Când vine vorba de frica de a face un infarct miocardic, aproape toate persoanele care se îngrijorează că ar putea face un infarct, se întreabă la câte bătăi pe minut faci infarct. De sine stătător, pulsul nu este cel care cauzează infarctul, dar participă la inițiere și susținerea acestuia de cele mai multe ori, ori este o reacție în fața situației stresante la care este supus organismul. Pulsul în infarct este un factor esențial, și trebuie să știți în fața a ce situații vă puteți afla.
La câte bătăi pe minut faci infarct? – Introducere
Pulsul se schimbă frecvent. Acest lucru se poate datora unor factori care variază de la cât de activ sunteți până la temperatura aerului din jurul dumneavoastră. Un infarct miocardic, poate declanșa, de asemenea, modificări ale pulsului.
Pulsul în infarct poate crește sau poate rămâne la fel în timpul unui infarct. O frecvență cardiacă crescută sau scăzută nu este un semn sau un simptom specific al unui atac de cord.
Infarctul implică o restricție sau o oprire a circulației sângelui către inimă. Pulsul în infarct va varia în funcție de starea generală de sănătate, de utilizarea medicamentelor și de alte afecțiuni medicale.
Ce se întâmplă la nivelul inimii atunci când apare un infarct?
Un infarct are loc atunci când inima pierde tot sau o parte din fluxul sanguin. Sângele care circulă către inimă furnizează oxigen și substanțe nutritive. Fără oxigen, inima nu poate funcționa normal și astfel se deteriorează în timpul unui atac de cord. Cantitatea și gravitatea leziunilor vor depinde de:
- Cât de mult din fluxul de sânge către inimă este blocat.
- Cererea cardiacă de oxigen. Cantitatea de oxigen de care are nevoie inima este mai mare decât aportul cardiac – cantitatea de oxigen de care dispune inima – disponibil.
- Viteza cu care se aplică tratamentul.
- Starea de sănătate anterioară evenimentului.
- Dimensiunea zonei afectate.
Atât blocajele, cât și spasmele arterelor (adică strângerea lor) pot restricționa fluxul de sânge către inimă. Această reducere a fluxului sanguin poate începe să provoace leziuni ale mușchilor inimii în câteva minute.
În urma unui infarct, inima va începe să se vindece, uneori creând țesut cicatricial peste zona afectată. În unele cazuri, inima va deveni permanent slăbită și va pompa mai puțin sânge în organism.
La întrebarea: la câte bătăi pe minut faci infarct, răspunsul va fi: fie la prea multe, fie la prea puține, dar și la numărul normal de bătăi ale inimii, deoarece fiecare dintre situații influențează diferit cantitatea de sânge care trece prin vasele de pe inimă și oxigenarea mușchiului cardiac.
Pulsul în infarct, în funcție de diferitele stări sau tipuri de infarct
Pulsul în infarct poate crește sau rămâne același.
Pulsul în momentul tratamentului poate prezice uneori succesul recuperării conform unor studii.
Cum afectează diferite tipuri de infarct pulsul?
Prin definiție, un infarct este o întrerupere a fluxului de sânge către mușchiul cardiac care deteriorează țesutul muscular cardiac. Cu toate acestea, natura acestei întreruperi și modul în care răspunde inima pot fi diferite.
Există trei tipuri de infarct, fiecare dintre acestea afectând în mod diferit pulsul. Pulsul în infarct, prin urmare, poate diferi în funcție de tipul de infarct. Cele trei tipuri sunt:
- Infarctul miocardic cu supradenivelare a segmentului ST (STEMI)
- Infarctul miocardic fără supradenivelare a segmentului ST (NSTEMI)
- Spasmul arterelor coronare
Segmentul ST face parte din felul în care arată o electrocardiogramă (EKG). Acesta este un test care investighează activitatea electrică a inimii dumneavoastră și o afișează pe un monitor sub forma unei linii care ia diverse forme. Segmentul ST al unei persoane va apărea de obicei ca o perioadă plată între 2 vârfuri.
