Meniu

Tensiune mare – Hipertensiune arteriala

Actualizat pe:

Tensiune mare sau hipertensiune arterială cum este denumită în termeni medicali, poate fi periculoasă dacă nu este tratată. Aceasta vă poate expune la numeroase complicații, precum riscul de accident vascular cerebral, insuficiență renală și alte probleme de sănătate foarte importante. Tensiunea mare poate fi prevenită sau ameliorată prin schimbarea a ceea ce mâncați, efectuarea mai multor exerciții fizice și luarea medicamentelor. Orice persoană trebuie să aibă în casă un aparat de tensiune pentru a o măsura constant.

Ce este hipertensiunea arterială/ce înseamnă tensiune mare?

În primul rând, în funcție de ceea ce ați auzit/citit trebuie să știți că spre exemplu, America are alt sistem de clasificare și definiție al tensiunii arteriale, comparativ cu Europa.

România se află în Europa, prin urmare aici se aplică ghidul european de tensiune arterială, iar indicațiile și detaliile, vor fi bazate pe Ghidul European de Cardiologie pentru tensiune arterială mare (ultima variantă, din 2018).

Hipertensiune arterială sau tensiune mare este o boală a vaselor de sânge, care afectează foarte mulți oameni la nivel global. Se consideră că în câțiva ani, oamenii bolnavi sau diagnosticați cu tensiune crescută, va crește cu 15-20%, deoarece stilul de viață este unul care favorizează apariția ei.

Tensiunea mare presupune că, forța/tensiunea sângelui din vasele de sânge este mult mai mare decât ar trebui să fie. Atunci când aveți hipertensiune arterială (tensiune arterială ridicată), înseamnă că presiunea asupra pereților vaselor de sânge din corpul dumneavoastră este în mod constant prea mare.

Când aveți tensiune mare?

Atunci când aparatul de tensiune sau medicul vă spune că aveți tensiunea mare, înseamnă că valorile obținute/arătate sunt de minim 140/90 mmHg. Orice tensiune mai mare de 140/90 mmHg pune diagnosticul de hipertensiune arterială. 

Cum se măsoară și ce reprezintă fiecare număr?

Tensiunea mare poate fi depistată prin manevre neinvazive sau invazive.

Pentru măsurarea tensiunii arteriale neinvaziv (adică care nu implică durere sau vreo manevră chirurgicală sau vreo procedură medicală care să aducă disconfort) este măsurarea cu tensiometrul.

Tensiometrul poate fi:

  • Electric de mână sau de braț
  • Manual de braț sau picior.

Înainte cel mai des era folosit tensiometrul manual, cel care se punea pe braț și se umfla manșeta manual de către medic sau asistentă și se folosea un stetoscop pus sub aceasta, pentru a putea auzi bătăile inimii. După ce s-a ajuns la o valoare a tensiunii pe ceas de aproximativ 200 mmHg, se dezumfla încet manșeta. Momentul în care se aud bătăile inimii, este cel care indică tensiunea sistolică (cea mare). Tensiunea poate fi luată cu un astfel de tensiometru și la nivelul piciorului.

Tensiometrul electric se pune la braț sau la mână (încheietură) în funcție de tipul de apparat. Se apasă pe butonul de pornire, manșeta se umflă și se așteaptă rezultatul.

În cazuri medicale complexe au în cadrul unor intervenții chirurgicale majore, în special cele pe cord, tensiunea arterială va fi monitorizată invaziv – un cateter va fi introdus printr-o arteră pentru a măsura tensiunea direct în vasul de sânge. O astfel de măsurare a tensiunii este mai exacta.

Simptome 

Simptome tensiune mare:

  • Dureri de cap (cefalee) – în cazul durerilor de cap, acestea nu sunt constante și apar de obicei foarte rar. De cele mai multe ori, durerea de cap este localizată la ceafă (occipital).
  • Dificultăți de respirație. – acestea apar mult mai rar ca durerile de cap.
  • Amețeli – acestea apar mai des, dar tot destul de rar, în caz că aveți tensiune ridicată.
  • Vedere încețoșată sau dublă – deoarece tensiunea arterială afectează și ochii.
  • Senzație de palpitații.
  • Sângerări nazale – dacă vasele de sânge din nas sunt sensibile din diverse motive, poate apărea sângerarea din nas.
  • Stare generală de rău/moleșeală – de cele mai multe ori, ca simptome tensiune mare apare starea generală de rău sau a simți că ceva nu este în regulă.

