Tensiune mare – hipertensiune arterială

Tensiune mare sau hipertensiune arterială cum este denumită în termeni medicali, poate fi periculoasă dacă nu este tratată. Aceasta vă poate expune la numeroase complicații, precum riscul de accident vascular cerebral, insuficiență renală și alte probleme de sănătate foarte importante. Tensiunea mare poate fi prevenită sau ameliorată prin schimbarea a ceea ce mâncați, efectuarea mai multor exerciții fizice și luarea medicamentelor. Orice persoană trebuie să aibă în casă un aparat de tensiune pentru a o măsura constant.

Ce este hipertensiunea arterială/ce înseamnă tensiune mare?

În primul rând, în funcție de ceea ce ați auzit/citit trebuie să știți că spre exemplu, America are alt sistem de clasificare și definiție al tensiunii arteriale, comparativ cu Europa.

România se află în Europa, prin urmare aici se aplică ghidul european de tensiune arterială, iar indicațiile și detaliile, vor fi bazate pe Ghidul European de Cardiologie pentru tensiune arterială mare (ultima variantă, din 2018).

Hipertensiune arterială sau tensiune mare este o boală a vaselor de sânge, care afectează foarte mulți oameni la nivel global. Se consideră că în câțiva ani, oamenii bolnavi sau diagnosticați cu tensiune crescută, va crește cu 15-20%, deoarece stilul de viață este unul care favorizează apariția ei.

Tensiunea mare presupune că, forța/tensiunea sângelui din vasele de sânge este mult mai mare decât ar trebui să fie. Atunci când aveți hipertensiune arterială (tensiune arterială ridicată), înseamnă că presiunea asupra pereților vaselor de sânge din corpul dumneavoastră este în mod constant prea mare. Tensiunea arterială ridicată este adesea numită “ucigașul tăcut”, deoarece este posibil să nu vă dați seama că ceva nu este în regulă, dar daunele se produc în continuare în corpul dumneavoastră.

Când aveți tensiune mare?

Atunci când aparatul de tensiune sau medicul vă spune că aveți tensiunea mare, înseamnă că valorile obținute/arătate sunt de minim 140/90 mmHg. Orice tensiune mai mare de 140/90 mmHg pune diagnosticul de hipertensiune arterială. 

Clasificare tensiune mare/hipertensiune arterială

Tensiunea arterială mare are trei stadii principale, iar clasificare este astfel:

Tensiune arterială optimă – mai puțin de 120/80 mmHg

Tensiune arterială în limite normale – 120-129/80-84 mmHg.

Tensiune arterială normal înaltă (la graniță) – 130-139/ 85-89 mmHg.

Tensiune crescută grad I – 140-159/90-99 mmHg.

Tensiune crescută grad II – 160-179/100-109 mmHg.

Tensiune crescută grad III – >= 180/110 mmHg.

Hipertensiune arterială sistolică izolată – Tensiune sistolică >= 140 mmHg, diastolică < 90 mmHg.

Toate categoriile de tensiune arterială crescută sunt periculoase, însă cea mai mare urgență este atunci când aveți tensiunea >= 180/110 mmHg. Aceasta este considerată un puseu hipertensiv și poate duce imediat la complicații amenințătoare de viață. Fie că aveți simptome sau nu, în acest caz trebuie să vă prezentați de urgență la spital.

Tensiune mare – tipuri

Trebuie să știți că tensiunea mare, în funcție de cazuri este de două tipuri:

• Tensiune crescută primară  sau esențială – nu există o altă boală care să ducă la creșterea tensiunii arteriale.
• Tensiune crescută secundară – o altă boală din organism duce la tensiune ridicată.

Tensiune mare – cum se măsoară și ce reprezintă fiecare număr?

Tensiunea mare poate fi depistată prin manevre neinvazive sau invazive.

Pentru măsurarea tensiunii arteriale neinvaziv (adică care nu implică durere sau vreo manevră chirurgicală sau vreo procedură medicală care să aducă disconfort) este măsurarea cu tensiometrul.

Tensiometrul poate fi:

• Electric de mână sau de braț
• Manual de braț sau picior.

Înainte cel mai des era folosit tensiometrul manual, cel care se punea pe braț și se umfla manșeta manual de către medic sau asistentă și se folosea un stetoscop pus sub aceasta, pentru a putea auzi bătăile inimii. După ce s-a ajuns la o valoare a tensiunii pe ceas de aproximativ 200 mmHg, se dezumfla încet manșeta. Momentul în care se aud bătăile inimii, este cel care indică tensiunea sistolică (Cea mare). Tensiunea poate fi luată cu un astfel de tensiometru și la nivelul piciorului.

