Ce alimente sunt interzise in artroza: gestionarea bolii prin dieta

O alimentație echilibrată, bogată în nutrienți și săracă în alimente pro-inflamatorii, joacă un rol esențial în gestionarea artrozei și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Acest articol explorează principalele categorii de alimente care ar trebui evitate de persoanele cu artroză, oferind informații valoroase pentru o abordare nutrițională optimă în managementul acestei afecțiuni.

Alimente inflamatorii ce trebuie evitate în artroză

Anumite alimente pot crește nivelul de inflamație din organism, exacerbând durerea și rigiditatea articulară asociate artrozei. Este important ca persoanele care suferă de această afecțiune să fie conștiente de efectele potențial negative ale acestor alimente și să le limiteze sau să le elimine din dietă.

Carnea roșie și mezelurile

Conținut ridicat de grăsimi saturate: Carnea roșie și mezelurile conțin cantități semnificative de grăsimi saturate, care pot stimula procesele inflamatorii din organism. Consumul excesiv de astfel de alimente poate duce la creșterea nivelului de colesterol LDL („rău”) și la acumularea de plăci în artere, ceea ce poate afecta circulația sanguină și aprovizionarea cu nutrienți a țesuturilor articulare. În plus, grăsimile saturate pot interfera cu metabolismul acizilor grași omega-3, care au proprietăți anti-inflamatorii. Pentru persoanele cu artroză, este recomandată limitarea consumului de carne roșie la maximum 1-2 porții pe săptămână și înlocuirea acesteia cu surse de proteine mai sănătoase, precum peștele, carnea de pasăre sau leguminoasele.

Produse finale de glicozilare avansată (AGE): Carnea roșie și mezelurile sunt bogate în produse finale de glicozilare avansată (AGE), compuși care se formează atunci când proteinele sau grăsimile reacționează cu zahărul. Acești compuși pot accelera procesul de îmbătrânire a țesuturilor și pot contribui la inflamația cronică din organism. AGE se acumulează în special în țesuturile articulare, afectând structura și funcția cartilajului. Metodele de gătit la temperaturi înalte, precum prăjirea sau frigerea la grătar, cresc și mai mult conținutul de AGE din carne. Pentru a reduce aportul de AGE, este recomandat să se opteze pentru metode de gătit la temperaturi mai scăzute, cum ar fi fierberea sau gătitul la abur, și să se limiteze consumul de alimente procesate și prăjite.

Markeri crescuți de inflamație: Consumul regulat de carne roșie și mezeluri a fost asociat cu niveluri crescute de markeri inflamatori în sânge, cum ar fi proteina C-reactivă (CRP) și interleukina-6 (IL-6). Acești markeri sunt indicatori ai inflamației sistemice și pot fi corelați cu severitatea simptomelor în artroză. Studiile au arătat că persoanele care consumă frecvent carne roșie și mezeluri au tendința de a prezenta niveluri mai ridicate ale acestor markeri inflamatori comparativ cu cele care urmează o dietă bazată predominant pe plante. Reducerea consumului de carne roșie și mezeluri în favoarea unor surse de proteine mai sănătoase poate ajuta la scăderea nivelului de inflamație din organism și la ameliorarea simptomelor artrozei.

Carbohidrați rafinați și zaharuri adăugate

Pâine albă, paste și orez: Aceste alimente sunt surse de carbohidrați rafinați care pot contribui la agravarea simptomelor artrozei. Procesul de rafinare elimină fibrele și mulți nutrienții valoroși, lăsând în urmă carbohidrați simpli care sunt rapid absorbiți în fluxul sanguin. Acest lucru poate duce la creșteri rapide ale nivelului de zahăr din sânge, provocând o reacție inflamatorie în organism. Pentru persoanele cu artroză, este recomandată înlocuirea acestor alimente cu alternative integrale, precum pâinea din făină integrală, pastele integrale și orezul brun. Aceste opțiuni oferă mai multe fibre, vitamine și minerale, ajutând la menținerea unui nivel stabil al glicemiei și reducând potențialul inflamator.

Produse de patiserie și gustări procesate: Aceste alimente sunt adesea bogate în grăsimi saturate, zaharuri adăugate și carbohidrați rafinați, toate fiind potențial dăunătoare pentru persoanele cu artroză. Consumul frecvent de astfel de produse poate duce la creșterea în greutate, care pune o presiune suplimentară asupra articulațiilor afectate. În plus, ingredientele procesate din aceste alimente pot stimula producția de citokine pro-inflamatorii în organism, exacerbând durerea și rigiditatea articulară. Este important să se limiteze consumul de produse de patiserie și gustări procesate, optând în schimb pentru alternative mai sănătoase, cum ar fi fructele proaspete, legumele crude sau nucile și semințele nesărate.

