Meniu

Simptome raceala: de la cele timpurii la cele grave

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Anastasia Moraru pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Răceala reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale tractului respirator superior, manifestându-se prin simptome precum nas înfundat, durere în gât, tuse și strănut. Această infecție virală evoluează treptat, cu primele semne apărând la 1-3 zile după expunerea la virus, atingând intensitatea maximă în jurul zilei a patra. Simptomele pot persista între 7 și 10 zile, însă la unele persoane pot dura până la două săptămâni.

Deși răceala este o afecțiune autolimitantă care se vindecă de la sine, simptomele pot fi destul de neplăcute și pot afecta semnificativ calitatea vieții. Severitatea simptomelor variază de la persoană la persoană și depinde de factori precum vârsta, starea generală de sănătate și tipul virusului implicat.

Simptomele timpurii ale răcelii

În primele zile ale răcelii, organismul începe să dezvolte răspunsul imun la virusul care a pătruns în tractul respirator superior. Această fază inițială se caracterizează prin apariția treptată a simptomelor, care devin tot mai intense pe măsură ce infecția progresează.

Durere sau iritație în gât: Senzația de disconfort în gât reprezintă unul dintre primele semne ale răcelii, apărând adesea înainte de alte simptome. Durerea poate varia de la o ușoară iritație până la o senzație intensă de arsură sau înțepătură la înghițire. Această manifestare este cauzată de inflamația țesuturilor din zona faringelui, ca răspuns la infecția virală.

Secreții nazale: Rinoreea sau scurgerea nazală este un simptom caracteristic al răcelii, care apare în stadiile timpurii ale infecției. Inițial, secrețiile sunt clare și apoase, având rolul de a elimina virusurile și alte particule din nas. Acest mecanism natural de apărare al organismului poate duce la necesitatea frecventă de a șterge nasul.

Congestie nazală: Nasul înfundat apare ca urmare a inflamației mucoasei nazale și a vaselor de sânge din această zonă. Această inflamație determină îngustarea căilor nazale și produce senzația de nas blocat sau înfundat. Congestia nazală poate alterna între nări și tinde să se agraveze noaptea sau în poziție culcată.

Strănut: Strănutul reprezintă un mecanism reflex al organismului pentru eliminarea iritanților din căile respiratorii superioare. În cazul răcelii, acest simptom apare frecvent în faza timpurie și poate fi declanșat de inflamația mucoasei nazale. Episoadele de strănut pot fi frecvente și apar în serii.

Tuse ușoară: În stadiile inițiale ale răcelii poate apărea o tuse ușoară, de obicei uscată sau cu secreții minime. Această tuse este cauzată de iritarea căilor respiratorii superioare și de prezența secrețiilor post-nazale. Inițial, tusea nu este severă și apare intermitent.

Simptomele în perioada de vârf a răcelii

Perioada de vârf a răcelii se caracterizează prin intensificarea manifestărilor și apariția unor simptome suplimentare, care pot afecta semnificativ starea generală a persoanei. În această fază, răspunsul imun al organismului este la nivel maxim.

Dureri musculare și de cap: Durerile corporale și cefaleea sunt cauzate de răspunsul inflamator al organismului la infecția virală. Acestea pot varia de la un disconfort ușor până la dureri moderate care afectează activitățile zilnice. Durerile musculare sunt mai frecvent resimțite în zona gâtului, spatelui și membrelor.

Lăcrimare: Ochii pot deveni sensibili și pot lăcrima excesiv din cauza inflamației generale a mucoaselor. Această manifestare este adesea însoțită de senzație de mâncărime sau arsură la nivelul ochilor. Lăcrimarea excesivă poate fi agravată de congestia sinusurilor.

Secreții nazale abundente: În această fază, secrețiile nazale devin mai abundente și își pot schimba consistența și culoarea, devenind mai groase și căpătând o nuanță gălbuie sau verzuie. Această modificare este normală și nu indică neapărat o infecție bacteriană secundară.

Oboseală: Starea de oboseală este un simptom comun în perioada de vârf a răcelii, cauzată de efortul organismului de a lupta cu infecția. Persoanele afectate pot resimți o lipsă de energie și necesitatea de a se odihni mai mult decât în mod obișnuit.

Febră ușoară: Temperatura corporală poate crește ușor în această perioadă, rareori depășind 38 de grade Celsius la adulți. Febra ușoară reprezintă un mecanism natural de apărare al organismului împotriva infecției virale. La copii, febra poate fi mai frecventă și mai pronunțată decât la adulți.

Simptomele răcelii în funcție de vârstă

Manifestările răcelii variază semnificativ în funcție de vârsta persoanei afectate, fiind influențate de particularitățile sistemului imunitar și ale organismului specific fiecărei etape de dezvoltare. Intensitatea și durata simptomelor pot diferi considerabil între adulți, copii și sugari.