Tensiometrul electric se pune la braț sau la mână (încheietură) în funcție de tipul de apparat. Se apasă pe butonul de pornire, manșeta se umflă și se așteaptă rezultatul.

Tensiunea mare este atunci când tensiunea sistolică (numărul cel mai mare) este peste 140, iar cea diastolică (numărul cel mic) este peste 90.

În cazuri medicale complexe au în cadrul unor intervenții chirurgicale majore, în special cele pe cord, tensiunea arterială va fi monitorizată invaziv – un cateter va fi introdus printr-o arteră pentru a măsura tensiunea direct în vasul de sânge. O astfel de măsurare a tensiunii este mai exacta.

Ce reprezintă numerele de pe aparat?

Prima valoare (primul număr) care este de obicei mai mare, reprezintă tensiunea sistolică – adică atunci când inima se contract și impinge sângele cu putere în vasele de sânge.

A doua valoare (numărul mai mic) este atunci când inima este relaxată, iar sângele nu se află sub forța de împingere a inimii.

Vă amintim că: O tensiune mare este atunci când pe aparatul de tensiune, este afișată o valoare mai mare de 140/90 mmHg.

Tensiune mare – cât de mult este întâlnită? Epidemiologie.

Conform ghidului ESC/ESH (European) pentru hipertensiune arterială:

În baza valorilor măsurate în cabinet ale tensiunii arteriale, prevalența globală a tensiunii mari era estimată la 1.13 miliarde în 2015, cu o prevalenţă de peste 150 milioane în Europa Cen- trală şi de Est. Numărul mare de oameni care suferă de hipertensiune arterială este consistent în întreaga lume, indiferent de statusul economic, atât în ţările cu venituri mici şi medii, cât şi în ţările cu venituri mai mari. Frecvenţa hipertensiunii arteriale creşte cu înaintarea în vârstă.

În 2025 se consideră că numărul oamenilor cu tensiune mare va crește cu 15-20%.

Tensiune mare – simptome 

Majoritatea persoanelor cu tensiune arterială ridicată nu prezintă niciun simptom, chiar dacă valorile tensiunii arteriale ajung la niveluri periculos de ridicate. Puteți avea tensiune arterială ridicată ani de zile fără niciun simptom.

Simptome tensiune mare:

• Dureri de cap (cefalee) – în cazul durerilor de cap, acestea nu sunt constante și apar de obicei foarte rar. De cele mai multe ori, durerea de cap este localizată la ceafă (occipital).
• Dificultăți de respirație. – acestea apar mult mai rar ca durerile de cap.
• Amețeli – acestea apar mai des, dar tot destul de rar, în caz că aveți tensiune ridicată.
• Vedere încețoșată sau dublă – deoarece tensiunea arterială afectează și ochii.
• Senzație de palpitații.
• Sângerări nazale – dacă vasele de sânge din nas sunt sensibile din diverse motive, poate apărea sângerarea din nas.
• Stare generală de rău/moleșeală – de cele mai multe ori, ca simptome tensiune mare apare starea generală de rău sau a simți că ceva nu este în regulă.

Cu toate acestea, aceste simptome nu sunt specifice. De obicei, ele nu apar decât atunci când hipertensiunea arterială a ajuns într-un stadiu sever sau care pune viața în pericol.

Dacă vă luați tensiunea și este mare, trebuie să solicitați de urgență un consult medical, chiar dacă nu aveți simptome. În cazul apariției simptomele, prezentarea la medic de urgență este obligatorie.

Tensiunea mare – cauze

După cum am menționat anterior, cauzele de tensiune mare pot fi și ele împărțite în două categorii: cele primare și cele secundare, în funcție de ceea ce a determinat apariția hipertensiunii arteriale.

Există de asemenea și tensiunea de halat albă – când se prezintă la medic, persoana în cauză din cauza anxietății și a fricii, sau a altor emoții, prezintă tensiune arterială crescută.

