Coronarografie

Procedura medicală denumită coronarografie sau angiografie coronariană este investigația prin care medicii cardiologi intervenționiști pot vizualiza arterele coronare (de pe inimă) și pot spune dacă simptomele dumneavoastră sunt cauzate de blocaje existente la nivelul acestor vase de sânge. Cu ajutorul ei, se poate trata un infarct sever prin montarea unui stent și vă poate salva viața pe loc, sau vă poate îndemna către chirurgie cardiacă.

Coronarografie – ce înseamnă/ce este?

Coronarografia este o investigație imagistică invazivă, prin care medicul cardiolog intervenționist vizualizează arterele coronare de pe inimă. O angiografie coronariană/coronarografie este o procedură care utilizează imagistica cu raze X. Aceasta are rol de diagnostic, dar și de tratament, după caz.

Coronarografia face parte dintr-un grup general de proceduri cunoscute sub numele de cateterizări cardiace. Procedurile de cateterizare cardiacă pot atât diagnostica, cât și trata afecțiunile inimii și ale vaselor de sânge. O coronarografie, care poate ajuta la diagnosticarea afecțiunilor cardiace, este cel mai frecvent tip de procedură de cateterism cardiac.

Coronarografia este METODA CEA MAI BUNĂ de diagnosticare a bolii cardiace ischemice și este utilizată ÎNTOTDEAUNA atunci când pacientul se prezintă la urgențe cu un infarct sever. În momentul în care infarctul este amenințător de viață imediat se realizează o coronarografie de urgență. Atunci când infarctul nu este unul semnificativ, se poate amâna câteva zile realizarea unei coronarografii.

ATENȚIE! Coronarografia este deseori denumită greșit coronografie sau coronoscopie. Denumirea vine de la arterele coronare de unde si denumirea de CORONAROgrafie și NU CORONOgrafie!

Coronarografie – când se face?

Coronarografia se va face în momentul în care:

• Aveți simptome specifice bolii cardiace ischemice (adică vase de sânge de pe inimă înfundate)
• Ați făcut deja un infarct.
• Aveți nevoie de montarea unui stent sau aveți nevoie de o angioplastie cu balon.
• Aveți nevoie de o operație pe inimă pentru alte probleme (operație pentru o valvă a inimii).

Coronarografie – pentru ce se realizează?

Se va indica realizarea unei coronarografii atunci când:

• Testul dumneavoastră de efort sau electrocardiograma (EKG) arată semne de ischemie cardiacă sau un infarct vechi sau în prezent.
• Urmează o intervenție chirurgicală pe cord și aveți peste 45 de ani. Se va realiza și mai devreme de 45 de ani dacă aveți factori de risc (Aveți anumite boli care cresc riscul de apariție a bolii cardiace ischemice sau un istoric familial pentru această boală).
• Aveți dureri în piept (angină pectorală) care au început recent sau s-au schimbat într-un fel.
• Aveți un disconfort toracic neobișnuit sau dificultăți de respirație, dar alte teste nu au putut pune vreun diagnostic pentru o altă boală.

• Aveți un defect cardiac cu care v-ați născut (boală cardiacă congenitală)

Coronarografie – ce se poate realiza în timpul acestei investigații?

Scopul coronarografiei este așa cum am menționat, de a vedea arterele coronare de pe inimă. Mai exact, dacă acestea sunt blocate. Dacă se descoperă o problemă la acest nivel, cu ajutorul medicului cardiolog intervenționist care realizează coronarografia și a unui soft (program de pe calculator), se va măsura nivelul de gravitate alte blocajului (stenozei) de la nivelul vaselor de sânge.

Inima are 3 vase principale ale inimii – artera coronară dreaptă și trunchiul comun (în stânga) care se împarte în artera circumflexă și artera descendentă anterioară. Acestea la rândul lor, mai ales artera circumflexă și descendentă anterioară pot da ramuri mari, importante. 

În timpul coronarografiei, se vor urmări aceste vase de sânge și se va analiza dacă acestea sunt fără depuneri de grăsime sau prezintă blocaje.

Dacă v-ați prezentat la urgențe cu un infarct, este posibil ca în timpul coronarografiei să vi se monteze un stent sau mai multe, după caz. Tot în cadrul acestei investigații, în loc de montarea unui stent se poate face angioplastie de lărgire cu balon, dacă este nevoie. Acestea două metode de tratament se vor realiza în timpul coronarografiei dacă infarctul este amenințător de viață și fără stent/angioplastie viața vă este sever pusă în pericol și mai ales, dacă acest lucru este posibil. Sunt vase de sânge care din cauza dimensiunilor sau a blocajului calcificat, întărit, nu poate permite trecerea cateterului de coronarografie și prin urmare nu se pot realiza aceste metode de tratament. De asemenea, sunt cazuri când infarctul nu este sever și coronarografia doar pune diagnosticul, pacientul fiind orientat către intervenție chirurgicală pe cord deschis.** Stentul sau angioplastia cu balon se vor realiza doar dacă acestea sunt cele mai bune opțiuni. Nu de puține ori, o intervenție chirurgicală cardiacă este mult mai benefică și nu se va realiza montarea de stenturi în cadrul coronarografiei.

