Infarct

Termenul de infarct este unul care sperie pe toată lumea, indiferent de situație. Când se pronunță acest cuvânt, toată lumea se gândește la infarctul miocardic cunoscut mai mult sub numele de atac de cord. Dar termenul în sine nu se referă doar la inimă, ci și la alte organe. Indiferent de zona afectată, infarctul este foarte grav și trebuie să vă prezentați imediat la urgențe pentru examen și tratament de specialitate.

Ce este infarctul?

Infarctul este atunci când celulele unui anumit organ – fie creier, plămâni, inimă, intestine, splină sau altele nu mai primesc înde-ajuns de mult sânge. Deoarece odată cu sângele se aduce și oxigen și substanțe nutritive, celulele nu mai au cu ce funcționa și mor. Astfel apare ceea ce medical se numește infarct. 

Ce este infarctul miocardic? Infarctul miocardic este atunci când celulele inimii mor din cauza lipsei aportului de sânge. 

Ce se întâmplă când faci infarct?

Odată cu lipsa acestui aport de sânge, inima poate înceta să mai funcționeze atunci când zona din inimă afectată este prea mare sau pot apărea distrugeri ireversibile. Câteodată, dacă infarctul este într-o zonă foarte mică sau nu este foarte sever, se poate ca acesta să nu afecteze permanent țesutul inimii.

Dacă inima nu funcționează cum trebuie, toate organele sunt afectate deoarece ea nu mai are forța necesară să ducă sângele necesar la toate organele și pot apărea boli la rinichi sau ficat, spre exemplu, dar și la creier și nu numai. 

Același lucru se întâmplă cu orice alt organ, nu doar cu inima. Odată afectat de infarct, acesta nu mai funcționează cum trebuie și afectează și celelalte organe.

Cauze

Cauzele infarctului sunt puține, însă extrem de importante și esențiale. Cele două sunf valabile atât pentru orice organ, cât și pentru inimă.

• Ateroscleroza coronariană este atunci când grăsimi și celule se depun pe vasele de sânge de pe inimă și se ajunge astfel la blocarea circulației sângelui. Acest lucru se întâmplă de obicei treptat, moment în care inima se obișnuiește oarecum cu aportul mai mic de sânge. Însă, atunci când blocajul devine semnificativ, apar simptome și inima poate suferi brusc un infarct sau țesutul poate muri încet. Această cauză nu prea este de interes în cazul infarctului pulmonar spre exemplu sau splenic.

• Tromboza este atunci când vasul de sânge este blocat brusc de un cheag de sânge care poate fi adus din altă zonă a corpului sau poate să se fi creat pe baza leziunilor de la nivelul plăcii deja existente. Astfel, țesutul nu mai primește brusc sânge și moare.

Pot fi și alte cauze mai rare, precum cauzele infarctului date de stări temporare, care însă durează prea mult timp precum:

• Hipotensiunea – când pacientul se află prea mult timp în hipotensiune severă, orice organ din corp, inclusiv inima nu mai primește înde-ajuns de mult sânge și astfel la categoria cauze infarct intră și hipotensiunea. Nu doar inima poate suferi un infarct din cauza tensiunii mici, ci și rinichii spre exemplu (Rinichii sunt cei mai ușor afectați).
• Bradicardie/tahicardie – adică stările când inima bate prea încet sau prea repede o perioadă lungă de timp, poate duce la apariția infarctului miocardic sau al altor organe.
• Spasm arterial – adică momentul când vasele de sânge de pe inimă se contractă (strâng) din diverse alte cauze și astfel blochează trecerea sângelui prin ele. Dacă se suprapune peste o placă de aterosclerol deja existentă, situația este și mai gravă.
• Diverse boli inflamatorii ale vaselor de sânge sau genetice, adică vasculitele.
• Statusul procoagulant dat de anumite medicamente precum ar fi anticoncepționalele.
• Infecții în organism – spre exemplu endocardita infecțioasă (infecția inimii) dă de multe ori și infarct splenic. 
• Boli leucemice.