Cauze tensiune mare secundară

Acest tip de tensiune mare este cauzat de o afecțiune de bază. Are tendința de a apărea brusc și de a provoca o tensiune arterială mai mare decât hipertensiunea primară. Afecțiunile și medicamentele care pot duce la hipertensiune secundară includ:

• Tumori ale glandei suprarenale – prin secreția de hormoni în cantități inadecvate.
• Probleme ale vaselor de sânge prezente la naștere, numite și defecte cardiace congenitale
• Medicamente pentru tuse și răceală, unele analgezice, pilule contraceptive și alte medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală.
• Droguri ilegale, cum ar fi cocaina și amfetaminele
• Boala de rinichi – deoarece rinichiul reglează tensiunea arterială.  Atunci când acesta are o boală importantă, tensiunea arterială nu mai poate fi reglată corespunzător și apare tensiunea mare.
• Apnee obstructivă în somn (simptomatică prin sforăit).
• Probleme tiroidiene (hipertiroidia, prin secreția excesivă de hormoni duce la apariția hipertensiunii arteriale).

Cauze tensiune mare primară/esențială

Când nu există o cauza clară pentru tensiunea arterială, respectiv o altă boală care să o determine, va fi pus diagnosticul de tensiune mare primară.

Cu toate acestea, sunt numeroși factori care pot duce la creșterea tensiunii arteriale, în lipsa unei boli de bază.

Sarcina de asemenea poate fi cauză de tensiune mare.

Factori care influențează tensiunea mare de cauză esențială/primară

Aveți mai multe șanse de a avea tensiune arterială ridicată dacă:

• Aveți membri ai familiei care au hipertensiune arterială, boli cardiovasculare sau diabet. 
• Aveți diabet – diabetul crește semnificativ riscul de tensiune arterială, deoarece printre altele afectează și vasele de sânge. Odată afectat vasul de sânge, acesta duce la apariția tensiunii ridicate.
• Aveți ateroscleroză – adică grăsime depusă pe vasele de sânge, respectiv pe artere. Vasele de sânge se îngustează în acest caz, pereții vaselor de sânge se modifică și ei și duc la tensiune mare.
• Sunteți de origine africană.
• Sunteți mai în vârstă de 55 de ani – vasele își pierd elasticitatea și se rigidizează odată cu vârsta. De asemenea, lipsa unui stil de viață sănătos duce la tensiune mare.
• Alimentație necorespunzătoare – facilitează depunerea de grăsime pe vasele de sânge.
• Sunteți supraponderal sau obez – crește riscul de a avea grăsime pe vasele de sânge.
• Nu faceți suficientă mișcare – corpul nu poate face față sedentarismului.
• Mănâncați alimente bogate în sodiu (sare) – sarea atrage apa în sânge, deci crește volumul de sânge, ceea ce duce la tensiune crescută.
• Fumați – deoarece tutunul afectează structura vasului de sânge și poate duce la creșterea rezistenței periferice a vasului de sânge sau la pierderea elasticității lui.
• Consumați mult alcool – (mai mult de două băuturi pe zi la bărbați și mai mult de o băutură pe zi la femei).
• Sunteți sub stres cronic, continuu.

Ce presupune tensiunea arterială ridicată? Factori naturali determinanți ai tensiunii arteriale.

Inima este un mușchi care pompează sângele în corp. Pe măsură ce se deplasează, sângele livrează oxigen organelor vitale ale corpului.

Uneori, o problemă în organism face ca inima să pompeze mai greu sângele. 

Tensiunea arterială ridicată persistentă pune presiune pe pereții arterelor. Acest lucru poate duce la diverse probleme de sănătate, dintre care unele pot pune în pericol viața.

Factorii care influențează tensiunea arterială și care atunci când nu sunt în limite normale, duc la tensiune mare în vasele de sânge, sunt:

• Debitul cardiac – care reprezintă volumul de sânge pompat de inimă timp de un minut. Presiunea arterială crește odată cu debitul cardiac. Dacă volumul de sânge pompat de inimă într-un minut este mai mare decât în mod normal, se ajunge la tensiune crescută.
• Rezistența periferică – care depinde de calibrul vaselor de sânge. Tensiunea arterială este direct proporțională cu aceasta. Adică, vasele de sânge din periferie impun o rezistență în fața sângelui, pentru a putea menține forța necesară deplasării sângelui prin corp. Dacă din cauza modificării acestora, acestea nu mai acționează cum trebuie și pot duce la tensiune ridicată.
• Elasticitatea vaselor – Datorită elasticității, vasele se pot mări în dimensiuni atunci când inima se contractă și pompează sânge în organism, si pot să revină la forma inițială atunci când sunt în perioada de relaxare, comprimând sângele din circulație. În cazul aterosclerozei – grăsime depusă pe vasele de sânge, vasele devin rigide și duc la tensiune arterială crescută.
• Viscozitatea sangvină – consistența sângelui influențează presiunea din vase, iar atunci când acesta este mai gros decât trebuie, duce la tensiune mare.
• Volumul de sânge – creșterea acestuia duce la tensiune mare (iar el la rândul lui influențează debitul cardiac menționat prima data).

