Inima Mărita (Cardiomegalie)

O inimă mărită (Cardiomegalie) este un indicator al unei presiuni puse asupra acesteia. Medicul poate folosi investigații imagistice care să indentifice dimensiunea cordului, dar va trebui să identifice cauza unui cord mărit. Tratamentul depinde de cauza care a provocat o inimă mărită. Acesta poate fi medicamentos, interventional sau chirurgical.

Ce este o inimă mărită?

O inimă mărită (cardiomegalie) înseamnă că inima este mai mare decât în mod normal. Aceasta poate deveni mărită dacă mușchiul lucrează atât de mult încât se îngroașă sau se dilată.

Mărirea inimii este în general reacția acesteia în fața unui efort mult mai solicitant decât în mod normal. Acest efort este depus pentru a putea circula sângele în organism în mod normal. Este ca și cum aceasta nu ia niciodată o pauză, ci este într-o activitate continuă de intensitate crescută.

Tipuri de cardiomegalie 

În primul rând, în funcție de afecțiune, o inimă mărită poate fi temporară (spre exemplu în sarcină, care este de la sine o stare fiziologică temporară) sau permanentă atunci când cordul este afectat în mod continuu sau repetat.

Inima se mărește din cauza deteriorării mușchiului cardiac. Până la un anumit punct, o inimă mărită poate încă pompa sânge în mod normal. Pe măsură ce afecțiunea progresează, însă, capacitatea de pompare a inimii scade.

Cordul mărit de asemenea poate fi de cauză dilatativă sau hipertrofică.

Cardiomiopatia dilatativă (inima mărită prin dilatație)

Acesta este principalul tip de cord mărit. Pereții ambelor camere inferioare ale inimii (cunoscute și sub numele de ventricule) devin subțiri.  Adică, sub solicitarea continuă a inimii, celulele ei musculare se tot întind (ca un elastic) și rămân subțiri și cu țesutul modificat. Astfel, inima se mărește.

Cardiomiopatia hipertrofică (inima mărită prin mărirea celulelor)

Cordul are un strat de mușchi, prin urmare, ca orice mușchi, atunci când este solicitat continuu, acesta se mărește în dimensiuni (diferența față de un mușchi normal este că, cel de la inimă nu revine la dimensiunile normale în momentul în care nu mai depune un efort de intensitate mare). În acest caz, de obicei doar ventriculul stâng (Camera din stânga jos) a inimii devine foarte gros. 

Tensiunea arterială ridicată poate determina mărirea ventriculului stâng (proces cunoscut sub numele de hipertrofie). Îngroșarea (pe care medicii o numesc cardiomiopatie hipertrofică) poate fi, de asemenea, moștenită.

Când vine vorba de tipurile mai sus menționate, o inimă mărită își păstrează mai mult din capacitatea de pompare (adică de împingere a sângelui în întreg organismul) atunci când este mai degrabă “groasă” decât “subțire”.

Cine poate dezvolta o inimă mărită?

Aveți un risc mai mare de a dezvolta cardiomegalie dacă aveți:

Antecedente familiale de inimă mărită – se poate transmite genetic.

Consum excesiv de alcool sau droguri – acestea acționează la nivelul mușchilor cordului și dilată celulele.

Consum de tutun.

Tensiune arterială ridicată (hipertensiune arterială) netratată – mușchiul va munci prea mult, continuu și prin suprasolcitare se va îngroșa, ducând astfel la cardiomegalie.

Antecedente de atacuri de cord la dumneavoastră sau la membrii familiei.

Stil de viață sedentar – poate duce la depunerea de grăsime pe vasele de sânge și astfel la multiple boli cardiovasculare.

Inimă mărită cauze

Orice boală care face ca inima să lucreze mai mult o poate mări. La fel cum mușchii corpului se măresc atunci când sunt supuși unor exerciții fizice, inima dvs se mărește atunci când trebuie să lucreze mai mult. Cu toate acestea, spre deosebire de mușchii brațelor sau picioarelor, inima nu devine întotdeauna mai eficientă doar pentru că se mărește, ci funcția ei se înrăutățește de fapt. 

Cauzele frecvente ale unui cord mărit sunt: boala cardiacă ischemică și hipertensiunea arterială.