Dacă realizați coronarografia în ambulator, programat, din cauza simptomelor care indică necesitatea acestei investigații (dureri în piept la eforturi medii-mici sau în repaus, cu sau fără iradiere, senzație de lipsă de aer la eforturi mici sau în repaus, disconfort toracic sau oboseală accentuată la eforturi nesemnificative) se poate realiza de asmenea în cadrul coronarografiei montarea unui stent sau o angioplastie cu balon, dacă este cazul. 

Dacă coronarografia se realizează anterior unei alte intervenții chirurgicale cardiace (aveți o valvă cu probleme, spre exemplu), se realizează această investigație pentru a evita complicații severe intraoperatorii și pentru a putea rezolva și această problemă importantă în cadrul intervenției chirugicale.  La pacienții vârstnici coronarografia este OBLIGATORIE înainte de intervenția chirurgicală. ATENȚIE! Dacă operația pe inimă este o urgență medicală, nu se va pierde timpul pentru realizarea unei coronarografii. În cazul existenței unei probleme, medicul chirurg își va da seama în timpul intervenției chirurgicale și va rezolva problema pe loc.

Coronarografie – cum vă pregătiți?

Coronarografia se realizează fie în ambulatoriu – la spital de stat sau privat, fie de urgență atunci când vă prezentați la urgențe cu simptome specifice unui infarct sau al unei angine instabile ( vă doare în piept și când nu depuneți niciun efort fizic).

În momentul în care vă prezentați în ambulatoriu, programat, vă puteți pregăti astfel:

• Nu vă prezentați la spital cu nicio bijuterie, vă veți da jos proteza dentară și alte obiecte nenecesare. 
• Vă veți realiza igiena corporală totală.
• Vă puteți rade părul de pe brațe și din zona inghinală (dacă nu, acest lucru se va face în spital).
• Dacă luați ANTICOAGULANTE, trebuie OPRITE înainte de coronarografie. Fiecare anticoagulant trebuie oprit cu un anumit număr de zile înainte de investigație.

În momentul în care ajungeți de urgență, aceste pregătiri vor fi realizate în spital de urgență sau omise total dacă sunteți un caz foarte sever. De asemenea, medicația anticoagulantă nu va putea fi oprită la timp. În acest caz, se vor realiza transfuzii cu plasmă și sânge pentru a ajuta organismul să nu piardă mult sânge.

În spital, înainte coronarografie vor avea loc următoarele:

• Medicul va veni să vă prezinte investigația ce urmează a fi făcută, riscurile și beneficiile acesteia, vă va examina și va discuta cu dumneavoastră.
• Vi se va lua un consimțământ informat conform căruia sunteți de acord cu investigația.
• Veți avea realizată igiena corporală totală.
• Vi se vor lua semnele vitale – tensiune, puls, temperatură, saturația de oxigen în sânge.
• Vi se vor lua analize de sânge.
• Vi se va realiza o ecografie cardiacă și un EKG.
• Veți fi îmbrăcat în haine de spital – halat necesare pentru realizarea coronarografiei.

Coronarografie – procedură/cum se realizează?

Pentru coronarografie trebuie să stați întins pe spate pe o masă cu raze X. Deoarece masa poate fi înclinată în timpul procedurii, este posibil să vi se fixeze curele de siguranță pe piept și pe picioare. Camerele cu raze X se vor deplasa peste și în jurul capului și pieptului dvs. pentru a face fotografii din mai multe unghiuri.

Se introduce o branulă într-o venă din brațul dumneavoastră. Este posibil să vi se administreze un sedativ prin perfuzie pentru a vă ajuta să vă relaxați, alături de alte medicamente. Veți avea indusă o stare de somn și este posibil chiar să adormiți în timpul procedurii, dar veți putea fi totuși trezit cu ușurință pentru a urma orice instrucțiuni.

În timpul coronarografiei veți avea electrozi pe piept pentru a vă monitoriza inima pe toată durata procedurii. O manșetă de tensiune arterială vă va urmări tensiunea arterială și un pulsoximetru, va măsura cantitatea de oxigen din sângele dumneavoastră.