Acești factori prezentați anterior sunt cei care în mod normal formează tensiunea arterială normală în sânge, dar care atunci când sunt modificați, pot duce la hipertensiune arterială.

Urmează discuția despre factorii nocivi din ziua noastră de zi cu zi, care pot duce la apariția unei tensiuni mari.

Tensiune mare – diagnosticul

Diagnosticul tensiunii ridicate se pune cu ajutorul tensiometrului. Acesta se pune doar de către medic și presupune inclusiv măsurarea tensiunii acasă, de către dumneavoastră.

Pentru o clasificare corectă a tensiunii, va trebui să vă măsurați tensiunea de minim două ori pe zi și să o notați pe un caiet, pentru a o arăta medicul. 

Înainte de a vă măsura tensiunea, trebuie să vă asigurați că nu sunteți după o activitate fizică intensă, că ați apucat să luați o pauză de minim 5 minute în care vă relaxați și vă obișnuiți cu mediul din jur.

De asemenea, există și opțiunea de Holter pentru tensiune arterială, care stă montat pe dumneavoastră 24/24h și vă monitorizează tensiunea pentru o zi sau mai multe, după caz.

Diagnosticul continuă cu analize de sânge, ecografie de inimă, ecografie a vaselor de sânge, abdominală, control endocrinologic și nefrologic, pentru a exclude hipertensiunea secundară sau pentru a o diagnostica.

Tensiune mare – ce afectează?

Netratată, tensiunea mare poate afecta aproape orice organ din organismul dumneavoastră.

Afectarea poate avea loc acut (adică aveți un puseu de tensiune care afectează imediat un organ) sau cronică (adică afectarea are loc în timp).

Indiferent de situație, ambele pot duce la probleme grave, amenințătoare de viață în câteva minute de la instituirea tensiunii ridicate.

Tensiunea mare cronică, netratată poate duce și la boli cronice, dar și acute.

Cea mai severă și amenințătoare de viață complicație în caz de tensiune crescută este: accidentul vascular cerebral. Din cauza presiunii mari din vase, în caz de puseu de tensiune sau tensiune mare netratată, vasele de sânge de pe creier se pot sparge și apare astfel accidentul vascular cerebral hemoragic, care poate duce la deces imediat sau paralizie pe viață (incapacitatea de a mai vorbi/mișca mâinile, picioarele).

Per total, tensiunea mare afectează orice vas de sânge din corp, făcându-l să devină rigid și cu leziuni la nivelul interiorului lor. Când apar astfel de leziuni, șansele ca grăsimea și alte celule să se depună în locurile cu distrugeri, sunt mult mai mari. Astfel, pot apărea complicații de orice tip, la orice organ, inclusiv infarct miocardic. 

Tensiunea mare poate duce și la alte complicații importante, care scad semnificativ calitatea vieții sau pot provoca decesul:

• Afectarea inimii – inima este supusă unui stres continuu, din cauza unei tensiuni mari netratate, aceasta se va mări din cauza chinului la care este supusă. Acest lucru nu este normal și poate duce la boli de valvă ale inimii, infarct și chiar deces.
• Afectarea rinichilor – deși o boală de rinichi din altă cauză poate duce la hipertensiune arterială, hipertensiunea arterială afectează la rândul ei rinichii – astfel, prin afectarea vaselor de sânge de la nivelul lor, aceștia pot intra în insuficiență renală. Acest lucru înseamnă că nu mai funcționează cum trebuie. În ultimul stadiu al bolii, se ajunge la dializă. Astfel tensiunea mare afectează rinichii, iar afectarea rinichilor întreține tensiunea mare. ATENȚIE! În caz de afectare renală, se poate ajunge inclusiv la tensiune mare rezistentă la tratamente!
• Afectarea ochilor și a vederii – tensiunea ridicată poate duce la hemoragie conjunctivală (spargerea unor vase de sânge de la ochi), dar și la tulburări de vedere din cauza afectării vaselor de sânge.
• Afectarea creierului – fie prin accident vascular cerebral hemoragic, fie prin afectarea lentă a vaselor de sânge, ceea ce duce la demență vasculară – adică afectarea capacității intelectuale, cognitive din cauza distrugerii vaselor de sânge.
• Agravarea unor boli preexistente – în caz de anevrism de aortă (aorta ascendentă care iese din inimă de dimensiuni mai mari decât e normal), spre exemplu, o tensiune mare cronică sau un puseu netratat urgent, poate duce la ruperea acestuia cu posibilitate de deces imediat.