1. Boala cardiacă ischemică –  este atunci când vasele de sânge se îngustează din cauza depunerii de grăsime și sângele nu mai ajunge în cantitatea normală la inimă.  Inima astfel va suferi prin faptul că celulele mor încet încet și există riscul dilatării celulelor, ceea ce duce la a avea o inimă mărită. În același context există și riscul de a se hipertrofia, din cauză că apare insuficiența cardiacă și mușchiul se chinuie să pompeze sânge, deși nu mai funcționează la nivelul lui normal.
2. Atacul de cord – În aceeași categorie de boală intră și atacul de cord sau cum mai este numit, infarctul miocardic, care vine cu un plus de distrucție celulară peste ceea ce deja există. Astfel, țesutul se distruge și mai mult și inima compensează prin a munci mai mult, mărindu-se în dimensiuni (Cardiomegalie).
3. Hipertensiunea arterială – dacă boala nu este descoperită la timp și nu este tratată, inima va fi suprasolicitată continuu, din cauza bolii și astfel se va ajunge la hipertrofia acesteia, deci la o inimă mărită.
4. Boli ale valvelor cardiace – dacă o valvă cardiacă nu funcționează cum trebuie, se poate ajunge cu ușurință la cardiomegalie. O valvă poate fi  prea strânsă și sângele nu mai poate trece cum trebuie prin ea sau poate fi prea largă și nu se mai închide cum trebuie, iar sângele se duce înapoi de unde vine. În ambele cazuri, inima are mai mult sânge decât trebuie în ea și se forțează să funcționeze.
5. Aritmiile – mai ales tahiaritmiile (Adică bătăile rapide ale inimii regulate sau neregulate), netratate sau neținute sub control cu medicamente, duc la o inimă mărită, prin faptul că inima stă continuu sau perioade îndelungate la bătăi mai mari decât în mod normal.
6. Boli tiroidiene – mai ales hipertiroidia – hipertiroidia înseamnă cantități crescute de hormoni tiroidieni, care duc la rândul lor la tahicardie și hipertensiune arterială, cu efectele mai sus menționate. Pe de altă parte, și hipotiroidia poate afecta cordul.
7. Boli pulmonare – BPOC și hipertensiune pulmonară – prin faptul că presiunea din plămâni suprasolicită inima.
8. Boli cardiace congenitale – cu care te naști și care nu au putut fi tratate în copilărie sau care nu au provocat simptome și abia la vârsta adolescenței sau în perioada de adult a fost descoperită.
9. Anemia – celulele roșii din sânge care transportă oxigenul sunt mai puține, iar inima ca să compenseze aportul de oxigen la celule, bate mai repede și mai puternic. O anemie netratată la timp și care de cele mai multe ori este cel puțin severă, poate duce prin urmare la insuficiență cardiacă și inimă mărită.
10. Marii sportivi – prin efortul fizic depus constant, de intensitate controlată, pot avea o inimă mărită, dar de cele mai multe ori, aceasta funcționează normal în cazul lor.

Simptome inimă mărită

Uneori, cardiomegalia nu provoacă niciun simptom. 

Atunci când apar simptome în cazul în care aveți o inimă mărită, acestea pot include:

• Dificultăți de respirație – din cauza faptului că inima prin faptul că nu mai funcționează cum trebuie, poate cauza hipertensiune pulmonară sau pleurezie (apă la plămâni).
• Un ritm cardiac neregulat (aritmie) sau palpitații– atriul stâng al inimii se poate mări și el din cauza problemelor, iar în momentul în care țesutul acestuia se modifică, poate cauza bătăi neregulate ale inimii – mai ales fibrilație atrială.
• Umflături la nivelul picioarelor și gleznelor cauzate de acumularea de lichid (edem) – din cauza insuficienței cardiace, care duce la o circulație a sângelui necorespunzătoare, în tot organismul.
• Oboseală – din cauza cardiomegaliei, celulele nu se mai oxigenează cum trebuie, somnul este și el perturbat.
• Amețeli – lipsa oxigenării corespunzătoare a creierului.

Se poate trăi cu inima mărită?

Se poate trăi cu inima mărită, însă dacă boala nu este ținută sub control, se poate agrava oricând și să se ajungă la o terapie medicamentoasă în doze maxime, la o intervenție chirurgicală sau procedură. De asemenea, și complicațiile pot apărea oricând pe parcursul vieții, mai ales dacă nu se respectă tratamentul. 

Care sunt posibilele complicații ale cardiomegaliei?