O cantitate mică de păr de pe zona inghinală sau de pe braț trebuie rasă. Pe acolo va fi introdus un tub flexibil (cateter). Zona este spălată și dezinfectată și apoi vi se va face anestezie locală.

Se face o mică incizie la locul de intrare și se introduce un tub scurt de plastic (teacă) în artera dumneavoastră. Cateterul este introdus prin teacă în vasul de sânge și este introdus cu grijă până la inimă sau la arterele coronare.

NU TREBUIE să simțiti mișcarea cateterului prin corpul dumneavoastră!

Prin cateter se injectează o substanță de contrast, care va ajuta la vizualizarea vaselor de sânge. Când se întâmplă acest lucru, este posibil să aveți o scurtă senzație de înroșire sau de căldură. 

Colorantul este ușor de văzut pe imaginile cu raze X. În funcție de ceea ce descoperă medicul dumneavoastră în timpul coronarografiei, este posibil să vă supuneți în același timp unor proceduri suplimentare cu cateter, cum ar fi o angioplastie cu balon sau plasarea unui stent pentru a deschide o arteră îngustată.

Efectuarea unei coronarografii durează aproximativ o oră, deși poate dura mai mult, mai ales dacă este combinată cu alte proceduri de cateterism cardiac. Pregătirea și îngrijirea post-procedură pot adăuga mai mult timp. La finalul coronarografiei, se va scoate cateterul introdus prin vasul de sânge și se va realiza hemostaza. Adică un medic sau o asistentă va ține compresie (strâns apăsat) peste zona unde s-a lucrat pentru a oprit sângerarea.

Orice disconfort trebuie menționat echipei medicale, în momentul în care apare!

Coronarografie – la ce să vă așteptați după investigație?

Dacă coronarografia s-a realizat în ambulatoriu (programat):

• De obicei, veți pleca acasă a doua zi după investigație dacă sunteți bine.
• Veți fi monitorizat intens câteva ore după investigație  – tensiune, puls, saturație, starea dumneavoastră generală. Monitorizarea va avea loc în alt salon față de locul unde s-a realizat coronarografia.
• Veți avea în zona inghinală sau la nivelul antebrațului (în funcție de locul unde s-a realizat) un pansament compresiv – adică care ține strâns apăsată zona unde tocmai s-a lucrat. Acest pansament compresiv, va fi ținut după coronarografie 6-8 ore, putând fi menținut și mai mult timp, după caz. 
• Dacă procedura s-a realizat în zona inghinală, nu veți putea mișca/îndoi piciorul cele 6-8 ore minim. De asemenea, nici nu vă veți putea ridica din pat.
• Cel mai probabil vor apărea vânătăi (hematoame) în zona unde s-a realizat coronarografia, mai ales dacă aceasta s-a realizat inghinal. Acestea se pot vindeca între 2-4 săptămâni.
• De obicei, vi se va recomanda să evitați anumite activități, cum ar fi înotul și ridicarea de obiecte grele, timp de o zi sau două după procedură. De asemenea, după coronarografie nu dormiți pe partea afectată pentru câteva zile.
• Nu conduceți până când nu vi se spune că puteți face acest lucru în siguranță, ceea ce poate dura până la 3 zile.
• Trebuie să beți multă apă, pentru a elimina substanța de contrast folosită! Nu contează dacă sunteți blocat la pat sau nu!

În timp ce vă recuperați, este important să fiți atenți la semnele unor eventuale probleme.

Ar trebui să solicitați imediat asistență medicală dacă se agravează umflarea la locul rănii sau dacă aveți sângerări excesive sau probleme de circulație la nivelul membrelor.

Dacă coronarografia s-a realizat de urgență, va trebui să vă așteptați la o internare de o durată mai lungă – 4-14 zile, după caz. Această situație poate apărea dacă v-ați prezentat cu un infarct, iar durata de spitalizarea poate dura în funcție de tipul de infarct, complicații și alte boli pe care le aveți.

Coronarografie – riscuri

Deși coronarografia este realizată de medici cardiologi intervenționiști experimentați, riscuri există indiferent de situație, ca în cadrul oricărei intervenții medicale minim invazive. Riscurile severe sunt foarte rare, dar există.