Ce trebuie să faci când ai tensiune mare?

Există mai multe circumstanțe:

• Vă simțiți rău pentru prima dată, vă luați tensiunea, vedeți că este mai mare de 140/90 mmHg, eventual chiar minim 170, putând ajunge până la 220-240 mmHg. Sunteți obligat să vă prezentați de urgență la spital pentru a primi tratament imediat!
• Știți că aveți în familie persoane cu tensiune ridicată, vă luați tensiunea constant și observați o creștere a acesteia. Trebuie să vă prezentați la medicul de familie și la un cardiolog cât mai repede, mai ales dacă tensiunea este gradul II/III. Trebuie să începeți tratament antihipertensiv medicamentos.
• Dacă tensiunea dumneavoastră este între 130-140 mmHg, trebuie să vă prezentați la medic pentru a începe o dietă corespunzătoare, în încercarea de a ține sub control tensiunea doar prin dietă.
• Dacă aveți tensiune grad I – 140-160 mmHg cea sistolică, trebuie  de asemenea să vă prezentați la medicul de familie și medicul cardiolog pentru inițierea tratamentului.

Ce se administrează în caz de tensiune mare?

În acest caz, lucrurile depind de cum vă prezentați dumneavoastră la medic – în puseu hipertensiv sau vă prezentați cu o tensiune de grad I/II sau normal înaltă.

Modificarea alimentației și a stilului de viață în tensiune crecută

Primul pas pentru tensiune mare este să vă modificați dieta și stilul de viață. Acest lucru nu doar că vă va ameliora tensiunea arterială, dar dacă sunteți în stadiul de normal înaltă, chiar o poate menține normală, fără medicamente.

De asemenea, aceste două elemente din viața noastră de zi cu zi sunt cele mai importante măsuri de prevenție pe care le puteți avea vreodată.

• Mâncați corect – O dietă sănătoasă CU PUȚINĂ SARE este un pas important pentru a vă menține tensiunea arterială normală. Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension – Abordări dietetice pentru oprirea hipertensiunii) pune accentul pe adăugarea de fructe, legume și cereale integrale în dieta dumneavoastră, reducând în același timp cantitatea de sodiu. Deoarece este bogată în fructe și legume, care sunt în mod natural mai sărace în sodiu decât multe alte alimente, dieta DASH facilitează consumul de sare și sodiu – adică veți mânca automat mai puțină sare și veți scădea tensiunea mare.
• Păstrați-vă o greutate sănătoasă – Mergând mână în mână cu o dietă adecvată este menținerea unei greutăți sănătoase. Deoarece excesul de greutate crește tensiunea arterială, pierderea excesului de greutate prin dietă și exerciții fizice va ajuta la scăderea tensiunii arteriale la niveluri mai sănătoase.
• Reduceți cantitatea de sare – Recomandarea pentru sarea din dieta dumneavoastră este de a avea mai puțin de o linguriță pe zi. Pentru a preveni tensiunea ridicată, ar trebui să vă mențineți aportul de sare sub acest nivel. Nu uitați că majoritatea alimentelor din restaurante (în special cele de tip fast-food) și multe alimente procesate și congelate conțin niveluri ridicate de sare. Folosiți ierburi și condimente care nu conțin sare în rețete pentru a da gust mâncării; nu adăugați sare la masă. (Înlocuitorii de sare au de obicei ceva sare în ei).
• Păstrați-vă activi –  Chiar și activitățile fizice simple, cum ar fi mersul pe jos, vă pot scădea tensiunea arterială (și greutatea).
• Beți alcool cu moderație: Consumul a mai mult de un pahar pe zi (pentru femei) și două pahare pe zi (pentru bărbați) poate duce la tensiune mare.
• NU FUMAȚI!!! – Fumatul distruge vasele de sânge! Oprirea consumului de tutun în orice moment, ajută în timp semnificativ la controlul tensiunii arteriale.
• Controlați-vă emoțiile și stările de nervozitate – prin a merge la psiholog sau prin tehnici de relaxare! O situație stresantă, poate duce la puseu de hipertensiune arterială și complicații iremediabile!

