Meniu

Frisoane: cauze, tratament, gestionare la copii si ajutor medical

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Crina Pop pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Frisoanele reprezintă răspunsul natural al organismului la scăderea temperaturii corporale sau la prezența unei infecții. Acestea se manifestă prin tremurături involuntare ale mușchilor și senzația de frig intens, chiar și atunci când temperatura mediului este normală. În majoritatea cazurilor, frisoanele apar împreună cu febra, dar pot să apară și independent de aceasta.

Cauzele pot varia de la expunerea la frig până la infecții bacteriene sau virale severe. Frisoanele sunt un mecanism de apărare al corpului care încearcă să-și regleze temperatura prin contracții și relaxări rapide ale mușchilor, generând astfel căldură. Este important să se identifice cauza exactă a frisoanelor pentru a putea aplica tratamentul adecvat și a preveni eventuale complicații.

Înțelegerea frisoanelor

Frisoanele reprezintă un mecanism complex prin care organismul încearcă să-și mențină temperatura optimă. Acest răspuns fiziologic implică multiple sisteme ale corpului și poate fi declanșat de diverși factori interni sau externi.

Definiție și descriere: Frisoanele sunt caracterizate prin contracții și relaxări involuntare ale mușchilor scheletici, însoțite de o senzație puternică de frig. Acestea pot varia în intensitate, de la tremurături ușoare până la episoade severe de tremurat care afectează întregul corp. Durata unui episod poate fi de câteva minute până la ore întregi, în funcție de cauza declanșatoare și de capacitatea organismului de a-și restabili echilibrul termic.

Modul de funcționare a reglării temperaturii corpului: Hipotalamusul, o regiune din creier, acționează ca un termostat natural al organismului. Acesta primește constant informații despre temperatura corpului prin intermediul receptorilor specializați și coordonează răspunsurile necesare pentru menținerea temperaturii în jurul valorii de 37 de grade Celsius. Când temperatura scade, hipotalamusul declanșează o serie de mecanisme compensatorii, inclusiv vasoconstricția periferică și frisoanele, pentru a genera căldură suplimentară.

Diferența dintre frisoane și pielea de găină: Deși ambele sunt răspunsuri ale corpului la frig, frisoanele și pielea de găină sunt fenomene distincte. Frisoanele implică contracții musculare active și produc căldură, în timp ce pielea de găină este un răspuns superficial al pielii, cauzat de contracția mușchilor mici atașați de foliculii piloși. Pielea de găină poate apărea și ca răspuns la emoții puternice sau frică, în timp ce frisoanele sunt în principal legate de reglarea temperaturii corporale.

Cauze comune ale frisoanelor

Frisoanele pot fi declanșate de numeroși factori, de la condiții simple până la afecțiuni medicale complexe. Înțelegerea cauzei exacte este esențială pentru stabilirea unui tratament adecvat.

Expunerea la frig

Temperatura scăzută a mediului reprezintă unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori ai frisoanelor. Corpul reacționează prin tremurături pentru a genera căldură și a menține temperatura internă constantă. Acest răspuns poate fi intensificat de vânt, umiditate sau îmbrăcăminte inadecvată pentru condițiile meteorologice.

Infecții virale

Virusurile pot declanșa frisoane ca parte a răspunsului imunitar al organismului. Acestea sunt frecvent însoțite de febră, dureri musculare și stare generală de oboseală. Gripa și răceala comună sunt printre cele mai frecvente cauze virale ale frisoanelor.

Infecții bacteriene

Bacteriile pot provoca infecții care determină frisoane severe. Pneumonia, infecțiile tractului urinar și meningita bacteriană sunt exemple de infecții care pot cauza frisoane intense, adesea însoțite de febră mare și alte simptome specifice.

Nivel scăzut de zahăr în sânge

Hipoglicemia poate provoca frisoane ca răspuns al corpului la lipsa de energie. Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele cu diabet zaharat, care trebuie să își monitorizeze atent nivelul glicemiei.

Răspunsuri emoționale

Stresul intens, anxietatea sau frica pot declanșa frisoane ca parte a răspunsului sistemului nervos autonom. Aceste episoade sunt de obicei de scurtă durată și se ameliorează odată cu diminuarea factorului stresant.

Afecțiuni medicale

Hipotiroidism: Glanda tiroidă subactivă poate determina o sensibilitate crescută la frig și frisoane frecvente. Persoanele afectate pot prezenta și alte simptome precum oboseală, creștere în greutate și depresie. Tratamentul cu hormoni tiroidieni poate ajuta la ameliorarea acestor simptome și la restabilirea echilibrului termic al organismului.

Malaria: Această boală parazitară transmisă prin înțepătura țânțarilor poate cauza episoade severe de frisoane, însoțite de febră ridicată și transpirații abundente. Frisoanele în malarie apar ciclic, la intervale regulate de 48 sau 72 de ore, în funcție de specia de parazit. Această periodicitate este caracteristică bolii și ajută la diferențierea ei de alte afecțiuni febrile.