STEMI poate fi cea mai severă formă de infarct miocardic. De obicei, pulsul în infarctul cu supradenivelare de ST este mare, dar anumite tipuri de STEMI pot provoca leziuni ale sistemului electric al inimii și pot încetini pulsul, în loc să îl crească. În acest tip de infarct, segmentul ST din plat devine înalt.
Pulsul în infarct STEMI cum am spus crește, mai ales dacă este afectată partea frontală (anterioară) a inimii. Pulsul în infarct STEMI mare de cele mai multe ori este cauza activării sistemului nervos, care este excitat de evenimentul stresant prin care trece. Dacă șocul organismului este prea mare, poate apărea pulsul mic.
Pulsul poate încetini din cauza:
1. Utilizarea de beta-blocante (medicamente care încetinesc pulsul).
2. Deteriorarea sistemului de conducere (celulele speciale ale mușchiului cardiac care îi spun inimii când să se contracte).
3. Partea din spate (posterioară) a inimii este afectată.
NSTEMI este de obicei mai puțin dăunător pentru inimă, dar poate, de asemenea, să crească pulsul. Uneori, NSTEMI (tip II) este rezultatul unui puls mare în infarct, ca urmare a unei alte probleme subiacente (febră, hemoragie) asociate cu un blocaj al arterelor coronare. În acest tip de infarct, segmentul ST rămâne plat.
Un NSTEMI reduce fluxul de sânge către inimă, dar nu îl întrerupe complet. Ca urmare, aceste tipuri de infarct nu sunt la fel de grave ca STEMI, dar sunt totuși grave.
Există diferite tipuri de NSTEMI.
În cazul NSTEMI de tip I, o ruptură sau o eroziune a plăcii provoacă un blocaj parțial al unei artere. În timp ce în NSTEMI de tip II, alți factori, cum ar fi spasmul sau disfuncțiile arterelor, provoacă un dezechilibru între cererea și oferta de sânge. Pulsul în infarct NSTEMI este asemănător cu cel din STEMI și depinde de context.
Spasmele arterelor coronare apar atunci când pereții arterelor se strâng și restricționează fluxul sanguin către inimă, putând modifica ca reacție a sistemului nervos, de asemenea, pulsul.
Un spasm coronarian este mai puțin frecvent decât STEMI sau NSTEMI. Uneori, există puține sau nicio modificare a ritmului cardiac, deși un spasm coronarian poate provoca puls în infarct mare.
Pulsul în infarct, cauză a atacului de cord?
Acesta este un răspuns la întrebarea: la câte bătăi pe minut faci infarct. Rar, pulsul în infarct poate fi o cauză directă a acestuia, nu doar o consecință.
Pulsul mare în infarct
În acest caz, din cauză că inima bate foarte repede, aceasta nu mai are timp să se umple cu cantitatea necesară de sânge, deoarece se scurtează timpul în care în mod normal trebuia să aibă loc asta.
Moment în care, în organism ajunge mai puțin sânge, deci mai puțin oxigen și substanțe nutritive la organe. Acest lucru se întâmplă inclusiv la nivelul arterelor coronare de pe inimă, care se umplu cu sânge în momentul în care inima pompează în organism. Deci, și la ele ajunge mai puțin sânge, deci poate apărea un infarct din cauza asta.
Pulsul mic în infarct
În acest caz, deși inima are mai mult timp să se umple cu sânge decât în mod normal, sângele este pompat mai rar în corp și prin urmare, ajunge mai puțin și mai rar sânge și la nivelul vaselor de sânge de pe inimă. Astfel, în anumite situații poate apărea infarctul.
Pulsul în infarct poate fi influențat de medicamente?
Răspunsul este da! Cu siguranță medicamentele pot influența pulsul în infarct atât prin creșterea lui, cât și prin micșorarea lui. Prin urmare, la câte bătăi pe minute faci infarct, are un răspuns foarte variabil.