Tensiunea mare – Cauze

Afecțiunile și medicamentele care pot duce la hipertensiune secundară includ:

  • Tumori ale glandei suprarenale – prin secreția de hormoni în cantități inadecvate.
  • Probleme ale vaselor de sânge prezente la naștere, numite și defecte cardiace congenitale
  • Medicamente pentru tuse și răceală, unele analgezice, pilule contraceptive și alte medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală.
  • Droguri ilegale, cum ar fi cocaina și amfetaminele
  • Boala de rinichi – deoarece rinichiul reglează tensiunea arterială.  Atunci când acesta are o boală importantă, tensiunea arterială nu mai poate fi reglată corespunzător și apare tensiunea mare.
  • Apnee obstructivă în somn (simptomatică prin sforăit).
  • Probleme tiroidiene (hipertiroidia, prin secreția excesivă de hormoni duce la apariția hipertensiunii arteriale).

Factori care influențează tensiunea mare de cauză esențială/primară

Aveți mai multe șanse de a avea tensiune arterială ridicată dacă:

  • Aveți membri ai familiei care au hipertensiune arterială, boli cardiovasculare sau diabet. 
  • Aveți diabet – diabetul crește semnificativ riscul de tensiune arterială, deoarece printre altele afectează și vasele de sânge. Odată afectat vasul de sânge, acesta duce la apariția tensiunii ridicate.
  • Aveți ateroscleroză – adică grăsime depusă pe vasele de sânge, respectiv pe artere. Vasele de sânge se îngustează în acest caz, pereții vaselor de sânge se modifică și ei și duc la tensiune mare.
  • Sunteți mai în vârstă de 55 de ani – vasele își pierd elasticitatea și se rigidizează odată cu vârsta. De asemenea, lipsa unui stil de viață sănătos duce la tensiune mare.
  • Sunteți supraponderal sau obez – crește riscul de a avea grăsime pe vasele de sânge.
  • Nu faceți suficientă mișcare – corpul nu poate face față sedentarismului.
  • Mănâncați alimente bogate în sodiu (sare) – sarea atrage apa în sânge, deci crește volumul de sânge, ceea ce duce la tensiune crescută.
  • Fumați – deoarece tutunul afectează structura vasului de sânge și poate duce la creșterea rezistenței periferice a vasului de sânge sau la pierderea elasticității lui.
  • Consumați mult alcool – (mai mult de două băuturi pe zi la bărbați și mai mult de o băutură pe zi la femei).
  • Sunteți sub stres cronic, continuu.

Factori naturali determinanți ai tensiunii arteriale.

Factorii care influențează tensiunea arterială și care atunci când nu sunt în limite normale, duc la tensiune mare în vasele de sânge, sunt:

  • Rezistența periferică – care depinde de calibrul vaselor de sânge. Tensiunea arterială este direct proporțională cu aceasta. Adică, vasele de sânge din periferie impun o rezistență în fața sângelui, pentru a putea menține forța necesară deplasării sângelui prin corp. Dacă din cauza modificării acestora, acestea nu mai acționează cum trebuie și pot duce la tensiune ridicată.
  • Elasticitatea vaselor – Datorită elasticității, vasele se pot mări în dimensiuni atunci când inima se contractă și pompează sânge în organism, si pot să revină la forma inițială atunci când sunt în perioada de relaxare, comprimând sângele din circulație. În cazul aterosclerozei – grăsime depusă pe vasele de sânge, vasele devin rigide și duc la tensiune arterială crescută.
  • Viscozitatea sangvină – consistența sângelui influențează presiunea din vase, iar atunci când acesta este mai gros decât trebuie, duce la tensiune mare.
  • Volumul de sânge – creșterea acestuia duce la tensiune mare (iar el la rândul lui influențează debitul cardiac menționat prima data).

Tensiune mare – Ce afectează?

Cea mai severă și amenințătoare de viață complicație în caz de tensiune crescută este: accidentul vascular cerebral. 