Afecțiunile care cauzează o inimă mărită, de cele mai multe ori afectează mușchiul cardiac. Acestea pot duce la complicații dacă sunt lăsate netratate, precum:

• Insuficiență cardiacă – Atunci când ventriculul stâng se mărește, poate duce la insuficiență cardiacă, ceea ce înseamnă că inima nu este capabilă să pompeze suficient sânge în organism.
• Cheaguri de sânge (embolie/tromboză) – Atunci când inima nu pompează la fel de bine cum ar trebui din cauza unei inimi mărite, sângele poate stagna în cord sau în vasele de sânge și se poate transforma în cheaguri. Un cheag de sânge poate ulterior să cauzeze probleme în locul unde s-a format sau să se ducă în orice vas de sânge sau organ din corp. Astfel, se poate ajunge la accident vascular cerebral, infarct miocardic, ischemie de membre inferioare sau superioare și multe altele. 
• Afectarea valvelor inimii – În momentul în care inima se mărește, trage de cordajele valvelor (țesutul care ajută valva să se deschidă și închidă când trebuie) și astfel acestea se pot lărgi. De asemenea, inelul valvei (baza acesteia) se poate lărgi din aceeași cauză. Ambele situații duc la regurgitare (insuficiență) valvulară. Adică o parte din sânge se întoarce înapoi, din cauză că valva nu se mai poate închide cum trebuie.
• Stop cardiac – Dacă inima dumneavoastră este mărită, este posibil să nu primească suficient sânge. Inima poate înceta să mai funcționeze corect, ceea ce poate provoca moarte subită prin stop cardiac. 

În cadrul complicațiilor, poate intra de asemenea și alte patologii – precum cele pulmonare – mai ales hipertensiunea pulmonară sau pleurezia (apa la plămâni) din cauza acumulării de lichid în organism sau afectare hepatică în cazul în care inima dreaptă nu mai funcționează cum trebuie.

Cum este diagnosticată o inimă mărită?

Un diagnostic începe prin anamneza (întrebările medicului către dvs) și examenul obiectiv (momentul în care acesta vă va examina din cap până în picioare, vă va palpa abdomenul și toracele și vă va asculta inima și plămânii cu stetoscopul).

Astfel, va avea loc discutarea simptomelor și a istoricului de sănătate al familiei dumneavoastră, ce activitate fizică depuneți în mod normal, când obosiți atunci când faceți mișcare, dacă fumați sau consumați alcool și ce condiții de viață și de muncă aveți pentru a vedea dacă există factori de risc pentru un cord mărit. De asemenea, veți discuta cu medical dvs. despre simptomele pe care le aveți.

La examenul obiectiv, medicul poate observa că picioarele sunt umflate (adică aveți edeme gambiere), crepitații (zgomote atipice) la plămâni din cauza lichidului, poate auzi un suflu cardiac (zgomot anormal al inimii cauzat de existența unei probleme la o valvă a acesteia) sau poate observa semne alte altor organe – precum jugulare turgescente (Adică vena jugulară de la gât cu o mișcare anormală observată la nivelul pielii gâtului) sau un ficat mărit la palpare. La palparea toracelui medicul poate observa că dimensiunile acesteia sunt mai mari decât în mod normal, dar o inimă mărită nu se observă deseori astfel.

Orice anamneză și examen obiectiv care ridică suspiciuni de cardiomegalie se continua obligatoriu cu investigații imagistice, pentru un diagnostic de certitudine (sigur).

Investigațiile necesare sunt:

• Ecografia cardiacă – pentru a vedea dacă inima este mărită sau nu, dacă are probleme de mișcare (poate duce cu gândul la o boală cardiacă ischemică ) sau dacă una dintre valve are probleme. De asemenea, poate vedea dacă există apă la plămâni. De obicei cu ajutorul ei se pune diagnosticul de certitudine.
• Radiografia toracică  – se poate observa cu ușurință o inimă mărită astfel, dar și faptul că poate exista lichid în pleure sau că plămânii suferă. Însă, această investigație nu pune diagnostic de cardiomegalie.
• CT/IRM – investigații care pot vedea clar dimensiunile inimii și probleme aferente.
• EKG – poate despista semne de boala cardiacă ischemică, un infarct vechi sau actual (Dacă v-ați prezentat la urgențe pentru diverse simptome cardiace), aritmii – fibrilație atrială și orice alt tip de aritmie sau semne că o valvă poate fi afectată.
• Test de efort EKG sau ecocardigorafie de stress – când medicamente sunt administrate pentru a supune inima unui efort mare, pentru a vedea dacă simptomele nu sunt existente în mod normal, dar apar când inima este suprasolicitată.
• Testare genetică – dacă o cauză evidentă nu poate fi depistată sau dacă cineva din familie are cord mărit.

