Embolizare fibrom uterin: Beneficiile, riscurile si pretul procedurii

Dacă aveți fibroame uterine, este posibil să doriți să aflați mai multe despre o procedură numită embolizare. Este o procedură minim invazivă care oprește temporar fluxul de sânge către anumite organe sau țesuturi și este adesea utilizată pentru a trata femeile diagnosticate cu fibroame uterine. În timpul embolizării, arterele care duc la uter sunt blocate, ucigând tumorile fibroase benigne care cresc în interiorul acestuia. Acest tratament minim invaziv este utilizat ca alternativă la o miomectomie (operație de îndepărtare a fibromului) sau la histerectomie.

Ce este embolizarea fibromilor uterini?

Fibroamele uterine sunt excrescențe anormale, benigne, în uter. Aceste leziuni necanceroase, cunoscute și sub numele de miom, apar din peretele muscular al uterului. Este extrem de rar ca tumorile fibroide să devină canceroase, însă acestea sunt foarte frecvente. Deși nu provoacă simptome, în unele cazuri, fibroamele uterine pot afecta calitatea vieții unei persoane, provocând:

• Sângerări menstruale abundente
• Perioade menstruale prelungite
• Dureri și presiune pelvină
• Urinare frecventă

Tratamentele minim invazive pentru fibromul uterin includ:

• Embolizarea fibromului uterin (UFE)
• Ultrasunete focalizate ghidate prin rezonanță magnetică (MRgFUS)

Embolizarea fibromului uterin (cunoscută și sub numele de embolizare a arterelor uterine) micșorează fibroamele uterine prin privarea acestora de aportul de sânge cu ajutorul unor particule mici numite agenți embolici. Este o opțiune de tratament nechirurgical, minim invaziv pentru fibromii uterini, după care uterul rămâne conservat. Aceasta are o rată scăzută de complicații, cu reduceri ale durerii și ale pierderilor de sânge, iar timpul de recuperare este redus, astfel încât majoritatea pacientelor se întorc acasă în aceeași zi și își reiau activitățile normale în decurs de o săptămână.

Care sunt beneficiile vs. riscurile embolizării fibromilor uterini?

Beneficiile embolizării fibromilor uterini

• Embolizarea fibromului uterin cu anestezie locală este mult mai puțin invazivă decât o intervenție chirurgicală deschisă sau laparoscopică pentru a îndepărta fibroamele uterine individuale (miomectomie) sau întregul uter (histerectomie).
• Nu este necesară nicio incizie chirurgicală, ci doar o mică crestătură în piele care nu are nevoie de copci.
• În mod normal, pacientele își pot relua activitățile obișnuite mult mai devreme decât dacă ar fi suferit o intervenție chirurgicală pentru tratarea fibromilor.
• În comparație cu intervenția chirurgicală, embolizarea fibromilor uterini nu necesită anestezie generală, iar timpul de recuperare este mult mai scurt și practic nu există pierderi de sânge.

Riscurile embolizării fibromilor uterini

• Orice procedură care penetrează pielea prezintă un risc de infecție. Șansa de infecție care necesită tratament cu antibiotice pare să fie mai mică de una la 1.000.
• Orice procedură care plasează un cateter în interiorul unui vas de sânge implică anumite riscuri. Aceste riscuri includ deteriorarea vasului de sânge, vânătăi sau sângerări la locul de puncție și infecții. Medicul va lua măsuri de precauție pentru a atenua aceste riscuri. Cu toate acestea, atunci când este efectuată de un radiolog intervenționist cu experiență, șansa ca oricare dintre aceste evenimente să apară în timpul procedurii este mai mică de un procent.
• Există întotdeauna o șansă ca un agent embolic să se depună în locul nepotrivit și să priveze țesutul normal de aportul de oxigen.
• Ocazional, pacienții pot avea o reacție alergică la substanța de contrast pentru raze X utilizată în timpul unei embolizări de fibrom. 
• Majoritatea pacientelor care sunt supuse embolizării fibromului uterin revin la un ciclu menstrual normal după procedură. Cu toate acestea, la aproximativ unu la sută până la cinci la sută dintre paciente, apare menopauza în urma procedurii. Acest lucru apare mai frecvent la pacientele care au peste 45 de ani.
• Deși scopul embolizării este de a vindeca simptomele legate de fibrom fără intervenție chirurgicală, unele paciente pot avea nevoie, în cele din urmă, de o histerectomie din cauza infecției sau a simptomelor persistente. Probabilitatea de a necesita histerectomie după procedură depinde de cât de aproape este pacienta de menopauză. Cu cât pacienta este mai tânără, cu atât mai mare este tendința de a dezvolta noi fibroame și/sau simptome recurente.
• Pacientele sunt expuse la raze X în timpul procedurii. Cu toate acestea, nivelul de expunere este atât de scăzut încât există un risc redus de efecte adverse asupra pacientei sau asupra viitoarelor sarcini de procreare.
• Nu este posibil să se prevadă dacă peretele uterin este slăbit de către embolizare, ceea ce ar putea reprezenta o problemă în timpul nașterii. Prin urmare, recomandarea actuală este de a utiliza metode contraceptive timp de șase luni după procedură și de a fi supusă unei operații cezariene pentru viitoarele sarcini. 

