Preinfarct: Sfaturi utile pentru depistare si tratament

Boala numită popular preinfarct este un tip periculos de durere în piept care poate fi începutul unui infarct. Când apare durerea în piept, indiferent de cât de intensă este, trebuie să vă prezentați de urgență la medic. Din categoria semne preinfarct nu intră doar durerea în piept, ci și echivalențele de angină, adică senzația de lipsă de aer, dar și greață sau vărsături. Când suferiți un preinfarct, mușchiul inimii dvs. nu poate primi suficient oxigen. Pe lângă medicamente, este posibil să fie nevoie să treceți printr-o procedură medicală la spital, pentru a preveni un infarct în cazul în care acesta nu s-a instalat deja.

Ce este preinfarctul 

Preinfarctul se numește medical angina instabilă. Puteți avea un preinfarct atunci când apar durerile în piept cu sau fără iradiere pe membrul superior sau în mandibulă, asociate sau nu cu senzație de lipsă de aer, eructații (râgâieli), greață, vărsături sau anxietate.

Atunci când suferiți de preinfarct, mușchiul cardiac nu primește atât de mult sânge bogat în oxigen pe cât ar trebui, din cauza blocajelor de plăci (cumul de celule în vasele de sânge de pe inimă) și, de obicei, a unui cheag de sânge în una sau mai multe artere care vă alimentează inima (arterele coronare). 

Atunci când placa – un depozit de colesterol, grăsimi și alte substanțe – se acumulează în interiorul arterelor, pereții arterelor se îngustează și devin rigizi, reducând fluxul de sânge către inimă. Acest flux sanguin redus poate aduce dureri toracice bruște și preinfarct.

A avea preinfarct înseamnă, de obicei, că blocajul din arterele dumneavoastră a atins un nivel critic. Ca urmare, durerea toracică și disconfortul devin mai persistente și mai severe. 

Preinfarctul este o urgență care pune în pericol viața – odihna sau medicamentele nu vă vor ajuta să vă ușurați starea, iar durerea se va agrava în timp. 

Preinfarct sau angină instabilă este un tip de angină pectorală (durere în piept) care adesea nu are un tipar și care, de obicei, se agravează în timp, dacă nu o tratați corespunzător. Apare doar cu o activitate fizică ușoară sau poate apărea fără avertisment atunci când vă odihniți, vă relaxați sau chiar dormiți.

Acesta este un tip periculos de angină pectorală care vă expune la un risc mare de a face un infarct dacă nu este tratat rapid. Mulți oameni care au infarct au anterior preinfarct, oboseală sau dificultăți de respirație cu câteva zile sau săptămâni înainte ca infarctul propriu-zis să se producă. În primul moment în care aveți un așa simptom, trebuie să vă prezentați la medic de urgență.

Cauze și factori de risc

Principala cauză de preinfarct este boala coronariană ischemică aterosclerotică cauzată de o acumulare de plăci de-a lungul pereților arterelor coronare de pe inimă. Placa – care este o acumulare de celule –  face ca arterele să se îngusteze și să devină rigide. Acest lucru reduce fluxul de sânge către mușchiul cardiac. Atunci când mușchiul inimii nu are suficient sânge și oxigen, simțiți dureri în piept.

Placa poate avea zone deteriorate care facilitează formarea cheagurilor de sânge. Angina pectorală poate apărea de fiecare dată când un cheag blochează fluxul sanguin într-o arteră. 

Cauzele rare de preinfarct sunt:

• Funcționarea anormală a arterelor mici fără îngustarea arterelor mai mari (numită disfuncție microvasculară sau Sindromul X)
• Spasmul arterelor coronare/angina Prînzmetal

Factori de risc preinfarct

• Colesterol mare în sânge – adică grăsimi.
• Să fiți supraponderal sau obez, deoarece grăsimea nu se depune doar pe abdomen, brațe și picioare, ci și pe organe și vase de sânge.
• Lipsa activității fizice minim 30 minute de 3 ori pe săptămână.
• Sexul masculin.
• Vârsta – odată cu îmbătrânirea, țesutul vaselor de sânge se schimbă, se sclerozează și este mai predispus la depunerea de grăsimi din cauză că se poate distruge mai ușor.
• Hipertensiunea arterială – tensiunea mare – deoarece afectează vasele de sânge în interior și celulele se vor depune astfel mai ușor.
• Boli genetice – precum hipercolesterolemia familială, care cu greu poate fi ținută sub control. În această situație, fie că sunteți slab și depuneți efort fizic, tot aveți risc de preinfarct.
• Diabetul zaharat, mai ales cel complicat și dezechilibrat (ignorat și netratat) deoarece afectează vasele de sânge. 
• Consumul de tutun deoarece afectează vasele de sânge, dar și consumul de alcool.

Cum afectează preinfarctul organismul?

