ajuta ca sângele să circule mai bine prin ea. În cadrul aceluiași tip de intervenție, se poate pune un stent pentru a ține artera deschisă.
• Terapia de resincronizare cardiacă (CRT, cum ar fi stimularea biventriculară) – La unii pacienți cu insuficiență cardiacă avansată, stimularea biventriculară (un stimulator cardiac care detectează și inițiază bătăile inimii în ventriculul drept și în cel stâng) îmbunătățește supraviețuirea, reduce simptomele și crește capacitatea sau toleranța la efort. Pentru persoanele cu bloc cardiac sau cu unele bradicardii (ritm cardiac lent), acest stimulator va servi, de asemenea, la menținerea unui ritm cardiac adecvat.
• Defibrilatoare implantabile (ICD): – ICD-urile sunt sugerate pentru persoanele cu risc de aritmii ventriculare care pun viața în pericol sau de moarte cardiacă subită. ICD monitorizează în mod constant ritmul cardiac. Atunci când detectează un ritm cardiac anormal, foarte rapid, acesta livrează energie (șoc) mușchiului cardiac pentru a determina inima să bată din nou într-un ritm normal. În caz de cardiopatie ischemică și mai ales după un atac de cord, aritmiile ventriculare care pun viața în pericol sunt mai frecvente. Acest lucru se datorează mușchiului cardiac deteriorat.

Intervenția chirurgicală posibilă poate fi:

Bypass aortocoronarian (CABG) – Această intervenție chirurgicală creează o nouă cale pentru ca sângele dumneavoastră să circule în jurul blocajelor. Acest „ocol” restabilește fluxul de sânge către inima dumneavoastră. CABG ajută persoanele care au blocaje severe în mai multe artere coronare, deci în caz de cardiopatie ischemică.

Medicul dumneavoastră curant este cel care poate decide împreună cu dumneavoastră ce opțiune de tratament este mai bună.

Cardiopatia ischemică se vindecă?

Cardiopatia ischemică se vindecă aproape în totalitate doar prin intervenția chirurgicală sau procedura de angioplastie cu balon sau montare de stent. Tratamentul medicamentos nu poate vindeca cardiopatia ischemică. 

Doar tratamentul procedural sau chirurgical vă pot readuce cât de cât la viața anterioară.

Cum puteți preveni cardiopatia ischemică?

Nu puteți preveni întotdeauna boala coronariană. Asta pentru că unii factori de risc nu pot fi controlați de dumneavoastră. Dar există multe lucruri pe care le puteți face pentru a vă reduce riscul. Multe strategii pentru a vă reduce riscul ajută, de asemenea, la gestionarea afecțiunii dumneavoastră odată ce ați fost diagnosticat.

Vă puteți reduce riscul de cardiopatie ischemică și puteți ajuta la prevenirea agravării acesteia făcând următoarele:

• Renunțarea la fumat sau la orice alte produse din tutun – Renunțarea la o substanță care creează dependență nu este ușoară și nu este doar o chestiune de voință. De aceea, este important să vă conectați cu resurse și grupuri de sprijin care vă pot ajuta. 
• Aveți o dietă sănătoasă pentru inimă. 
• Dormiți suficient – Majoritatea adulților au nevoie de șapte până la nouă ore de somn de – calitate pe noapte. Dar mulți oameni ar putea găsi acest obiectiv dificil, dacă nu chiar imposibil. Programul de lucru, activitățile parentale și alte obligații vă pot împiedica să vă odihniți suficient. Însă, trebuie să faceți tot posibilul să aveți un somn de o durată normală și de o calitate bună. 
• Mențineți-vă o greutate sănătoasă – Vorbiți cu medicul pentru a stabili obiective ușor de atins până ajungeți la greutatea ideală. Evitați dietele pe termen scurt care sunt foarte restrictive. În schimb, adoptați schimbări ale stilului de viață pe care este rezonabil să le mențineți pentru o perioadă lungă de timp.
• Limitați consumul de alcool – Consumul prea mare de alcool vă poate afecta inima. 
• Mișcați-vă mai mult – Este important să încercați să faceți exerciții fizice timp de 150 de minute pe săptămână (de exemplu, plimbări de 30 de minute în cinci zile din săptămână). Dar puteți, de asemenea, să adăugați mișcare suplimentară zi de zi în viața dumneavoastră, în caz că aveți cardiopatie ischemică. Parcați mai departe de ușă. Strângeți rufele în loturi mici, astfel încât să faceți mai mulți pași. Faceți o tură în jurul casei de fiecare dată când mergeți la baie. Sau chiar mergeți pur și simplu pe loc. Cu cât vă mișcați mai mult, cu atât mai bine pentru inima dumneavoastră. Activitatea fizică trebuie depusă în funcție de recomandările medicului. 
• Respectați medicația recomandată –  Medicamentele sunt esențiale în reducerea riscului de cardiopatie ischemică și în prevenirea atacurilor de cord dacă ați fost deja diagnosticat cu cardiopatie ischemică. Multe dintre aceste medicamente sunt prescrise pe toată durata vieții. Este important să înțelegeți ce fac acestea și cum previn evenimentele acute.

De reținut

Cardiopatia ischemică este o boală importantă a inimii, de care tot mai mulți oameni suferă. Dieta necorespunzătoare și per total un stil de viață sănătos, duce la apariția cardiopatiei ischemice. Uneori, din cauza antecedentelor heredo-colaterale și a celor cu care te naști, nu poți evita apariția bolii, însă educația medicală poate ajuta la prevenirea agravării acesteia. Un atac de cord poate fi posibil în lipsa tratamentului, iar complicații precum moartea subită pot apărea oricând, în lipsa tratamentului. Schimbarea stilului de viață este primul pas în orice caz, continuat cu administrarea de medicamente specifice și eventual o procedură minim invazivă sau o intervenție chirurgicală.