Factori de risc infarct

În infarctul de orice tip, factori de risc sunt:

• Fumatul.
• Consumul de anticoncepționale orale.
• Postmenopauză în cazul femeilor.
• Vârsta înaintată.
• Stilul de viață nesănătos – consumul de alimente nepotrivite și lipsa mișcării.

Simptome infarct

Ce simptome ai când faci infarct? 

Simptomele unui infarct în general sunt de durere la nivelul organului afectat (dar nu întotdeauna, spre exemplu plămânii rar dor) și simptome aferente fiecărui organ în parte afectat – spre exemplu simptome de accident vascular cerebral când este creierul afectat, senzație de lipsă de aer și dureri toracice când sunt afectați plămânii, durere în piept când este afectată inima, durere de burtă când este afectat intestinul sau durere de membre când sunt afectate acestea.

Infarct simptome, în special simptomele infarctului miocardic acut însă reprezintă centrul de interes în situația de față, așa că vă vom prezenta simptomele infarctului miocardic.

Durerea în piept 

Simptome infarct – Intensitatea durerii în piept– Intensitatea poate fi mică, medie sau mare. Poate provoca un șoc sau poate lipsi în totalitate. Lipsa în totalitate a durerii apare de obicei în diabetul complicat cu neuropatie sau dezechilibrat.

Simptome infarct – Durata durerii în piept – De obicei, durata este în jur de 15-20 de minute, dar poate dura și mai mult, și mai puțin. În cazul celor familiarizați cu durerile în piept din cauza faptului că le au la diverse praguri de efort, acestea durează mai mult decât în mod normal.

Semne infarct – Momentul apariției durerii în piept– Durerea poate apărea fie când nu faceți nimic, mai ales noaptea târziu sau dimineața devreme, sau după un efort de intensitate variabilă în funcție de starea dumneavoastră de sănătate a inimii. 

Semne infarct – La ce cedează durerea – În caz de infarct miocardic, durerea nu cedează la nitroglicerină sublingual prompt, așa cum cei care sufereau de angină pectorală erau obișnuiți.

Infarct miocardic simptome – Iradierea durerii – Durerea în piept de cele mai multe ori iradiază pe membrul superior stâng, bărbie, gât, dar poate iradia și în spate la nivelul omoplaților sau în epigastru (în dreptul stomacului).

Alte simptome infarct:

• Senzație de lipsă de aer (dispnee) – Senzația de lipsă de aer poate apărea din cauza durerii sau ale stării de șoc/lipsei de oxigen din cauza efectelor produse asupra inimii.
• Transpirații – Simptomele infarctului nu de puține ori se asociază cu transpirațiile deoarece organismul este în stare de șoc și răspunde astfel la acesta.
• Greață, vărsături – Semnele infarctului pot fi însoțite de simptome care imită indigestia, mai ales dacă infarctul are loc la nivelul regiunii inferioare a inimii.
• Paloare – din cauza șocului organismului.
• Stare de amețeală sau slăbiciune intensă.

Semnele unui infarct pot fi de multe ori trecute cu vederea, mai ales dacă aveți o stare generală alterată. Nu trebuie ca în momentul în care apar simptomele infarctului să stați acasă, ci să sunați la o ambulanță de urgență. Infarctul miocardic este o urgență medicală și poate fi letal, motiv pentru care este imperios necesar să vă prezentați la medic, indiferent de gravitatea simptomelor. 

Infarct miocardic simptome – rămâne un subiect foarte important în societate, deoarece toată lumea trebuie să știe când poate fi o problemă gravă și să apeleze imediat la medic pentru a evita complicațiile posibile.

Semnele unui preinfarct pe de altă parte se bazează în general pe tipul de durere descris anterior, care dispare relativ rapid la repaus sau la nitroglicerină sublingual.