Simptomele răcelii la adulți

La adulți, răceala se manifestă prin simptome moderate care evoluează treptat, începând cu durere în gât și nas înfundat, progresând către tuse și congestie nazală. Adulții prezintă de obicei o toleranță mai bună la simptome și rareori dezvoltă febră înaltă, sistemul lor imunitar fiind mai matur și având o experiență anterioară în lupta cu diverși viruși respiratori.

Simptomele răcelii la copii

Copiii tind să dezvolte simptome mai intense ale răcelii comparativ cu adulții, manifestând frecvent febră, iritabilitate și dificultăți de somn. Secrețiile nazale abundente, tusea și strănuturile sunt mai pronunțate la această grupă de vârstă, iar durata simptomelor poate fi mai lungă, ajungând până la două săptămâni.

Simptomele răcelii la sugari

Pierderea poftei de mâncare: Sugarii răciți manifestă frecvent o scădere semnificativă a apetitului, cauzată de disconfortul respirator și dificultatea de a coordona respirația cu alimentația. Nasul înfundat împiedică respirația normală în timpul hrănirii, iar inflamația gâtului poate face actul deglutiției dureros. Această situație poate duce la deshidratare și scădere în greutate dacă nu este gestionată corespunzător.

Salivație crescută: Salivația abundentă la sugarii răciți apare ca răspuns la inflamația și iritația căilor respiratorii superioare. Acest simptom este adesea însoțit de dificultăți în înghițire și poate contribui la agravarea tusei. Excesul de salivă poate cauza disconfort și iritație în jurul gurii și pe bărbie.

Iritabilitate: Sugarii cu răceală devin frecvent irascibili și plâng mai mult decât de obicei din cauza disconfortului general și a dificultăților respiratorii. Această stare poate fi agravată de incapacitatea lor de a dormi bine din cauza nasului înfundat și a tusei. Iritabilitatea poate persista pe toată durata bolii și poate afecta semnificativ rutina zilnică a sugarului.

Dificultăți de alimentație: Problemele de alimentație la sugarii răciți sunt cauzate de combinația dintre congestia nazală și disconfortul la înghițire. Sugarii sunt nevoiți să întrerupă frecvent alimentația pentru a respira, ceea ce poate duce la mese incomplete și prelungite. Această situație poate fi stresantă atât pentru sugar cât și pentru părinți.

Ganglioni limfatici măriți: Inflamarea ganglionilor limfatici este un răspuns normal al sistemului imunitar la infecția virală. La sugari, ganglionii măriți pot fi observați și palpați în zona gâtului și sub mandibulă. Deși această manifestare poate fi îngrijorătoare pentru părinți, reprezintă de fapt un semn că sistemul imunitar funcționează corespunzător în lupta cu infecția.

Semne de alarmă și simptome severe

Deși răceala este în general o afecțiune ușoară care se vindecă de la sine, există situații în care pot apărea complicații sau semne care necesită atenție medicală imediată. Recunoașterea acestor simptome severe este esențială pentru prevenirea complicațiilor.

Febră persistentă sau ridicată: Febra care depășește 39 de grade Celsius sau persistă mai mult de trei zile necesită evaluare medicală, în special la copiii mici și sugari. Temperatura crescută poate indica o infecție bacteriană secundară sau o altă afecțiune mai severă care necesită tratament specific. La sugarii sub trei luni, orice febră trebuie evaluată de către medic.

Dificultăți de respirație: Respirația dificilă sau zgomotoasă, în special la copii, reprezintă un semn de alarmă care necesită atenție medicală imediată. Aceasta se poate manifesta prin respirație rapidă, retracții ale cutiei toracice la inspirație sau zgomote respiratorii anormale. Dificultățile respiratorii pot indica o complicație severă precum bronșiolita sau pneumonia.

Durere în piept: Durerea în piept care apare în contextul unei răceli poate indica dezvoltarea unei complicații precum bronșita sau pneumonia. Această durere poate fi însoțită de tuse severă, dificultăți de respirație sau febră. Prezența durerii în piept, în special când este severă sau persistentă, necesită evaluare medicală promptă pentru excluderea complicațiilor potențial periculoase.

Durere severă de cap: Durerea de cap severă care apare în contextul unei răceli necesită atenție medicală, în special când este însoțită de sensibilitate la lumină, greață sau vărsături. Această manifestare poate indica o complicație precum sinuzita sau, în cazuri rare, meningita. Intensitatea durerii, persistența ei și asocierea cu alte simptome neurologice reprezintă factori importanți în evaluarea urgenței medicale.

Simptome care persistă peste 10 zile: Persistența simptomelor de răceală pentru mai mult de 10 zile poate indica dezvoltarea unei infecții bacteriene secundare sau prezența unei alte afecțiuni medicale. Continuarea sau agravarea manifestărilor precum tusea productivă, congestia nazală severă sau durerea facială după această perioadă necesită evaluare medicală pentru identificarea cauzei și stabilirea tratamentului adecvat.

