Stenoza lombara: simptome, cauze, diagnostic si tratament

Simptomele se pot agrava în timpul mersului sau statului în picioare prelungit și se ameliorează de obicei în poziție șezândă sau când pacientul se apleacă ușor în față. Deși nu există un tratament care să inverseze procesul de îngustare, există multiple opțiuni terapeutice care pot ajuta la controlul simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Simptome frecvente

Manifestările stenozei lombare variază de la persoană la persoană și pot evolua treptat în timp. Pacienții pot prezenta diverse grade de disconfort, de la simptome ușoare până la dureri severe care limitează semnificativ activitățile zilnice.

Durere lombară și sciatică

Durerea lombară este adesea însoțită de sciatică, o senzație de durere care radiază de-a lungul nervului sciatic, din zona lombară până în fese și picior. Această durere poate fi ascuțită, înțepătoare sau poate fi resimțită ca o arsură continuă. Intensitatea variază de la un disconfort ușor până la dureri severe care limitează mobilitatea.

Durere și crampe la nivelul picioarelor

Pacienții experimentează frecvent dureri și crampe musculare în picioare, în special în timpul mersului sau când stau în picioare pentru perioade prelungite. Aceste simptome pot apărea în unul sau ambele picioare și pot fi însoțite de o senzație de greutate sau oboseală musculară.

Amorțeală și furnicături

Compresia nervilor poate cauza parestezii, manifestate prin senzații de amorțeală și furnicături în picioare. Aceste senzații pot fi prezente constant sau pot apărea intermitent, mai ales în timpul activităților care solicită coloana vertebrală.

Dificultăți la mers

Persoanele afectate pot dezvolta un mers caracteristic, cu pași mici și nesiguri. Distanța pe care o pot parcurge este adesea limitată, necesitând pauze frecvente pentru a-și ameliora simptomele. Unii pacienți pot prezenta și probleme de echilibru.

Simptome legate de poziție

Disconfort în poziție ortostatică: Statul în picioare pentru perioade prelungite intensifică durerea și disconfortul. Pacienții pot simți nevoia să își schimbe frecvent poziția sau să caute sprijin pentru a-și ameliora simptomele.

Ameliorare în poziție șezândă: Poziția șezândă oferă adesea o ameliorare semnificativă a simptomelor. Această ameliorare se datorează reducerii presiunii asupra nervilor spinali când pacientul stă jos.

Ameliorare la aplecare în față: Aplecarea ușoară a trunchiului în față lărgește spațiul din canalul vertebral, reducând presiunea asupra nervilor și oferind o ameliorare temporară a simptomelor. Pacienții adoptă adesea această poziție în mod instinctiv când merg sau stau în picioare.

Cauze

Stenoza lombară apare ca rezultat al modificărilor degenerative ale coloanei vertebrale. Aceste modificări pot fi accelerate de diverși factori și pot duce la îngustarea progresivă a canalului vertebral.

Îmbătrânirea și uzura

Procesul natural de îmbătrânire este principala cauză a stenozei lombare. Odată cu înaintarea în vârstă, discurile intervertebrale își pierd din înălțime și elasticitate, ligamentele se îngroașă și se pot forma excrescențe osoase care reduc spațiul disponibil pentru nervii spinali.

Hernie de disc

Hernierea discului intervertebral apare când nucleul moale al discului se deplasează prin învelișul exterior fibros. Acest lucru poate cauza compresia directă a nervilor spinali și poate contribui la apariția stenozei lombare prin reducerea spațiului disponibil în canalul vertebral.

Leziuni ale coloanei vertebrale

Traumatismele coloanei vertebrale, cauzate de accidente sau căderi, pot duce la modificări structurale care favorizează apariția stenozei lombare. Impactul direct asupra vertebrelor poate provoca fracturi, deplasări ale discurilor intervertebrale sau formarea de țesut cicatricial, care reduc spațiul disponibil în canalul vertebral.