Septicemia: Această infecție generalizată a sângelui reprezintă o urgență medicală care necesită tratament imediat. Frisoanele sunt intense și persistente, fiind însoțite de febră mare, respirație rapidă și confuzie. Septicemia poate evolua rapid spre șoc septic, o complicație severă care pune viața în pericol.

Leucemia: Acest cancer al celulelor sanguine poate determina frisoane recurente ca urmare a funcționării defectuoase a sistemului imunitar. Frisoanele sunt adesea însoțite de febră, oboseală extremă și predispoziție crescută la infecții. Simptomele pot varia în intensitate pe măsură ce boala progresează.

Opțiuni de tratament

Tratamentul frisoanelor necesită o abordare individualizată, bazată pe cauza declanșatoare și severitatea simptomelor. Strategiile terapeutice variază de la măsuri simple de îngrijire la domiciliu până la intervenții medicale complexe pentru afecțiunile severe.

Metode de îngrijire la domiciliu: Măsurile simple de confort pot include îmbrăcămintea călduroasă în straturi, consumul de lichide calde și menținerea unei temperaturi constante în cameră. Pentru frisoanele cauzate de febră, aplicarea de comprese călduțe pe frunte și consumul adecvat de lichide pot oferi ameliorare. Odihna este esențială pentru recuperare și ajută organismul să își recapete echilibrul termic.

Medicamente fără prescripție medicală: Medicamentele antipiretice și analgezice disponibile fără prescripție medicală pot fi eficiente în reducerea febrei și ameliorarea frisoanelor asociate. Paracetamolul și ibuprofenul sunt opțiunile cele mai frecvent utilizate, fiind importante respectarea dozelor recomandate și intervalul corect între administrări pentru evitarea efectelor adverse.

Medicamente pe bază de prescripție: În cazul frisoanelor cauzate de infecții bacteriene, medicul poate prescrie antibiotice specifice pentru tratarea infecției subiacente. Pentru afecțiunile virale severe pot fi necesare antivirale, iar în cazul malariei se administrează medicamente antiparazitare. Durata și tipul tratamentului sunt stabilite în funcție de diagnostic și severitatea simptomelor.

Tratamentul afecțiunilor de bază: Abordarea terapeutică trebuie să vizeze și cauza principală a frisoanelor. Pentru hipotiroidism se administrează hormoni tiroidieni, pentru leucemie este necesară chimioterapia, iar în cazul septicemiei se impune terapie intensivă cu antibiotice și măsuri de susținere a funcțiilor vitale. Monitorizarea atentă și ajustarea tratamentului sunt esențiale pentru succesul terapeutic.

Gestionarea frisoanelor la copii

Copiii sunt deosebit de vulnerabili la modificările de temperatură și necesită o atenție specială în cazul apariției frisoanelor. Monitorizarea atentă și intervenția promptă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.

Controlul sigur al temperaturii: Menținerea unei temperaturi optime pentru copil este crucială. Camera trebuie aerisită regulat și menținută la o temperatură constantă între 20-22 grade Celsius. Îmbrăcămintea trebuie adaptată în funcție de temperatura mediului și activitatea copilului, evitând supraîncălzirea sau răcirea excesivă.

Medicamentele adecvate: Pentru copiii cu frisoane și febră, medicamentele antipiretice pediatrice reprezintă prima linie de tratament. Paracetamolul și ibuprofenul în forme pediatrice sunt cele mai utilizate, dozele fiind calculate strict în funcție de greutatea corporală și vârsta copilului. Este contraindicată administrarea aspirinei la copiii sub 18 ani.

Cazuri când trebuie contactat medicul: Părinții trebuie să solicite asistență medicală imediată dacă copilul prezintă febră peste 39 grade Celsius, letargie sau iritabilitate marcată, dificultăți de respirație sau refuză alimentația și hidratarea. La sugarii sub 3 luni, orice febră necesită evaluare medicală urgentă.

Sfaturi pentru îngrijirea la domiciliu: Hidratarea adecvată este esențială, oferind copilului lichide la temperatura camerei în cantități mici și frecvente. Compresele călduțe aplicate pe frunte pot oferi confort, iar îmbrăcămintea trebuie să fie ușoară și confortabilă. Odihna este importantă pentru recuperare, iar camera trebuie menținută la o temperatură constantă și confortabilă.

Când trebuie solicitată asistență medicală

Deși frisoanele sunt adesea un simptom benign și trecător, există situații în care acestea pot semnala probleme grave de sănătate care necesită evaluare medicală imediată. Recunoașterea semnelor de alarmă și intervenția promptă pot preveni complicațiile severe.