Cum se realizează embolizarea fibromului uterin?

Mulți medici o efectuează ca o procedură ambulatorie, însă acest lucru trebuie precizat din timp. Pacienta se va schimba într-un halat și se va întinde pe masa de procedură. Medicul sau asistenta o vor conecta la monitoare care vor monitorizează ritmul cardiac, tensiunea arterială, nivelul de oxigen și pulsul. O asistentă sau un tehnolog va introduce o linie intravenoasă (IV) într-o venă pentru a administra sedare și medicamente, după caz.

Aceștia vor steriliza și vor acoperi această zonă cu un bandaj chirurgical. Medicul va amorți zona cu un anestezic local. Acesta poate sa usture pentru scurt timp înainte ca zona să devină amorțită.  Medicul va face o mică incizie a pielii în zona respectivă, care este aproximativ de mărimea unui vârf de creion. Radiologul ghidează cateterul către alimentarea cu sânge a fibromului, unde sunt eliberate particule mici, de mărimea unor boabe de nisip, care plutesc în aval și blochează vasele mici de sânge și privează fibromul de nutrienți. Este posibil să fie simțită o presiune atunci când medicul introduce cateterul în vasul de sânge. Cu toate acestea, nu există niciun disconfort grav. Cu ajutorul ghidajului cu raze X, medicul va manevra cateterul până la locul de tratament. După care va injecta agentul embolic prin cateter până când vasele de sânge de pe ambele părți sunt blocate. Pe măsură ce substanța de contrast trece prin corp, este posibil să se resimtă căldură, care va trece rapid.

Când embolizarea este finalizată, medicul va scoate cateterul și va aplica presiune pentru a opri orice sângerare. Uneori, acesta poate folosi un dispozitiv de închidere pentru a sigila mica gaură din arteră. Acest lucru va permite o deplasare mai rapidă. După procedură nu sunt vizibile cusături pe piele, însă oricum se va acoperi această mică deschidere în piele cu un pansament. Embolizarea se finalizează de obicei în 90 de minute. Dacă orice disconfort este sub control, este posibil ca pacientul să plece acasă în aceeași zi a procedurii. 

Cum să vă recuperați după embolizarea fibromului uterin?

Activitate

• Odihniți-vă atunci când vă simțiți obosit, deoarece un somn suficient vă va ajuta să vă recuperați mai repede.
• Nu faceți exerciții fizice dure și nu ridicați, nu trageți și nu împingeți nimic greu (mai mult de 4,5 kg) până când medicul vă spune că este în regulă. Acest lucru poate dura o zi sau două. Puteți să vă plimbați prin casă și să faceți activități ușoare, cum ar fi gătitul.
• Încercați să mergeți în fiecare zi. Începeți prin a merge puțin mai mult decât ați făcut în ziua precedentă. Încetul cu încetul, creșteți cantitatea de mers pe jos. Mersul pe jos stimulează fluxul sanguin și ajută la prevenirea pneumoniei și a constipației.
• Dacă cateterul a fost plasat în zona inghinală, încercați să nu folosiți scările în primele două zile. 
• Dacă cateterul a fost plasat în braț, aveți grijă la activitățile care pot împiedica sângele să circule bine în braț:
  – Timp de 24 de ore după procedură: aveți grijă la mișcările repetitive ale brațului sau ale încheieturii mâinii (inclusiv lucrul la calculator), la îndoirea brațului sau la verificarea tensiunii arteriale sau la începerea unei perfuzii intravenoase (IV) pe braț.
  – Timp de 5 zile după procedură: aveți grijă să nu vă îndoiți brațul profund. Nu folosiți acest braț pentru a ridica, căra sau împinge ceva mai greu de 2 kg.
  – Timp de 1 săptămână: evitați să ridicați orice lucru care v-ar face să vă încordați. Acest lucru poate include un copil, pungi grele de cumpărături și recipiente de lapte, o servietă sau un rucsac greu, saci de nisip pentru pisici sau de mâncare pentru câini sau un aspirator.
  – Timp de 4 săptămâni: evitați activitățile obositoare, cum ar fi mersul pe bicicletă, joggingul, ridicarea greutăților și exercițiile aerobice.
• Nu faceți baie timp de câteva zile sau până când medicul vă spune că este în regulă.
• Este posibil să aveți unele sângerări vaginale. Purtați absorbante igienice dacă este necesar. Nu faceți dușuri vaginale și nu folosiți tampoane.