Simptome în alte tipuri de infarct

Au fost prezentate mai detaliat simptomele infarctului miocardic, deoarece acesta este centrul de interes, însă și simptomele prezentate anterior în caz de infarct cerebral, renal, splenic sau mezenteric sunt foarte importante.

Spre exemplu, în caz de infarct cerebral numit și accident vascular cerebral ischemic, trebuie să aveți în vedere simptomele specifice precum: incapacitatea de a mai vorbi normal, de a mai mișca o parte a corpului, pierderea conștientei sau căderea gurii și a pleoapei pe partea afectată.

În caz de infarct mezenteric, poate apărea o durere abdominală intensă, cu balonare și constipație.

În caz de infarct pulmonar, pot apărea senzația de lipsă de aer și dureri toracice.

În caz de infarct splenic, pot apărea dureri în flancul stâng – partea stângă sub coaste, palpitații ale inimii, greață, vărsături și temperaturi crescute ale corpului.

Diagnostic

Diagnosticul începe ca întotdeauna cu anamneza și examenul fizic, care în urgență vor fi realizate pe grabă pentru a putea conduce către investigațiile esențiale pentru diagnosticul final și tratament precum: EKGul, CT, analizele de sânge specifice și ulterior dacă este cazul o coronarografie.

Anamneză și examen fizic

În urgență, după ce suferiți un infarct, fie că este miocardic, fie că de alt organ, medicul va încerca pe cât de repede și succint posibil, eventual în timp ce vi se fac investigațiile necesare sau vi se administrează medicația necesară, o anamneză. Adică, vă va pune întrebări despre ce simptome aveți, când apar, dacă vi s-a mai întâmplat vreodată la fel sau la o altă intensitate și vă va asculta inima, vă va lua tensiunea, saturația și pulsul.

În funcție de organul afectat și ce simptome aveți, vă va examina fie neurologic, fie cardiologic, fie abdominal sau membrele, după caz.

Analize de sânge

Analize de sânge de bază precum hemoleucograma și factori inflamatori care arată dacă există o infecție în organism, D-Dimeri și alte analize legate de coagularea sângelui care pot arăta dacă s-a format un cheag, troponină, CK, CK-MB care pot indica că inima a suferit un infarct și analizele generale de ficat și rinichi pentru a vedea dacă sunt afectați.

Hemoleucograma este utilă și pentru depistarea anemiei. 

De asemenea, colesterolul total, LDL și HDL sunt importante pentru a vedea dacă pacientul are factori de risc pentru ateroscleroză.

EKG infarct sau ECG infarct

Infarctul se vede la EKG? Răspunsul este că, DA, infarctul se vede la EKG și este chiar metoda principală de diagnostic pentru infarctul miocardic și tipul acestuia. 

De menționat însă, că EKG în infarct pune diagnosticul doar pentru cel miocardic, nu și pentru cel al altor organe. 

EKG – infarct – este o investigație care este utilizată întotdeauna, de cele mai multe ori chiar din ambulanță. Pentru un infarct miocardic EKG ul este esențial și trebuie făcut oricărui pacient la primele simptome și nu numai.

EKG infarct este o investigație prin care 6 electrozi cu cabluri vor fi atașați pe pieptul dumneavoastră și câte 1 la fiecare membru superior și inferior. Aceștia sunt conectați la un aparat care arată odată activitatea electrică a inimii dumneavoastră, dar arată și dacă celulele inimii sunt în proces de pierdere a activității lor, spre exemplu. 

EKG infarct arată dacă inima dumneavoastră a suferi în primul rând un infarct și mai apoi tipul acestuia – NSTEMI sau STEMI.

• Infarctul NSTEMI este atunci când o anumită porțiune de pe EKG numită segment ST nu a suferit modificări și este efectiv liniară, așa cum trebuie să fie. În acest caz, de cele mai multe ori infarctul nu este letal și aduce mai puține complicații, dar poate duce și el la deces.