Febră mare însoțită de frisoane: Temperatura corporală care depășește 39 de grade Celsius la adulți sau 38,5 grade Celsius la copii, însoțită de frisoane severe, necesită evaluare medicală urgentă. Această combinație poate indica prezența unei infecții severe sau a unei afecțiuni sistemice care necesită tratament specific. Riscul de complicații crește semnificativ când febra persistă la valori ridicate pentru mai mult de 24 de ore.

Simptome persistente: Frisoanele care durează mai mult de 48 de ore sau reapar frecvent fără o cauză evidentă trebuie investigate medical. Persistența acestor simptome poate indica prezența unei infecții cronice, a unei afecțiuni autoimune sau a unor probleme metabolice care necesită diagnostic și tratament specializat. Ignorarea acestor semne poate duce la agravarea stării de sănătate.

Simptome asociate severe: Prezența unor manifestări precum dureri severe în piept, dificultăți de respirație, confuzie mentală sau dureri abdominale intense alături de frisoane reprezintă o urgență medicală. Aceste simptome pot indica complicații grave precum septicemia, pneumonia severă sau alte afecțiuni care pun viața în pericol și necesită intervenție medicală imediată.

Considerente specifice vârstei: Vârsta pacientului influențează semnificativ evaluarea severității frisoanelor și necesitatea consultului medical. La nou-născuți și sugari, orice episod de frisoane necesită evaluare medicală imediată. Vârstnicii sunt mai vulnerabili la complicații și pot prezenta simptome atipice, motiv pentru care necesită o atenție specială și evaluare promptă când manifestă frisoane persistente sau severe.

Întrebări frecvente

Cât durează de obicei episoadele de frisoane?

Episoadele de frisoane pot dura de la câteva minute până la o oră, în funcție de cauza care le declanșează. În cazul unor infecții sau al expunerii la frig, durata poate varia, dar frisoanele ar trebui să se amelioreze odată cu tratamentul adecvat.

Pot să apară frisoane fără febră?

Da, frisoanele pot apărea și fără prezența febrei, mai ales în situații de expunere la temperaturi scăzute sau ca răspuns la stres emoțional. De asemenea, anumite afecțiuni medicale, precum hipoglicemia sau hipotiroidismul, pot provoca frisoane fără febră.

Care este diferența dintre frisoane și pielea de găină?

Frisoanele implică contracții musculare involuntare și sunt un mecanism al corpului de a genera căldură. Pielea de găină, pe de altă parte, este un răspuns superficial al pielii la frig sau emoții puternice, cauzat de contracția mușchilor mici atașați de foliculii piloși.

Sunt frisoanele întotdeauna un semn de infecție?

Nu, frisoanele nu sunt întotdeauna un semn de infecție. Ele pot fi cauzate de expunerea la frig, reacții emoționale intense sau afecțiuni medicale precum hipotiroidismul. Totuși, dacă sunt însoțite de febră și alte simptome, ar putea indica o infecție.

Cum pot să știu dacă frisoanele copilului meu sunt serioase?

Frisoanele copilului ar trebui considerate serioase dacă sunt însoțite de febră mare, letargie sau dificultăți de respirație. În astfel de cazuri, este important să consultați un medic pentru o evaluare detaliată și tratament adecvat.

Ce temperatură este considerată periculoasă în cazul frisoanelor?

O temperatură corporală peste 39 de grade Celsius la adulți sau 38,5 grade Celsius la copii poate fi considerată periculoasă când este însoțită de frisoane. Aceasta poate indica o infecție severă și necesită evaluare medicală imediată.

Pot stresul sau anxietatea să provoace frisoane?

Da, stresul și anxietatea pot provoca frisoane ca răspuns al sistemului nervos autonom. Acestea sunt de obicei temporare și se ameliorează odată cu reducerea nivelului de stres sau anxietate.

Ar trebui să mă înfofolesc când am frisoane?

Este recomandat să nu vă înfofoliți excesiv când aveți frisoane, deoarece acest lucru poate crește temperatura corpului și agrava simptomele. Îmbrăcămintea confortabilă și menținerea unei temperaturi ambientale constante sunt mai indicate.

Concluzie

Frisoanele sunt un răspuns fiziologic normal al organismului la diverși stimuli interni și externi. Deși adesea inofensive, ele pot semnala probleme medicale mai grave atunci când sunt asociate cu febră mare sau alte simptome severe. Este esențial să recunoașteți semnele care necesită atenție medicală și să acționați prompt pentru a preveni complicațiile. Gestionarea adecvată a frisoanelor implică atât măsuri simple de confort la domiciliu, cât și intervenții medicale specializate în cazurile severe.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Grewe, O., Kopiez, R., & Altenmüller, E. (2009). Chills as an indicator of individual emotional peaks. Annals of the New York Academy of Sciences, 1169(1), 351-354.

https://nyaspubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1749-6632.2009.04783.x

Dr. Crina Pop

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.