Diferențierea răcelii de alte afecțiuni similare

Numeroase afecțiuni respiratorii prezintă simptome asemănătoare cu cele ale răcelii comune, ceea ce poate face dificilă stabilirea unui diagnostic precis fără evaluare medicală. Diferențierea corectă este esențială pentru alegerea tratamentului potrivit și prevenirea complicațiilor.

Răceală versus gripă: Gripa se diferențiază de răceală prin debutul brusc al simptomelor și severitatea mai mare a manifestărilor. În timp ce răceala debutează treptat cu durere în gât și nas înfundat, gripa începe brusc cu febră înaltă, dureri musculare intense și stare generală mult alterată. Oboseala în gripă este marcată și poate persista săptămâni, spre deosebire de răceală unde este moderată.

Răceală versus infecția cu coronavirus: Infecția cu coronavirus poate fi diferențiată de răceala comună prin prezența unor simptome specifice precum pierderea gustului și mirosului, febră înaltă și dificultăți de respirație. Răceala tinde să afecteze predominant căile respiratorii superioare, în timp ce coronavirusul poate provoca manifestări sistemice mai severe și complicații pulmonare.

Răceală versus alergii: Alergiile se deosebesc de răceală prin caracterul sezonier al manifestărilor și absența febrei. Simptomele alergice includ strănut frecvent, mâncărime la nivelul ochilor și nasului, precum și secreții nazale clare și apoase. Spre deosebire de răceală, alergiile nu sunt contagioase și pot persista săptămâni sau luni, fiind declanșate de expunerea la alergeni specifici.

Răceală versus sinuzită: Sinuzita se diferențiază de răceala comună prin prezența durerii și presiunii faciale intense, în special în zona sinusurilor. Secrețiile nazale în sinuzită sunt de obicei groase, colorate și persistente, iar durerea de cap este localizată în regiunea frontală și maxilară. Simptomele sinuzitei tind să se agraveze când persoana își apleacă capul în față.

Întrebări frecvente

Cât durează de obicei simptomele răcelii?

Simptomele răcelii durează, în general, între 7 și 10 zile. La unele persoane, simptomele se pot prelungi până la două săptămâni, în funcție de starea generală de sănătate și de răspunsul sistemului imunitar.

Când ating simptomele răcelii intensitatea maximă?

Simptomele răcelii ating de obicei intensitatea maximă în zilele 2-3 de la debut. În această perioadă, manifestările precum congestia nazală, tusea și durerile de cap sunt cele mai pronunțate.

Sunt mucusul verde sau galben semne ale unei infecții bacteriene?

Mucusul verde sau galben nu indică neapărat o infecție bacteriană. Această schimbare de culoare este adesea un semn al activității sistemului imunitar și nu necesită tratament antibiotic decât dacă simptomele persistă sau se agravează.

De ce simptomele răcelii par mai severe noaptea?

Simptomele răcelii par mai severe noaptea din cauza poziției orizontale care favorizează acumularea secrețiilor nazale. De asemenea, nivelurile hormonale și temperatura corporală pot varia pe parcursul nopții, amplificând senzația de disconfort.

Cum pot să îmi dau seama dacă simptomele răcelii se agravează?

Simptomele răcelii se agravează dacă apar febră persistentă, dificultăți de respirație sau dureri severe de cap. Dacă observați aceste semne, este indicat să consultați un medic pentru evaluare suplimentară.

Când ar trebui să cer asistență medicală pentru simptomele răcelii?

Asistența medicală ar trebui solicitată dacă simptomele durează mai mult de 10 zile, dacă febra este ridicată și persistentă sau dacă apar dificultăți respiratorii. Sugarii și persoanele cu afecțiuni cronice ar trebui să fie evaluați mai devreme.

Pot reveni simptomele răcelii după ce par să se fi ameliorat?

Simptomele răcelii pot reveni temporar din cauza oboselii sau a unei infecții secundare. Dacă simptomele reapar și sunt severe, este recomandat să consultați un medic pentru a exclude alte afecțiuni.

Care sunt primele semne care indică dezvoltarea unei răceli?

Primele semne ale unei răceli includ senzația de durere în gât, nas înfundat și strănut frecvent. Aceste simptome sunt adesea urmate de tuse ușoară și oboseală.

Concluzie

Răceala reprezintă o afecțiune comună a căilor respiratorii superioare, caracterizată prin simptome variate ce evoluează în timp. Deși este în general autolimitantă, recunoașterea semnelor de complicații și diferențierea față de alte afecțiuni respiratorii sunt esențiale pentru gestionarea corectă a bolii. Înțelegerea manifestărilor specifice fiecărei grupe de vârstă poate ajuta la adoptarea unor măsuri adecvate de tratament și prevenție, asigurând o recuperare rapidă și eficientă.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Eccles, R. (2005). Understanding the symptoms of the common cold and influenza. The Lancet infectious diseases, 5(11), 718-725.

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS1473-3099(05)70270-X/fulltext

Simasek, M., & Blandino, D. A. (2007). Treatment of the common cold. American family physician, 75(4), 515-520.

https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2007/0215/p515.html

Dr. Anastasia Moraru

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.