• Infarctul STEMI este atunci când acel segment ST de pe EKG este ridicat și nu plat așa cum ar trebui să fie. În acest caz, de cele mai multe ori este o problemă mult mai gravă și mult mai amenințătoare de viață cu posibile complicații ireversibile sau ele însele letale.

EKG infarct miocardic vechi – Un infarct miocardic vechi poate fi văzut de cele mai multe ori pe EKG. Există anumite semne care rămân întipărite permanent pe inimă odată ce ați avut un infarct și acestea se pot vedea la EKG.

Nu de puține ori se întâmplă ca pacientul să nu știe că a avut un infarct ( a ignorat simptomele care nu au fost prea grave, ori nu a vrut să se prezinte la spital, ori nu a avut simptome) și află ulterior la un control pentru cu totul o altă cauză faptul că a suferit un infarct.

Ecografie

În funcție de organul care se crede a fi afectat, se va realiza o ecografie în urgență.

Ecografie cardiacă – pentru a vedea dacă inima funcționează la capacitatea maximă, dacă are semne de infecție sau dacă există cheaguri de sânge în ea.

Ecografie abdominală – poate vedea splina, ficatul și celelalte organe intraabdominale, dar nu poate vedea intestinul. Pentru infarctul splenic sau mezenteric, CT-ul este mai indicat.

CT

CT-ul este util în infarctele creierului, splinei, plămânului sau al intestinului.

Este mult mai util decât ecografia abdominală și de obicei este cel care pune diagnosticul de certitudine în cazul infarctului cerebral, splenic sau al plămânilor (trombembolia pulmonară).

ANGIOCT

AngioCTul este un CT cu substanță de contrast care se injectează special în vasele de sânge pentru a vedea dacă acestea sunt blocate de grăsimi sau nu.

IRM

IRM-ul poate arăta de asemenea prezența unui infarct cerebral, renal, splenic sau pulmonar. 

Angiografia

Angiografia este investigația în care substanța de contrast umblă prin vasele de sânge și arată dacă acestea sunt blocate sau nu. Este bazată pe raze X.

Este foarte utilă în cazul oricărui tip de infarct, mai ales cel miocardic sau de membre. Însă, se folosește des și pentru cel mezenteric.

Este investigația care poate fi folosită și ca tratament, nu doar pentru diagnostic.

Atunci când se face la nivelul vaselor de sânge de pe inimă, se numește coronarografie. Se intră cu un ghid prin vasele de sânge de la mână sau picior, se ajunge în dreptul inimii și se injectează substanță de contrast în timp ce se fac poze multe și seriate.

Ulterior, mai pot fi realizate și alte investigații pentru depistarea unor posibile cauze, dacă acestea nu sunt evidente.

Unele investigații este posibil să necesite repetare, ori din cauză că inițial nu au pus diagnosticul (în cazul accidentului vascular cerebral uneori nu se văd modificările imediat), ori din cauză că necesită reverificarea organelor.

 

Tratament

În cazul tratamentului, trebuie să știți că per total pentru infarct poate fi fie medicamentos prin tromboliză (medicamente care dizolvă cheagul), fie prin trombaspirație (o intervenție în cadrul căreia se aspiră trombul după ce se identifică) sau prin intervenție chirurgicală de urgență, după caz.

Infarct miocardic tratament

În cazul infarctului miocardic, tratamentul începe prin a acționa imediat în funcție de tipul de infarct.

Ca primă acțiune de obicei sunt medicamentele care ajută la ameliorarea simptomelor, dar și pentru a trata cauza.

Medicamente 

Aspirina – este utilizată de primă intenție imediat cum se bănuiește existența unui infarct miocardic, acesta este un antiagregant plachetar – poate împiedica creșterea cumului de celule care a blocat vasele de sânge de pe inimă și formarea altora.

Alte antiagregante plachetare de tipul – Clopidogrel.

Nitroglicerină – în încercarea de a dilata vasele de sânge de pe inimă.

Medicamente antihipertensive – în cazul în care tensiunea este mare.