Riscurile pot fi:

• Infarct miocardic prin mișcarea unei plăci de grăsime de la nivelul arterelor coronare.
• Disecție de aortă din cauza unor anomalii ale poziției vaselor de sânge.
• Disecție de artere coronare din cauza perforării acestora cu cateterul.
• Disecție de arteră femurală/iliace, ceea ce poate duce la lipsa circulației arteriale corespunzătoare în membrele inferioare și la insuficiență renală (în funcție de vasele afectate).
• Accident vascular cerebral prin mobilizarea unei plăci sau a unui cheag de sânge.
• Formarea de cheaguri de sânge din cauza unor microleziuni care pot duce la cele de mai sus.
• Probleme de ritm cardiac (poate bătea mai încet decât trebuie, mai rapid sau neregulat)
• Vânătăi, seroame (acumulari de limfă – lichid incolor) la nivelul puncției, mai ales dacă s-a realizat inghinal.
• Sângerare la nivelul puncției – ori din cauza faptului că pur și simplu deși s-a realizat o hemostază eficientă, sângerarea nu s-a oprit, ori din cauză că medicamentele care trebuie oprite înainte de coronarografie, nu au fost oprite.
• Riscurile asociate sedării – medicamentelor care vi se oferă pentru a fi relaxat și a nu simți nimic. 
• Cele asociate necooperării pacientului. Este foarte important să ascultați indicațiile medicului cu strictețe, deoarece toate cele de mai sus, inclusiv decesul poate surveni dacă nu ascultați indicațiile și vă mișcați în timpul procedurii!!!! (din cauza mișcărilor dvs. cateterul poate perfora vasul de sânge prin care trece în acel moment).
• Riscul de a se converti o simplă coronarografie într-o interveție chirurgicală pe cord, mai ales în cazul disecției de aortă sau a arterelor coronare. O echipă de chirurgie cardiacă va fi mereu disponibilă pentru intervenție, în caz de nevoie.
• Reacții alergice la substanțele folosite.
• Infecție la nivelul puncției sau în întreg organismul.
• Deces din cauza celor mai sus menționate.

Coronarografie – contraindicații

Contraindicațiile sunt relative de cele mai multe ori (adică sunt respectate doar atunci când cazurile nu sunt urgente, amenințătoare de viață), iar acestea sunt:

• Insuficiență renală acută (deoarece substanța de contrast injectată în timpul coronarografiei afectează și ea rinichii, pentru că se elimină prin rinichi, respectiv prin urină).
• Insuficiență renală cronică secundară diabetului (din aceeași cauză).
• Sângerare gastrointestinală activă (deoarece poate crește riscul de sângerare)
• Febră inexplicabilă, care se poate datora unei infecții (deoarece poate agrava infecția).
• Infecție activă netratată (poate răspândi infecția).
• Accident vascular cerebral acut (coronarografia are și ea risc de accident vascular cerebral).
• Anemie severă (deoarece inevitabil apare cel puțin o mică sângerare în timpul coronarografiei și o alterare temporară ușoară a stării generale).
• Hipertensiune arterială severă necontrolată (crește riscul de sângerare).
• Dezechilibru electrolitic simptomatic sever (Crește riscul de aritmii cardiace – bătăi anormale ale inimii)
• Lipsa severă de cooperare din partea pacientului din cauza unei boli psihologice sau a unei boli sistemice grave
• Boală concomitentă severă care scurtează drastic speranța de viață sau crește riscul de intervenții terapeutice
• Refuzul pacientului de a lua în considerare o terapie definitivă, cum ar fi TAVI – înlocuire valvulară aortică intervențională, montare de stent sau angioplastie cu balon.
• Intoxicație cu digitalină (pentru cei care iau Digoxin pentru insuficiență cardiacă).
• Reacție anafilactică documentată la substanța de contrast angiografică (reacție alergică severă).
• Boală vasculară periferică severă care limitează accesul vascular (dacă vasele periferice de la picior sau mână sunt blocate sau foarte calcificate, accesul este imposibil sau există un risc mare de a altera și mai mult circulația sângelui).
• Insuficiență cardiacă decompensată sau edem pulmonar acut (Crește riscul de a avea loc o dezechilibrare și mai masivă).
• Coagulopatie severă (formare de cheaguri mult mai repede decât în mod normal sau lipsa închegării sângelui așa cum ar fi în mod normal).
• Endocardită a valvei aortice (există riscul deplasării vegetațiilor – formațiunilor – create în urma infecției, peste tot în organism ceea ce poate duce la infarct, accident vascular cerebral sau oprirea circulației sângelui în multe alte organe).

Coronarografie – ce se întâmplă după ce s-a realizat investigația?