Inimă mărită tratament

Tratamentul pentru inimă mărită se concentrează pe gestionarea afecțiunii care cauzează cardiomegalia. 

 Modificarea stilului de viață

Primul pas este reprezentat de modificarea stilului de viață:

• Reducerea aportului de sare (Deoarece atrage apa în afara vaselor de sânge și crește riscul de a face edeme sau pleurezie).
• Renunțarea la fumat (unul dintre cele mai importanți factori de risc cardiovasculari pentru boli importante precum boala cardiacă ischemică).
• Reducerea consumului de alcool (una dintre bolile care dau cardiomegalie este cardiomiopatia dilatativă a alcoolicului).
• Controlul aportului de lichide ( în funcție de afecțiune).
• Scăderea în greutate (dacă este necesară) și menținerea unei greutăți normale pentru o stare general de bine și a evita unul dintre cei mai semnificativi factori de risc pentru o inimă mărită- obezitatea și supraponderabilitatea.

Medicamente 

Acestea sunt recomandate după caz- cauza cardiomegaliei, simptome și afecțiuni asociate.

Medicamente antihipertensive – pentru a scădea tensiunea arterială acolo unde o inima mărită a fost cauzată de hipertensiune, dar și în cazurile de hipertensiune de grad mai mic, pentru a preveni agravarea bolii actuale și apariția altor boli. Acestea sunt de mai multe tipuri și sunt administrate după caz.

Diuretice – și acestea sunt antihipertensive, dar au și rolul de a scoate apa din locurile unde nu ar trebui să fie în mod normal – picioare sau plămâni. Astfel, pot îmbunătăți toleranța la efort, respirația, dar pot regla și tensiunea.

Medicamente antiaritmice – în funcție de problema de puls existentă, se pot administra mai multe tipuri de medicamente. Rolul lor este ori de a face ca un puls neregulat să devină regulat, ori să scadă numărul de bătăi cardiace atunci când sunt prea multe.

Anticoagulante – în cazul în care există fibrilație atrială și aceasta este sau nu cauza inimii mărite, se vor administra pentru a preveni complicația în urma căreia se formau cheaguri care puteau pleca oriunde în organism.

Proceduri și intervenții chirurgicale

În cazul în care schimbarea stilului de viață și medicamentele nu pot controla boala sau acestea doar ameliorează simptomele, dar nu pot opri boala din evoluție, se vor recomanda proceduri sau intervenții chirurgicale, după caz.

Proceduri

• Implantarea de pacemaker – Un stimulator cardiac este un dispozitiv mic care este de obicei implantat în apropierea claviculei. Unul sau mai multe fire cu vârfuri de electrozi trec de la stimulator prin vasele de sânge până în interiorul inimii. Dacă ritmul cardiac este prea lent sau dacă se oprește din cauza inimii mărite, stimulatorul cardiac trimite impulsuri electrice care stimulează inima să bată la un ritm constant.
• Defibrilator implantabil – ICD – Dacă inima mărită cauzează probleme grave de ritm cardiac (aritmii) sau dacă sunteți expus riscului de moarte subită, un chirurg poate implanta un ICD. Un ICD este un dispozitiv alimentat cu baterii care se plasează sub piele, lângă claviculă – asemănător unui stimulator cardiac. Unul sau mai multe fire cu electrozi de la ICD trec prin vene până la inimă. ICD monitorizează continuu ritmul cardiac. Dacă ICD detectează o bătaie neregulată a inimii, acesta trimite șocuri de energie mică sau mare pentru a reseta ritmul cardiac.
• Implantare de stenturi active farmacologic sau angioplastie cu balon – în cazul în care aveți vasele de sânge de pe inimă blocate și cardiomegalie, dar aveți contraindicație pentru intervenția chirurgicală. Această metodă se mai aplică și dacă tratamentul trebuie să se facă urgent și există această posibilitate în centrul în care vă aflați 
• Dispozitiv de asistență ventriculară stângă – în insuficiența cardiacă cu cardiomegalie, printre ultimile opțiuni este acest dispozitiv care este o pompă mecanică, făcută pentru a ajuta inima să pompeze. Vă poate fi implantat un LVAD în timp ce așteptați un transplant de inimă sau, dacă nu sunteți candidat pentru transplant de inimă, ca tratament pe termen lung pentru insuficiența cardiacă.