Dietă

• Puteți mânca normal. Dacă stomacul este deranjat, încercați alimente ușoare, cu conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi orez simplu, pui la grătar, pâine prăjită și iaurt.
• Beți multe lichide (cu excepția cazului în care medicul vă spune să nu o faceți).
• Este posibil să observați că scaunele nu sunt regulate imediat după operație și acest lucru este obișnuit. Încercați să evitați constipația și eforturile la scaun. Este posibil să doriți să luați un supliment de fibre în fiecare zi. Dacă nu ați avut scaun după câteva zile, adresați-vă medicului pentru a lua un laxativ ușor.

Medicamente

• Medicul vă va spune dacă și când vă puteți relua medicamentele. De asemenea, veți primi instrucțiuni privind administrarea oricăror medicamente noi.
• Dacă v-a prescris antibiotice, luați-le conform indicațiilor. Nu încetați să le luați doar pentru că vă simțiți mai bine. Trebuie să luați întreaga cură de antibiotice pentru a evita orice efecte secundare.

Îngrijirea locului de înțepătură

• Veți avea un pansament sau un bandaj peste locul de puncție (unde a fost introdus cateterul). Un pansament ajută la vindecarea locului de puncție și îl protejează.
• Păstrați zona curată și uscată.
• Puneți gheață sau o compresă rece pe zonă timp de 10 până la 20 de minute la un interval de timp, pentru a ajuta cu durerea sau umflarea.  Faceți acest lucru doar în primele câteva zile. Dacă zona rămâne dureroasă mai mult de câteva zile, discutați cu medicul sau asistenta medicală.
• Puteți face duș la 48 de ore după procedură, dacă medicul spune că este în regulă. Tamponați zona de puncție pentru a o usca. Nu puneți creme, loțiuni și unguente pe locul puncției.
• Fiți atenți la sângerarea din zona de puncție. O cantitate mică de sânge pe bandaj poate fi normală.
• Dacă începeți să sângerați mai mult sau dacă aveți o umflătură dureroasă care crește rapid la locul înțepăturii, sunați la 112 și faceți următoarele:
  – Întindeți-vă și chemați un prieten sau un membru al familiei să vă ajute.
  – Aplicați presiune folosind degetele sau pumnul la locul înțepăturii. Mențineți această presiune timp de 20 de minute.
  – Dacă sângerarea se oprește – stați întins până la sosirea ajutorului de urgență.
  – Dacă sângerarea nu se oprește – mențineți o presiune fermă la locul înțepăturii până la sosirea ajutorului de urgență.

Sunteți un candidat pentru embolizarea fibromului uterin?

Candidații pentru embolizarea fibromului uterin sunt femeile care suferă de unul sau mai multe dintre următoarele:

• Menstruații abundente sau prelungite (care durează mai mult de o săptămână)
• Urinare frecventă sau incapacitatea de a goli complet vezica urinară
• Dureri sau presiune pelvină
• Dureri de spate sau de picioare
• Constipație

Prețul embolizării fibromilor uterini

Embolizarea fibromului uterin poate fi mai puțin costisitoare decât histerectomia și miomectomia. Există costuri pentru a căuta tratament pentru fibromi. Și există cheltuieli și preocupări care apar atunci când o persoană trăiește cu fibroame. Ca urmare, aceasta este una dintre multele alegeri cu care se confruntă o persoană după un diagnostic de fibromi. În România, prețul variază între 150-250 RON.

Concluzie

Fibroamele sunt cele mai frecvent întâlnite tumori ale sistemului reproducător feminin și în peste 99 % din cazuri tumorile sunt benigne (necanceroase). Deși majoritatea sunt benigne, acestea pot avea dimensiuni variate, de la mărimea unui bob de mazăre până la mărimea unei mingi de softball sau a unui grapefruit mic și pot provoca menstruații abundente, presiune pelviană, balonare, frecvență urinară și constipație. Tratamentele pot varia de la monitorizare până la o histerectomie și vor varia în funcție de vârsta pacientei, simptome, tratamentele anterioare și succesele obținute și dorința de a avea copii.