Aveți cinci opțiuni:

• Nu există nicio problemă și sunteți externat a doua zi, continuând investigațiile medicale în altă specialitate.
• Aveți probleme nesemnificative, care nu necesită tratament imediat, ci doar supraveghere.
• Aveți probleme importante, severe, urgente, care pot fi rezolvate imediat cu montare de stent sau angioplastie cu balon.
• Aveți probleme importante, severe, urgente, care nu pot fi rezolvate prin metodele de tratament disponibile pe moment și sunteți trimis la chirurgie cardiacă de urgență ( în aceeași zi sau în zilele imediat următoare).
• Aveți probleme importante, care însă mai pot aștepta, veți completa un protocol preoperator (anumite investigații, consulturi  și analize, după caz) și veți fi îndreptat către chirurgie cardiacă. 

Dacă aveți probleme cu vasele de sânge de pe inimă, iar diagnosticul este susținut și de alte investigații (EKG, ecografie cardiacă, ecografie/test de stres) veți primi medicație specifică.

Ulterior, dacă aveți probleme cardiace depistate în urma coronarografiei, va trebui să vă prezentați constant la medicul cardiolog, pentru a evita un infarct miocardic sau deces.

Coronarografie preț – cât costă o coronarografie?

Dacă aveți asigurare medicală, în spitalul de stat coronarografia este fără plată.

De asemenea, dacă aveți asigurare, coronarografia se poate realiza cu trimitere de la medicul de familie și la clinici private, la medicii care au contract cu casa de asigurări de sănătate. În acest caz, de cele mai multe ori nu este fără plată, dar prețul coronarografiei este substanțial mai mic.

Foarte des este pusă întrebarea: cât costă o coronarografie? Este de înțeles, deoarece sănătatea nu este ieftină, iar această investigație care necesită mult echipament medical și mulți oameni, nu este nici ea foarte ieftină, dar nici foarte costisitoare.

Prețul coronarografiei la privat, variază în funcție de clinică, materiale, echipamente și perioada minimă de supraveghere. Ea variază între 2.000-3.000 lei, după caz. 

Coronarografie preț – este un subiect destul de controversat, deoarece informațiile publice despre acest lucru sunt rare, necesitând un apel la spitalele/clinicele private pentru a afla suma exactă. 

De menționat că, dacă aveți nevoie neapărată de montare de stent, iar o amânare este amenințătoare de viață, se poate monta și un stent în același interval de timp sau face angioplastie cu balon. Acest lucru poate adăuga un preț de la 5.000- 12.000 lei, după caz (în funcție de numărul de stenturi și clinica aleasă). Prețurile sunt pentru coronarografie București.

Coronarografie – indicații pe scurt

Coronarografia este o investigație minim invazivă, însă poate produce disconfort psihic și fizic semnificativ. Sfatul principal este de a citi tot articolul și de a pune toate întrebările de care aveți nevoie medicului cardiolog intervenționist care vă va realiza investigația, pentru a fi cât mai relaxat. 

Mergeți la medicul cardiolog la primele simptome de dureri în piept sau echivalentele acesteia (lipsa de aer/ oboseala intensă/ etc.) (sau la urgențe, după caz), deoarece o coronarografie vă poate salva viața. 

Dacă știți că urmează să faceți o coronarografie programată, de preferat este să vă realizați intens igiena personală, să vă radeți zonele de interes și sa nu aveți la dumneavoastră nimic pe corp în afară de haine.

Încercați să mergeți relaxat la investigație și să nu vă stresați foarte mult de ceea ce se va întâmpla sau ce veți simți, deoarece acest lucru doar va crește anxietatea.

Nu uitați să opriți anticoagulantele (Sintrom/Trombostop/Eliquis/Pradaxa) sau alte medicamente precum Clopidogrel/Trombex etc, pentru a scăderea semnificativ riscul complicațiilor ce țin de hemoragii. 

În timpul coronarografiei, nu vă mișcați și respectați cu strictețe indicațiile medicului, pentru a nu avea complicații periprocedurale.

Este posibil să nu vă simțiți foarte bine imediat după procedură sau pentru 1-2 zile. Întrebați medicul personal ce medicamente puteți lua.

Cel mai des, în zona inghinală apare o vânătaie care poate dispărea în 2-4 săptămâni.

 

De reținut

Coronarografia este o procedură medicală esențială supraviețuirii de cele mai multe ori. Vasele de sânge de pe inimă sunt tot mai des blocate de grăsimi și uneori cheaguri, iar această investigație minim invazivă cu raze X ajută la vizualizarea lor. În timpul procedurii veți fi relaxat și sedat, putând chiar și adormi. Dacă vasele sunt semnificativ blocate existp posibilitatea montării unui stent sau a angioplastiei de lărgire cu balon. Dacă acestea nu sunt posibile, veți fi trimis către chirurgie cardiacă. Coronarografia este o investigație care vine cu destule riscuri, însă în afară de cele minore, cele severe apar foarte rar.