Un medic sau o echipă de la camera de urgență poate folosi un beta-blocant pentru a încetini ritmul cardiac, reducând cererea de oxigen a inimii. Acest lucru poate ajuta la prevenirea deteriorării suplimentare a organului.
Anumite medicamente pot afecta ritmul cardiac în timpul unui atac de cord sau pot ajuta la prevenirea apariției acestuia.
Medicamentele folosite la cardiaci sau în momentul în care ajungeți la spital și care pot influența ritmul cardiac, sunt:
- Beta-blocante – Acest medicament blochează efectele adrenalinei și ajută la reducerea ritmului cardiac.
- Blocanți ai canalelor de calciu – Aceste medicamente pot reduce tensiunea arterială și ajută la tratarea ritmurilor cardiace anormale.
- Nitrați – Nitrații ajută la menținerea unui flux sanguin ridicat prin relaxarea și lărgirea arterelor. Acest medicament scade și tensiunea. Odată cu asta poate apărea și creșterea pulsului ca reacție la scăderea tensiunii.
- Agenți antiplachetari – Acest tip de medicamente poate ajuta la oprirea formării unor cheaguri de sânge potențial periculoase.
- Anticoagulante – Ca și agenții antiplachetari, aceștia ajută la oprirea formării cheagurilor, dar prin mijloace diferite.
Nu numai medicamentele folosite la cardiaci sau în momentul în care se bănuiește un infarct pot influența pulsul în infarct. Orice medicament utilizat aproape pentru orice boală poate duce la puls mare sau mic, ca reacție adversă!
Pulsul în infarct poate fi afectat în funcție de bolile asociate?
Răspunsul este: da!
Spre exemplu tahicardia (puls mare) poate fi dată de: anemie, hemoragie, stare de febră, anxietate, nervozitate, atac de panică, fericire extremă, aritmii cardiace precum fibrilația atrială sau tahicardia supraventriculară, boli endocrine și nu numai.
Bradicardia (puls mic) poate fi dat de: boli endocrine, boli de conducere electrică la nivelul inimii, tensiunea mare, reacție a organismului în fața șocului.
Efectele asupra organismului ale pulsului în infarct
Tahicardie, o afecțiune în care inima dumneavoastră bate întotdeauna sau frecvent anormal de repede, poate face ca ritmul cardiac să rămână la rate neobișnuit de ridicate în timpul unui atac de cord. În timpul pulsului mare, inima nu mai are timp să se umple cu sânge în cantitatea necesară și prin urmare, cantitatea de sânge care ajunge în organism este mai mică. Astfel, tahicardia în sine poate provoca un infarct sau îl poate agrava atât pe el, cât și simptomatologia precum: durerile în piept, amețeala, starea de leșin sau greața.
Bradicardia poate avea efectul opus. Această afecțiune are ca rezultat un ritm cardiac anormal de lent, care poate continua în timpul unui atac de cord. De asemenea, pulsul în infarct fiind mic, din nou organismul nu mai primește înde-ajuns de mult sânge, având aceleași efecte menționate anterior.
De reținut
Nu există un răspuns exact la întrebarea: La câte bătăi pe minut faci infarct, dar cu siguranță pulsul în infarct contează mult când vine vorba de efectele lui asupra organismului. Fie că este prea mic, fie că este prea mare, pulsul fie poate cauza foarte rar infarctul, fie în poate întreține. Pulsul mic sau mare în infarct poate fi o consecință a tensiunii prea mari sau prea mici, dar și a distrugerii țesutului electric al inimii, caz în care este mai mic decât trebuie. De asemenea, poate fi un răspuns al sistemului nervos în fața șocului care are loc în organism. Indiferent de situație, trebuie să vă prezentați imediat la spital, dar mai ales să sunați la 112 atunci când apare orice simptom de infarct precum: durere în piept cu sau fără iradiere, greață, vărsături, senzație de lipsă de aer, palpitații.