Băuturi îndulcite cu zahăr: Consumul regulat de băuturi îndulcite cu zahăr poate avea un impact negativ semnificativ asupra persoanelor cu artroză. Aceste băuturi conțin cantități mari de zaharuri adăugate, care pot duce la creșteri rapide ale nivelului de glucoză din sânge, stimulând procesele inflamatorii din organism. Studiile au arătat că un consum ridicat de băuturi îndulcite este asociat cu un risc crescut de dezvoltare și progresie a artrozei. Se recomandă înlocuirea băuturilor îndulcite cu alternative precum apa, ceaiurile neîndulcite sau infuziile de fructe naturale.

Risc crescut de inflamație și obezitate: Consumul excesiv de carbohidrați rafinați și zaharuri adăugate este strâns legat de un risc crescut de inflamație cronică și obezitate, ambele având un impact negativ asupra artrozei. Inflamația cronică poate accelera degradarea cartilajului articular și poate intensifica durerea asociată artrozei. Obezitatea, pe de altă parte, pune o presiune mecanică suplimentară asupra articulațiilor, în special asupra celor care susțin greutatea corporală, cum ar fi genunchii și șoldurile. Această presiune crescută poate accelera uzura cartilajului și poate agrava simptomele artrozei. Pentru a reduce aceste riscuri, este esențială adoptarea unei diete echilibrate, bazate pe alimente integrale, și menținerea unei greutăți corporale sănătoase prin combinarea unei alimentații adecvate cu activitate fizică regulată.

Alimente prăjite și grăsimi trans

Cartofi prăjiți, pui prăjit și gogoși: Aceste alimente sunt exemple clasice de produse bogate în grăsimi trans și uleiuri supraîncălzite, care pot avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății articulațiilor. Procesul de prăjire la temperaturi înalte duce la formarea de compuși nocivi, cum ar fi acrilamida și produsele finale de glicozilare avansată, care pot intensifica inflamația în organism. În plus, aceste alimente sunt adesea bogate în calorii și sărace în nutrienți esențiali, contribuind la creșterea în greutate și la dezechilibre nutriționale. Pentru persoanele cu artroză, consumul frecvent de astfel de alimente poate exacerba durerea articulară și poate accelera degradarea cartilajului. Este recomandată înlocuirea acestor opțiuni cu alternative mai sănătoase, cum ar fi cartofii copți, puiul la cuptor sau fructele proaspete ca desert.

Uleiuri parțial hidrogenate: Aceste uleiuri sunt principala sursă de grăsimi trans artificiale în alimentație și reprezintă un pericol semnificativ pentru sănătatea articulațiilor. Procesul de hidrogenare parțială transformă uleiurile vegetale lichide în grăsimi solide, crescând durata lor de valabilitate, dar și potențialul lor dăunător pentru organism. Grăsimile trans artificiale au fost asociate cu creșterea inflamației sistemice, care poate agrava simptomele artrozei. Ele pot, de asemenea, să interfereze cu metabolismul acizilor grași esențiali, reducând capacitatea organismului de a produce compuși anti-inflamatori naturali. Este crucial să se citească cu atenție etichetele produselor și să se evite alimentele care conțin uleiuri parțial hidrogenate sau grăsimi trans. În schimb, se recomandă utilizarea uleiurilor vegetale naturale, precum uleiul de măsline sau de avocado.

Inflamație crescută și durere articulară: Consumul regulat de alimente prăjite și bogate în grăsimi trans este strâns legat de creșterea nivelului de inflamație în organism și de intensificarea durerii articulare la persoanele cu artroză. Aceste alimente pot stimula producția de citokine pro-inflamatorii, molecule care joacă un rol crucial în procesul inflamator. Inflamația cronică poate accelera degradarea cartilajului articular și poate sensibiliza terminațiile nervoase, ducând la o percepție amplificată a durerii. În plus, grăsimile trans pot afecta negativ funcția celulelor endoteliale, reducând fluxul sanguin către articulații și limitând aportul de nutrienți esențiali pentru sănătatea țesuturilor articulare. Pentru a reduce inflamația și durerea articulară, este esențial să se limiteze consumul de alimente prăjite și să se adopte o dietă bogată în alimente anti-inflamatorii, cum ar fi fructele, legumele și peștele gras.