Boli osoase

Afecțiuni precum osteoporoza, boala Paget sau tumorile osoase pot modifica structura și stabilitatea coloanei vertebrale. Aceste boli determină slăbirea sau deformarea oaselor, ducând la modificări ale alinierii vertebrale și la îngustarea progresivă a canalului spinal.

Modificări degenerative

Degenerarea discurilor: Discurile intervertebrale își pierd treptat conținutul de apă și elasticitatea odată cu înaintarea în vârstă. Această degenerare determină aplatizarea discurilor și reduce înălțimea spațiului dintre vertebre, modificând biomecanica întregii coloane vertebrale și contribuind la apariția stenozei.

Formarea ciocurilor osoase: Corpul răspunde la stresul mecanic și la modificările degenerative prin formarea de excrescențe osoase, numite osteofite. Acestea se dezvoltă pe marginile vertebrelor și pot proiecta în canalul spinal, reducând spațiul disponibil pentru structurile nervoase.

Îngroșarea ligamentelor: Ligamentele coloanei vertebrale, în special ligamentul galben, se îngroașă și își pierd elasticitatea cu timpul. Acest proces este accelerat de inflamația cronică și de modificările biomecanice ale coloanei, contribuind la compresia structurilor nervoase din canalul spinal.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea stenozei lombare necesită o evaluare complexă, care combină examinarea clinică detaliată cu investigații imagistice specifice. Acest proces permite identificarea precisă a localizării și severității stenozei.

Examinarea fizică

Medicul evaluează mobilitatea coloanei vertebrale, forța musculară și reflexele membrelor inferioare. Sunt testate sensibilitatea și funcția nervilor prin manevre specifice, precum testul de ridicare a piciorului întins. Examinarea include și evaluarea mersului, a posturii și a echilibrului pacientului.

Istoricul medical

Anamneza detaliată oferă informații esențiale despre debutul și evoluția simptomelor, factorii care le agravează sau ameliorează, precum și despre afecțiunile asociate. Sunt evaluate antecedentele familiale, traumatismele anterioare și tratamentele urmate până în prezent.

Investigații imagistice

Radiografii: Acestea oferă o primă imagine a structurii osoase a coloanei vertebrale, evidențiind modificări precum îngustarea spațiilor dintre vertebre, formarea de osteofite și modificări ale alinierii vertebrale. Radiografiile în poziții diferite pot arăta și instabilitatea coloanei vertebrale.

Rezonanță magnetică nucleară: Această investigație oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, inclusiv ale discurilor intervertebrale, ligamentelor și rădăcinilor nervoase. Permite vizualizarea precisă a gradului de stenoză și identificarea structurilor comprimate, fiind esențială pentru planificarea tratamentului.

Tomografie computerizată: Oferă imagini tridimensionale detaliate ale structurilor osoase și permite evaluarea precisă a dimensiunilor canalului spinal. Este deosebit de utilă pentru vizualizarea osteofitelor și a modificărilor degenerative ale articulațiilor vertebrale.

Mielografie: Această procedură specializată implică injectarea unei substanțe de contrast în spațiul din jurul măduvei spinării, urmată de realizarea de radiografii. Substanța de contrast evidențiază conturul măduvei spinării și al rădăcinilor nervoase, permițând identificarea precisă a zonelor de compresie sau îngustare din canalul vertebral.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a stenozei lombare este complexă și individualizată, adaptată severității simptomelor și nevoilor specifice ale fiecărui pacient. Tratamentul începe cu metode conservative și poate progresa către intervenții mai invazive dacă este necesar.

Kinetoterapie: Programul de kinetoterapie este personalizat și include exerciții specifice pentru întărirea musculaturii spatelui și abdomenului, îmbunătățirea flexibilității și a posturii. Tehnicile de mobilizare și stretching sunt combinate cu exerciții de stabilizare pentru a reduce presiunea asupra nervilor și a îmbunătăți funcționalitatea coloanei vertebrale.