Modificarea stilului de viață este esențială indiferent de gradul de tensiune. Dacă acestea nu sunt înde-ajuns, în funcție de gradul hipertensiunii dumneavoastră, medicul poate începe cu administrarea a 1 medicament sau 2-3 deodată.

Medicație posibilă în tensiune mare

Patru clase de medicamente pentru tensiune mare  sunt considerate “de primă linie” (cele mai eficiente și cele mai frecvent prescrise) la începutul tratamentului. Uneori, alte medicamente sunt cuplate cu aceste medicamente de primă linie pentru a gestiona mai bine tensiunea mare/hipertensiunea arterială. Medicamentele de primă linie, care scad tensiunea arterială, sunt:

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) blochează producerea hormonului angiotensină II, pe care organismul îl folosește în mod natural pentru a gestiona tensiunea arterială. Atunci când angiotensina II este blocată, vasele dumneavoastră de sânge nu se îngustează. După cum știți, îngustarea vaselor de sânge duce la tensiune ridicată. Exemple: lisinopril, enalapril sau captopril.

Blocanții receptorilor de angiotensină II (ARB) blochează legarea aceluiași hormon de receptorii din vasele de sânge. ARB acționează în același mod ca și inhibitorii ECA pentru a împiedica îngustarea vaselor de sânge. Exemple: valsartan sau losartan.

Blocantele canalelor de calciu împiedică calciul să intre în celulele musculare ale inimii și ale vaselor de sânge, permițând acestor vase să se relaxeze. Exemple: amlodipină, nifedipină, diltiazem.

Diureticele elimină excesul de sodiu din organism, reducând cantitatea de lichid din sânge. Așa cum am menționat, tensiunea mare este dată și de prea mult lichid în sânge. Diureticele sunt adesea utilizate împreună cu alte medicamente pentru hipertensiune arterială, uneori într-o singură pastilă combinată. Exemple: furosemid, indapamidă, hidroclorotiazidă  sau clorotiazidă.

Se mai pot administra și beta-blocante (metoprolol spre exemplu).

Tratament pentru tensiune mare secundară

În acest caz, tratamentul pentru tensiune este cel menționat mai sus, dar și cel al bolii de bază, care a dus la apariția hipertensiunii arteriale.

Puseul hipertensiv

Puseul hipertensiv este o urgență medicală!!! Se merge imediat la urgențe, chiar dacă aveți o medicație de bază acasă! În urgență cel mai probabil vi se va administra Furosemid (diuretic) injectabil pentru a acționa extrem de repede sau Captopril (IECA) sub limbă, pentru o absorbție mai rapidă.

Pentru tensiune mare primară, tratamentul va fi pe viață. Orice renunțare la tratament, vă pune în pericol viața.

În cazul tensiunii mari secundare, se va trata tensiunea crescută și boala de bază. Există șanse să renunțați treptat la tratamentul antihipertensiv dacă boala de bază s-a tratat corespunzător și definitiv, iar organele dumneavoastră au rămas afectate pe timp scurt, de către hipertensiune.

În cazul puseului hipertensiv, se va depista cauza și se va trata aceasta, plus puseul de tensiune mare. De asemenea, se va realiza prevenția ei prin modificarea stilului de viață.

De reținut

Tensiunea mare/Hipertensiunea arterială este o boală gravă a vaselor de sânge, amenințătoare de viață! Netratată, poate afecta absolut orice organ din corp, putând duce inclusiv la deces prin accident vascular cerebral, infarct, sau afectare înceată, dar sigură a organelor – inimă, creier, ochi, dar și rinichi. Menținută la valori normale sub tratament și cu un stil de viață sănătos, se scad semnificativ șansele de apariție a complicațiilor. Dacă tensiunea mare este primară, tratamentul va fi pe viață! Orice renunțare la tratament implică reapariția tensiunii mari cu risc imediat de deces prin complicații! Dacă tensiunea mare este secundară, există șanse de a elimina tratamentul antihipertensiv, dacă boala de bază s-a rezolvat și nu au fost afectate și alte organe.