Produse lactate bogate în grăsimi

Brânză, unt și smântână: Aceste produse lactate sunt bogate în grăsimi saturate, care pot contribui la inflamația sistemică și la agravarea simptomelor artrozei. Grăsimile saturate pot stimula producția de citokine pro-inflamatorii în organism, intensificând procesele inflamatorii la nivelul articulațiilor. În plus, consumul excesiv de produse lactate grase poate duce la creșterea în greutate, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra articulațiilor afectate de artroză. Cu toate acestea, este important de menționat că nu toate produsele lactate sunt la fel de problematice. Iaurtul și kefirul, de exemplu, conțin probiotice benefice care pot ajuta la reducerea inflamației. Pentru persoanele cu artroză, se recomandă alegerea produselor lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau a alternativelor vegetale îmbogățite cu calciu și vitamina D, pentru a se asigura un aport adecvat de nutrienți fără a exacerba inflamația.

Grăsimi saturate și produse finale de glicozilare avansată: Produsele lactate bogate în grăsimi conțin cantități semnificative de grăsimi saturate, care pot contribui la inflamația sistemică și la agravarea simptomelor artrozei. În plus, aceste alimente sunt adesea bogate în produse finale de glicozilare avansată, compuși care se formează atunci când proteinele sau grăsimile reacționează cu zahărul. Aceste substanțe pot accelera procesul de îmbătrânire a țesuturilor și pot contribui la deteriorarea cartilajului articular. Procesarea la temperaturi înalte a produselor lactate, cum ar fi în cazul brânzeturilor maturate sau a untului clarificat, poate crește și mai mult conținutul de produse finale de glicozilare avansată. Pentru persoanele cu artroză, este recomandată alegerea produselor lactate cu conținut scăzut de grăsimi și evitarea celor procesate excesiv sau expuse la temperaturi ridicate în timpul preparării.

Potențial de creștere a inflamației: Consumul regulat de produse lactate bogate în grăsimi poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de inflamație din organism, ceea ce este deosebit de relevant pentru persoanele cu artroză. Grăsimile saturate din aceste produse pot stimula producția de citokine pro-inflamatorii, molecule care joacă un rol crucial în declanșarea și menținerea proceselor inflamatorii. În plus, unele studii sugerează că anumite proteine din lapte, cum ar fi cazeina, pot fi percepute ca substanțe străine de către sistemul imunitar al unor persoane, declanșând o reacție inflamatorie. Acest lucru poate duce la exacerbarea durerii și rigidității articulare la persoanele cu artroză. Cu toate acestea, efectele pot varia de la o persoană la alta, iar unele produse lactate fermentate, precum iaurtul, pot avea chiar proprietăți anti-inflamatorii datorită conținutului lor de probiotice.

Alimente bogate în acizi grași omega-6

Acizii grași omega-6 sunt esențiali pentru sănătate, dar consumul lor în exces poate contribui la inflamația cronică. În dieta modernă, raportul dintre omega-6 și omega-3 este adesea dezechilibrat, favorizând procesele inflamatorii care pot agrava simptomele artrozei.

Uleiuri vegetale (porumb, șofrănel, floarea-soarelui, soia)

Raport dezechilibrat între omega-6 și omega-3: Uleiurile vegetale precum cele de porumb, șofrănel, floarea-soarelui și soia sunt surse concentrate de acizi grași omega-6, care pot contribui la un dezechilibru în raportul omega-6:omega-3 din organism. În timp ce ambele tipuri de acizi grași sunt esențiale pentru sănătate, dieta occidentală modernă tinde să fie mult prea bogată în omega-6 și deficitară în omega-3. Un raport optim ar trebui să fie de aproximativ 4:1 (omega-6:omega-3), dar în realitate, acesta poate ajunge până la 20:1 sau chiar mai mult. Acest dezechilibru poate promova inflamația cronică în organism, inclusiv în articulațiile afectate de artroză. Pentru a restabili echilibrul, este important să se reducă consumul de uleiuri bogate în omega-6 și să se crească aportul de surse de omega-3, cum ar fi peștele gras, semințele de in și nucile.