Când suferiți un preinfarct, inima nu mai primește cantitatea necesară de sânge. Cât timp durează acest lucru, celulele încep să se distrugă. De obicei, în caz de preinfarct acestea nu se distrug în totalitate, dar nu este exclus să se producă și moartea unor celule, fără posibilitatea de a reveni la forma lor normală.

Dacă ai multiple preinfarcte, celulele se distrug tot mai mult și inima poate ajunge să nu mai funcționeze cum trebuie, din cauză că celulele care trebuiau să ajute la pomparea sângelui în corp, nu mai pot funcționa la nivelul maxim. Astfel, apare insuficiența cardiacă.

Dacă este afectată o zonă a inimii care deservește conducerea electrică, inima poate bate mai repede decât trebuie sau mai încet.

În situațiile mai severe, apare infarctul care poate duce la multe alte complicații severe și cu potențial letal.

Cât durează un preinfarct?

Cu siguranță multă lume se întreabă cât durează un preinfarct. Din păcate, nu există un răspuns clar. Niciun medic nu vă poate spune că durează un număr exact de secunde/minute. În general s-a dovedit că durează până la 15 minute sau mai mult.

Important de ținut minte este însă că, durează mai puțin decât un infarct, lucru dovedit prin faptul că de cele mai multe ori nu produce leziuni definitive la nivelul mușchiului inimii. 

Preinfarct simptome

Dacă vă întrebați cum se manifestă un preinfarct, urmează să vă prezentăm simptomele preinfarctului.

• Durerea în piept – Durerea în piept este cel mai des întâlnit simptom din categoria simptome preinfarct.  Aceasta de cele mai multe ori, în caz de infarct apare când stați în pat/în repaus sau în timpul nopții. Durerea poate fi resimțită ca o senzație de apăsare/strângere/gheară sau ca un disconfort toracic. Aceasta poate iradia în umăr, braț, maxilar, gât, spate sau altă zonă. De obicei, aceasta durează 15-20 de minute și nu cedează la medicamentele obișnuite. Durerea în piept NU răspunde la nitroglicerina administrată sublingual, mai ales dacă vă știți cu probleme și îl folosiți în mod normal în tratamentul dvs. de zi cu zi.
• Dificultăți de respirație/senzația de lipsă de aer/dispnee – Această problemă încadrată la semne preinfarct poate apărea chiar și în absența durerii în piept sau odată cu durerea în piept. De obicei, când vorbim de semne preinfarct, dificultățile de respirație apar ca o reacție a organismului în fața stresului din cauza problemelor la mușchiul inimii. Senzația de lipsă de aer apărută brusc, mai ales în repaus, cu sau fără durere în piept este încadrată la semne preinfarct.
• Transpirație – Ca reacție a sistemului nervos, se încadrează la simptome preinfarct și transpirația care apare brusc, de cele mai multe ori ca reacție la durerea în piept.
• Scăderea tensiunii arteriale – La categoria de semne preinfarct intră și scăderea tensiunii arteriale, deoarece din nou, organismul reacționează în fața stresului prin scăderea tensiunii.
• Anxietatea – Anxietatea apărută în asociere cu durerea în piept sau oricare din simptomele anterior menționate poate face parte din categoria de simptome preinfarct. 
• Greața/vărsăturile – Pot face parte din categoria de simptome de preinfarct deoarece poate fi o reacție a sistemului nervos, mai ales dacă zona afectată este porțiunea inferioară a inimii.
• Eructații (râgâieli) – De asemenea, pot face parte din categoria de simptome preinfarct și să fie confundate cu o boală de reflux gastroesofagian!

Ce simptome ai înainte de preinfarct?

Toate semnele de preinfarct menționate anterior, dar cu câteva diferențe.

Înainte de a avea preinfarct/angină instabilă, de obicei există simptome de angina pectorală stabilă. În acest caz, diferența este că durerea în piept, senzația de lipsă de aer și oboseala apar la eforturi de o anumită intensitate.

Spre exemplu, pot apărea inițial când alergați/urcați 10 etaje – deci depuneți un efort de o intensitate cel puțin moderată, apoi treptat, fără tratament, poate apărea când mergeți alert/urcați 5 etaje, până la a apărea la eforturi foarte mici – urcatul a 1-2 etaje sau mersul în ritm normal, de zi cu zi.

Diagnostic

Anamneză și examen fizic

În primul rând, în caz de preinfarct, dacă există timpul necesar și nu sunteți o urgență imediată, medicul vă va pune întrebări legate de starea dvs. generală de sănătate, de starea actuală, ce simptome aveți, când au apărut, dacă au mai apărut, ce medicamente luați acasă și ce boli au existat în familia dvs.

Teste de sânge

Teste de sânge precum troponina, mioglobina sau creatinfosfokinaza pot fi făcute pentru a vedea dacă inima a suferi un preinfarct. Nu este obligatoriu ca aceste analize să arate preinfarctul, chiar dacă acesta a fost făcut. 