Tensiunea mare poate duce și la alte complicații importante, care scad semnificativ calitatea vieții sau pot provoca decesul:

  • Afectarea inimii – inima este supusă unui stres continuu, din cauza unei tensiuni mari netratate, aceasta se va mări din cauza chinului la care este supusă. Acest lucru nu este normal și poate duce la boli de valvă ale inimii, infarct și chiar deces.
  • Afectarea rinichilor – deși o boală de rinichi din altă cauză poate duce la hipertensiune arterială, hipertensiunea arterială afectează la rândul ei rinichii – astfel, prin afectarea vaselor de sânge de la nivelul lor, aceștia pot intra în insuficiență renală. Acest lucru înseamnă că nu mai funcționează cum trebuie. În ultimul stadiu al bolii, se ajunge la dializă. Astfel tensiunea mare afectează rinichii, iar afectarea rinichilor întreține tensiunea mare. ATENȚIE! În caz de afectare renală, se poate ajunge inclusiv la tensiune mare rezistentă la tratamente!
  • Afectarea ochilor și a vederii – tensiunea ridicată poate duce la hemoragie conjunctivală (spargerea unor vase de sânge de la ochi), dar și la tulburări de vedere din cauza afectării vaselor de sânge.
  • Afectarea creierului – fie prin accident vascular cerebral hemoragic, fie prin afectarea lentă a vaselor de sânge, ceea ce duce la demență vasculară – adică afectarea capacității intelectuale, cognitive din cauza distrugerii vaselor de sânge.

Medicație posibilă

Patru clase de medicamente pentru tensiune mare  sunt considerate “de primă linie” (cele mai eficiente și cele mai frecvent prescrise) la începutul tratamentului. Uneori, alte medicamente sunt cuplate cu aceste medicamente de primă linie pentru a gestiona mai bine tensiunea mare/hipertensiunea arterială. Medicamentele de primă linie, care scad tensiunea arterială, sunt:

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) blochează producerea hormonului angiotensină II, pe care organismul îl folosește în mod natural pentru a gestiona tensiunea arterială. Atunci când angiotensina II este blocată, vasele dumneavoastră de sânge nu se îngustează. După cum știți, îngustarea vaselor de sânge duce la tensiune ridicată. Exemple: lisinopril, enalapril sau captopril.

Diureticele elimină excesul de sodiu din organism, reducând cantitatea de lichid din sânge. Așa cum am menționat, tensiunea mare este dată și de prea mult lichid în sânge. Diureticele sunt adesea utilizate împreună cu alte medicamente pentru hipertensiune arterială, uneori într-o singură pastilă combinată. Exemple: furosemid, indapamidă, hidroclorotiazidă  sau clorotiazidă.

Se mai pot administra și beta-blocante (metoprolol spre exemplu).

Tratament pentru tensiune mare secundară

În acest caz, tratamentul pentru tensiune este cel menționat mai sus, dar și cel al bolii de bază, care a dus la apariția hipertensiunii arteriale.

Puseul hipertensiv

Puseul hipertensiv este o urgență medicală!!! Se merge imediat la urgențe, chiar dacă aveți o medicație de bază acasă! În urgență cel mai probabil vi se va administra Furosemid (diuretic) injectabil pentru a acționa extrem de repede sau Captopril (IECA) sub limbă, pentru o absorbție mai rapidă.

Pentru tensiune mare primară, tratamentul va fi pe viață. Orice renunțare la tratament, vă pune în pericol viața.

În cazul tensiunii mari secundare, se va trata tensiunea crescută și boala de bază. Există șanse să renunțați treptat la tratamentul antihipertensiv dacă boala de bază s-a tratat corespunzător și definitiv, iar organele dumneavoastră au rămas afectate pe timp scurt, de către hipertensiune.

De reținut

Tensiunea mare/Hipertensiunea arterială este o boală gravă a vaselor de sânge, amenințătoare de viață! Netratată, poate afecta absolut orice organ din corp, putând duce inclusiv la deces prin accident vascular cerebral, infarct, sau afectare înceată, dar sigură a organelor – inimă, creier, ochi, dar și rinichi. Menținută la valori normale sub tratament și cu un stil de viață sănătos, se scad semnificativ șansele de apariție a complicațiilor. Dacă tensiunea mare este primară, tratamentul va fi pe viață! Orice renunțare la tratament implică reapariția tensiunii mari cu risc imediat de deces prin complicații! Dacă tensiunea mare este secundară, există șanse de a elimina tratamentul antihipertensiv, dacă boala de bază s-a rezolvat și nu au fost afectate și alte organe.