Efecte pro-inflamatorii: Consumul excesiv de alimente bogate în acizi grași omega-6, în special când nu este echilibrat cu un aport adecvat de omega-3, poate avea efecte pro-inflamatorii semnificative în organism. Acizii grași omega-6 sunt precursori ai unor compuși pro-inflamatori, cum ar fi prostaglandinele și leucotrienele de serie 2, care pot intensifica procesele inflamatorii la nivel celular. În contextul artrozei, această inflamație crescută poate accelera degradarea cartilajului articular și poate exacerba durerea și rigiditatea articulară. Studiile au arătat că reducerea aportului de omega-6 și creșterea consumului de omega-3 poate ajuta la diminuarea inflamației sistemice și la ameliorarea simptomelor în diverse afecțiuni inflamatorii, inclusiv artroza. Pentru persoanele cu artroză, este recomandată limitarea consumului de uleiuri vegetale bogate în omega-6 și optarea pentru surse mai sănătoase de grăsimi, cum ar fi uleiul de măsline sau avocado.

Importanța echilibrării aportului de omega-6 și omega-3

Creșterea consumului de alimente bogate în omega-3 (pește gras, semințe de in, nuci): Pentru persoanele cu artroză, creșterea aportului de acizi grași omega-3 poate avea beneficii semnificative în reducerea inflamației și ameliorarea simptomelor. Peștele gras, precum somonul, macroul și sardinele, este o sursă excelentă de acizi grași omega-3 cu lanț lung, care au proprietăți puternic anti-inflamatorii. Semințele de in și nucile oferă acizi grași omega-3 cu lanț scurt, care pot fi convertiți parțial în forme cu lanț lung în organism. Consumul regulat al acestor alimente poate ajuta la restabilirea echilibrului între omega-6 și omega-3, reducând astfel inflamația sistemică. Se recomandă consumul de pește gras de cel puțin două ori pe săptămână și includerea zilnică a unei porții de nuci sau semințe de in în alimentație pentru a beneficia de efectele anti-inflamatorii ale acizilor grași omega-3.

Reducerea consumului de omega-6: Pentru a îmbunătăți raportul dintre omega-6 și omega-3 în organism, este esențială nu doar creșterea aportului de omega-3, ci și reducerea consumului de surse bogate în omega-6. Aceasta implică limitarea utilizării uleiurilor vegetale precum cel de porumb, șofrănel, floarea-soarelui și soia în gătit și în prepararea alimentelor. În locul acestora, se recomandă utilizarea uleiului de măsline extravirgin, care este bogat în acizi grași mononesaturați și are proprietăți anti-inflamatorii. De asemenea, este important să se reducă consumul de alimente procesate și fast-food, care sunt adesea preparate cu uleiuri bogate în omega-6. Alegerea cărnii de pui crescut în mod natural sau a celei de vită hrănită cu iarbă poate ajuta la reducerea aportului de omega-6, deoarece aceste animale au o dietă mai bogată în omega-3 comparativ cu cele crescute industrial.

Legumele din familia solanaceelor și artroza

Legumele din familia solanaceelor, precum roșiile, ardeii, vinetele și cartofii, sunt adesea asociate cu exacerbarea simptomelor de artroză la unele persoane. Deși nu există dovezi științifice concludente, unii pacienți raportează o ameliorare a durerii articulare atunci când elimină aceste alimente din dietă.

Roșii, ardei, vinete și cartofi

Conținutul de solanină și inflamația: Solanina este un alcaloid natural prezent în legumele din familia solanaceelor, care include roșiile, ardeii, vinetele și cartofii. Acest compus a fost asociat cu potențiale efecte pro-inflamatorii în organism, deși cercetările științifice în acest domeniu rămân limitate și uneori contradictorii. Unele studii sugerează că solanina poate interfera cu funcționarea normală a enzimelor care descompun neurotransmițătorii, ceea ce ar putea duce la acumularea de substanțe chimice care provoacă durere în articulații. În plus, solanina ar putea afecta permeabilitatea membranelor celulare, facilitând potențial pătrunderea agenților inflamatori în țesuturi. Cu toate acestea, este important de menționat că efectele solaninei pot varia semnificativ de la o persoană la alta, iar multe persoane cu artroză nu raportează nicio agravare a simptomelor în urma consumului de legume din familia solanaceelor.