Intervenții chirurgicale

• Bypass aortocoronarian – În această intervenție se rezolvă afecțiunea numită boală cardiacă ischemică – cea care dă dureri în piept sau infarct. Cum aceasta poate fi cauza cardiomegaliei, de cele mai multe ori se recomandă o intervenție chirurgicală pentru a opri boala din evoluție și pentru a vă crește șansele de supraviețuire. În cazul acestei boli, vă reamintim că vasele de sânge de pe inimă sunt blocate de grăsimi și astfel sângele nu mai circulă pe acolo în cantitățile necesare. Trebuie să se realizeze o intervenție chirurgicală prin care zona cu probleme este ocolită și fluxul de sânge se redirecționează, pentru ca inima să primească nutrienții de care aveți nevoie și să puteți surpaviețui.
• Înlocuirea sau repararea unei valve a inimii – Dacă cauza cardiomegaliei este o valvă blocată (stenoză) sau prea largă (regurgitare/insuficiență) se va face o intervenție chirurgicală prin care aceasta este înlocuită total sau reparată, după caz și posibilități.
• Transplantul de inimă – este ultima opțiune posibilă, fiind momentul în care niciuna dintre variantele de mai sus nu a funcționat. Din cauza lipsei de donatori însă, chiar și persoanele care sunt grav bolnave pot avea de așteptat mult timp înainte de a beneficia de un transplant de inimă.

Cum puteți preveni apariție unei inimi mărite?

Afecțiunile care apar înainte de naștere, nu pot fi prevenite. Însă, puteți preveni leziunile ulterioare ale inimii care pot face ca aceasta să se mărească astfel:

• Având o dietă sănătoasă, bogată în fructe și legume, carne slabă de pasăre, pește, produse lactate și cereale integrale.
• Llimitând sarea și grăsimile saturate (rele pentru organism – precum ar fi mezelurile, semipreparatele sau alimentele prăjite).
• Evitând tutunul în totalitate și alcoolul.
• Făcând exerciții fizice de intensitate moderată, în majoritatea zilelor din săptămână ( de la alergat, până la exerciții de forță).
• Verificându-vă în mod regulat tensiunea arterială și nivelul colesterolului și colaborând cu un medic pentru a le reduce dacă sunt ridicate, deoarece sunt principalii factori de risc care pot duce la o inimă mărită.

De asemenea, controalele regulate pentru a vă asigura că inima dumneavoastră este sănătoasă și nu aveți un cord mărit, sunt obligatorii, mai ales dacă există factori de risc în familie (o rudă de gradul I a avut sau are probleme cardiace) sau dacă dvs. aveți factori de risc. În momentul prezenței oricărui simptom cardiac, trebuie să vă prezentați la medic. 

Simptomele care indică o urgență medicală includ:

• Dureri în piept.
• Dificultăți în respirație.
• Durere în brațe, spate, gât sau maxilar.
• Leșin sau pierderea conștienței.

 Ce întrebări ar trebui să îi pun medicului meu?

• Care este cauza măririi inimii mele?
• Care este cel mai bun tratament pentru o inimă mărită și pentru celelalte boli care au dus la asta?
• Cât de des am nevoie de programări de control la dumneavoastră?
• Membrii familiei mele au nevoie să vină la control cardiac?

Inimă mărită – concluzii

Deși de cele mai multe ori, o inimă mărită nu va reveni al dimensiunile normale, majoritatea oamenilor reușește să gestioneze bine această afecțiune cu un tratament adecvat. Nu  trebuie să vă fie teamă să puneți întrebări medicului dumneavoastră cu privire la orice neînțelegere a bolii sau problemă pe care o aveți. 

Înțelegerea a ceea ce se întâmplă în corpul dumneavoastră este primul pas în gestionarea afecțiunii de bază care a dus la un cord mărit. 

Respectarea stilului de viață sănătos, a medicamentelor și eventual, realizarea procedurilor sau intervențiilor chirurgicale la timp, vă vor prelungi viața și vă vor crește calitatea vieții. 

De asemenea, respectarea controalelor medicale vă poate asigura o viață cât de cât normal.