EKG

De bază în momentul în care vă prezentați la urgențe cu semne preinfarct este electrocardiograma. Aceasta arată dacă inima suferă din cauza lipsei de aprovizionare cu sânge.

Nu orice test EKG  pe care se vede că inima nu a suferit, nu înseamnă că nu ați suferit un preinfarct.

Ecocardiografia

Ecocardiografia este următorul pas, pentru a vedea dacă inima mai funcționează la capacitatea ei maximă. De obicei, în caz de preinfarct cum se strânge (contractă) inima nu reprezintă o problemă. Dacă ați suferit multiple preinfarcte este însă posibil ca inima să se strângă mai puțin. 

Angiografia coronariană/coronarografia

Coronarografia este o investigație minim invazivă, în cadrul căreia, printr-un vas de sânge de la picior sau de mână se intră cu un ghid și se ajunge în dreptul inimii. Se injectează substanță de contrast și se fac poze multiple cu raze X. Ulterior, medicul poate vedea dacă vasele de sânge de pe inimă sunt blocate de grăsime/cheag de sânge sau nu.

Test de efort

În cadrul unui test de efort, veți merge pe o bicicletă statică sau veți alerga ușor pe o bandă de alergare. În tot acest timp veți fi monitorizat EKG. Astfel se poate vedea la ce nivel de efort apar durerile în piept și semnele de preinfarct.

Complicații

Preinfarctul poate duce la:

• Probleme de ritm cardiac – inima să bată prea repede, prea încet sau neregulat.
• Insuficiență cardiacă – din cauza afectării celulelor, inima nu se mai poate strânge cum trebuie.
• Infarct miocardic (atac de cord).
• Deces.

Tratament

Schimbarea stilului de viață

Indiferent de gravitatea afecțiunii dumneavoastră, este posibil să fie nevoie să vă schimbați stilul de viață pe termen lung. Modificările stilului de viață care vă pot îmbunătăți sănătatea inimii includ:

• Consumul unei diete mai sănătoase – Reapariția unui preinfarct sau prevenția inițială poate fi realizată prin consumul unor alimente sănătoase precum legume, fructe, pește și să eliminați dulciurile, grăsimile, sucurile și alimentele de tip fast-food sau semipreparatele.
• Reducerea stresului – Stresul este boala secolului XXI care face foarte mult rău.
• Efectuarea mai multor exerciții fizice – Un preinfarct poate fi prevenit prin activitate fizică constantă – astfel se previne și obezitatea sau creșterea grăsimilor în sânge. 
• Pierderea în greutate dacă sunteți supraponderal sau obez.
• Renunțarea la fumat, dacă fumați în prezent. În această categorie intră inclusiv fumatul pasiv – inhalarea fumului de la altcineva. 

Medicamente

Unul dintre primele tratamente pe care medicul dumneavoastră le poate recomanda este un medicamente care previne adunarea celulelor pe vasele de sânge precum Aspirina sau Clopidogrelul.

De asemenea, dacă cauza bănuită sau descoperită este un cheag de sânge, vi se poate recomanda să luați anticoagulante.

De asemenea, se vor administra medicamente pentru scăderea grăsimilor din sânge – antihipolipemiante.

Dacă aveți tensiune mare sau puls mare, vi se vor administra de asemenea medicamente pentru scăderea lor. 

Proceduri medicale/intervenții chirurgicale

Angioplastia sau implantarea de stent

Dacă aveți un blocaj sau o îngustare severă a unei artere, medicul dumneavoastră vă poate recomanda proceduri mai invazive. Acestea includ angioplastia, prin care se deschide o arteră care a fost blocată anterior. De asemenea, medicul dumneavoastră poate introduce un mic tub cunoscut sub numele de stent pentru a vă menține artera deschisă. Acestea se realizează doar atunci când sunteți o urgență medicală sau când o intervenție chirurgicală pe cord deschis nu are rost.

Intervenții cardiace

În cazuri grave, este posibil să aveți nevoie de o operație de bypass cardiac. Această procedură redirecționează fluxul de sânge dinspre o arteră blocată pentru a ajuta la îmbunătățirea fluxului de sânge către inima dumneavoastră.

De reținut

Semnele preinfarctului apar uneori precoce, alteori trec neobservate. Important este ca atunci când știți că aveți probleme, să mergeți la control constant, conform recomandărilor. Durerea în piept cu sau fără iradiere, senzația de lipsa de aer, transpirațiile, greața și anxietatea sunt semne de preinfarct și trebuie să vă prezentați de urgență la spital. Un tratament adecvat vă poate feri de complicațiile severe ale unui preinfarct. Fără tratament, preinfarctul poate fi letal și să vă pierdeți viața.