Beta-blocante – dacă pulsul este prea mare sau este prezentă insuficiența cardiacă.

Antiaritmice – dacă inima bate necorespunzător – neregulat. 

În cazul în care cauza a fost un cheag de sânge, se vor administra trombolitice – medicamente cu rolul de a dizolva cheagul format. 

Se pot administra și alte medicamente, după caz.

Proceduri intervenționale

De primă intenție în caz de infarct este coronarografia, însă aceasta din păcate nu este disponibilă în orice oraș. 

În cadrul coronarografiei, se pune diagnosticul, dar se poate realizat și tratament pentru infarct miocardic. 

Cu ajutorul unui ghid, se ajunge până la vasele de sânge de pe inimă și se injectează substanță de contrast pentru a vedea dacă sunt blocate.

În funcție de rezultat, se poate realiza două tipuri de tratament, în principiu:

• Angioplastia cu balon – se inseră un balon și se umflă la nivelul zonei blocate, pentru a o dilata.
• Montare de stent – se plasează un stent la locul cu blocajul pentru a ține zona deschisă.

Aceste tratamente nu pot fi realizate oricând, dar atunci când se poate și sunt salvatoare de viață, se vor realiza odată cu coronarografia.

În infarct miocardic mai există și trombaspirația.

Intervenții chirurgicale

Intervenția de bypass este valabilă nu doar pentru cord, ci și pentru alte vase de sânge precum ar fi spre exemplu cele de la nivelul membrelor superioare/inferioare sau abdominale. 

Dacă alte metode nu sunt necesare urgent sau nu sunt recomandate, se apelează la operația de bypass, care are și o patență mai îndelungată. 

Pe scurt, în cadrul acestei operații, zona blocată se ocolește cu ajutorul unui alt vas de sânge sau în cazuri care nu sunt cardiace, proteze.

Schimbarea stilului de viață

După ce ați trecut de perioada critică și ați avut parte de un tratament în urgență, indiferent de tipul de infarct, trebuie să faceți următoarele:

• Să renunțați la fumat.
• Să renunțați la consumul excesiv de alcool.
• Să luați medicamentele de tip antiagregant plachetar toată viața sau hipolipemiantele (pentru a scădea grăsimile), după caz.
• Să țineți sub control bolile adiacente care vă pot predispune la un nou infarct, precum diabetul zaharat, leucemiile sau bolile autoimune.
• Să faceți activitate fizică de cel puțin 3 ori pe săptămână de intensitate moderată.
• Să consumați alimente sănătoase.
• Să vă odihniți corespunzător.
• Să nu consumați droguri.
• Să mergeți la consult la medicii de specialitate constant și să le respectați recomandările.

Infarct dus pe picioare?

Da, există această posibilitate. Poți avea un infarct dus pe picioare atunci când fie nu ai simptome din cauză că ai diabet, iar el nu a fost atât de important încât să producă un stop cardiac sau alte complicații severe, fie atunci când intensitatea lui nu a fost foarte mare.

În cazurile când simptomele nu sunt severe, poate fi ignorat, deoarece poate fi pus pe seama altor lucruri precum al oboselii sau al lipsei de alimentație și hidratare sau poate fi asemănător cu ceva prin care pacientul a mai trecut.

Infarctul de o urgență?

Da! Indiferent de tip, infarctul este o urgență care vă poate pune în pericol viața în orice moment! Sunați imediat la ambulanță de cum apar primele simptome din cele descrise anterior sau oricând simțiți că ceva nu este în regulă! Orice secundă contează în aceste minute și pot fi salvatoare de viață.

De reținut

Sper că v-am răspuns complet la întrebarea ce simptome ai când faci infarct și că în cazul în care se va întâmpla vreodată să le aveți, să apelați de urgență la ambulanță. Însă, indiferent de tipul de infarct avut, trebuie să știți că poate fi amenințător de viață și este absolut necesar să vă prezentați imediat la urgențe. Prevenția rămâne cea mai bună opțiune pentru a evita infarctul.