Medicație pentru durere: Tratamentul medicamentos include antiinflamatoare nesteroidiene pentru reducerea durerii și inflamației, analgezice pentru controlul durerii acute și medicamente pentru relaxare musculară. În cazurile severe, pot fi prescrise antidepresive sau anticonvulsivante pentru managementul durerii neuropate.

Modificări ale activității: Adaptarea activităților zilnice este esențială pentru gestionarea simptomelor. Aceasta include evitarea mișcărilor care agravează durerea, folosirea tehnicilor corecte de ridicare a greutăților și implementarea pauzelor regulate în timpul activităților prelungite care solicită coloana vertebrală.

Infiltrații cu corticosteroizi: Injectarea de corticosteroizi în spațiul epidural poate oferi o ameliorare semnificativă a durerii prin reducerea inflamației din jurul nervilor comprimați. Efectul poate dura între câteva săptămâni și câteva luni, permițând pacienților să participe mai eficient la programul de recuperare.

Proceduri chirurgicale

Laminectomie: Această intervenție chirurgicală implică îndepărtarea parțială sau totală a laminei vertebrale pentru a crea mai mult spațiu în canalul spinal și a reduce presiunea asupra nervilor. Procedura poate include și îndepărtarea osteofitelor sau a țesutului ligamentar îngroșat care comprimă structurile nervoase.

Laminotomie: Această procedură mai conservatoare implică crearea unei ferestre în lamina vertebrală, păstrând integritatea structurală a coloanei vertebrale. Tehnica permite decompresiunea selectivă a nervilor afectați cu o perturbare minimă a structurilor adiacente și o recuperare postoperatorie mai rapidă.

Artrodeza vertebrală: Această procedură chirurgicală implică fuziunea a două sau mai multe vertebre pentru a stabiliza coloana vertebrală și a preveni mișcările care pot agrava simptomele. Se utilizează grefe osoase și dispozitive metalice pentru a asigura fuziunea corectă și stabilitatea pe termen lung.

Strategii de auto-îngrijire

Gestionarea eficientă a stenozei lombare necesită implicarea activă a pacientului în procesul de recuperare și menținere a sănătății coloanei vertebrale prin adoptarea unor practici zilnice adecvate.

Programe de exerciții: Exercițiile regulate, adaptate individual, sunt esențiale pentru menținerea mobilității și funcționalității coloanei vertebrale. Programul include exerciții de întărire a musculaturii abdominale și paravertebrale, stretching blând și activități aerobice cu impact redus precum înotul sau mersul pe bicicletă ergonomică.

Îmbunătățirea posturii: Corectarea posturii defectuoase este fundamentală pentru reducerea presiunii asupra coloanei vertebrale. Aceasta include adoptarea unei poziții corecte în timpul șezutului și mersului, utilizarea suporturilor lombare când este necesar și evitarea pozițiilor care accentuează lordoza lombară.

Controlul greutății: Menținerea unei greutăți corporale optime este crucială pentru reducerea presiunii asupra coloanei vertebrale lombare. Excesul ponderal crește semnificativ solicitarea asupra structurilor vertebrale și poate accelera procesul degenerativ. Un program de scădere în greutate trebuie să includă o alimentație echilibrată și activitate fizică adaptată, sub supravegherea specialiștilor pentru evitarea suprasolicitării coloanei vertebrale.

Modificări ale stilului de viață: Adaptarea obiceiurilor zilnice este esențială pentru managementul pe termen lung al stenozei lombare. Aceasta include organizarea spațiului de lucru într-un mod ergonomic, utilizarea tehnicilor corecte de ridicare a obiectelor, evitarea activităților care solicită excesiv coloana vertebrală și adoptarea unui program de odihnă adecvat. Renunțarea la fumat este recomandată deoarece acesta poate afecta negativ circulația sanguină și procesul de vindecare.