Sensibilitate individuală și reacții: Reacțiile la legumele din familia solanaceelor în contextul artrozei pot varia considerabil de la o persoană la alta, reflectând diferențele individuale în sensibilitatea la compușii din aceste alimente. Unele persoane pot experimenta o agravare a durerii articulare și a rigidității după consumul de roșii, ardei, vinete sau cartofi, în timp ce altele nu observă niciun efect negativ. Această variabilitate poate fi atribuită diferențelor genetice, stării generale de sănătate și altor factori individuali care influențează răspunsul inflamator al organismului. Pentru persoanele care suspectează o sensibilitate la aceste legume, se recomandă ținerea unui jurnal alimentar detaliat pentru a identifica potențiale corelații între consumul de solanacee și agravarea simptomelor artrozei. Este important ca orice decizie de a elimina aceste alimente din dietă să fie luată în consultare cu un medic sau un nutriționist, pentru a evita deficiențele nutriționale și pentru a se asigura o abordare echilibrată în gestionarea artrozei.

Eliminarea solanaceelor pentru evaluarea toleranței

Eliminarea temporară din dietă: Procesul de eliminare temporară a legumelor din familia solanaceelor din dietă este o abordare metodică pentru a evalua posibila lor influență asupra simptomelor artrozei. Această strategie implică excluderea completă a roșiilor, ardeilor, vinetelor și cartofilor din alimentație pentru o perioadă de cel puțin două până la patru săptămâni. În acest interval, este esențial să se mențină o dietă echilibrată, înlocuind aceste legume cu alternative nutritive pentru a evita deficiențele. Persoana trebuie să fie atentă la orice modificări în intensitatea durerii articulare, rigiditatea matinală sau nivelul general de inflamație. Este recomandată ținerea unui jurnal detaliat al simptomelor pentru a putea face o evaluare obiectivă a efectelor eliminării solanaceelor. Această perioadă de eliminare oferă corpului timp să elimine potențialii compuși inflamatori asociați cu aceste alimente și permite o evaluare clară a impactului lor asupra stării de sănătate articulară.

Reintroducerea și monitorizarea simptomelor: După perioada de eliminare, reintroducerea legumelor din familia solanaceelor trebuie făcută gradual și sistematic. Se recomandă introducerea unui singur tip de legumă la un interval de 2-3 zile, începând cu o cantitate mică și crescând treptat. În timpul acestei faze, monitorizarea atentă a simptomelor este crucială. Persoana trebuie să fie vigilentă la orice schimbări în nivelul de durere, rigiditate articulară sau alte simptome asociate artrozei. Este important să se noteze nu doar apariția simptomelor, ci și intensitatea și durata lor. Dacă nu se observă nicio reacție negativă după reintroducerea unui anumit tip de solanacee, se poate trece la următorul. În cazul în care apar simptome, este recomandat să se elimine din nou alimentul respectiv și să se consulte un medic sau un nutriționist pentru o evaluare mai detaliată. Acest proces permite identificarea precisă a legumelor care pot exacerba simptomele artrozei și ajută la personalizarea dietei în funcție de toleranța individuală.

Alimente bogate în produse finale de glicozilare avansată (AGE)

Carne la grătar, prăjită și friptă: Metodele de gătire la temperaturi înalte, cum ar fi grătarul, prăjirea și coacerea, pot crește semnificativ conținutul de produse finale de glicozilare avansată în carne. Aceste procese culinare favorizează reacțiile chimice între proteinele și zaharurile din carne, rezultând în formarea acestor compuși potențial dăunători. Carnea roșie, în special, este predispusă la formarea de cantități mari de produse finale de glicozilare avansată atunci când este gătită la temperaturi ridicate. Consumul frecvent de carne preparată în acest mod poate contribui la acumularea acestor compuși în organism, ceea ce poate exacerba inflamația și stresul oxidativ la nivelul articulațiilor. Pentru persoanele cu artroză, se recomandă adoptarea unor metode de gătire alternative, cum ar fi fierberea, gătitul la abur sau coacerea la temperaturi mai scăzute, care pot reduce semnificativ formarea acestor compuși nocivi.

Brânzeturi procesate și creme tartinabile: Acestea reprezintă o sursă semnificativă de produse finale de glicozilare avansată în dietă, datorită proceselor de fabricație și a compoziției lor. Aceste produse sunt adesea supuse unor tratamente termice și chimice intense, care favorizează formarea compușilor de glicozilare avansată. În plus, conținutul ridicat de grăsimi și proteine din aceste alimente le face deosebit de susceptibile la formarea acestor compuși. Consumul regulat de brânzeturi procesate și creme tartinabile poate contribui la acumularea de produse finale de glicozilare avansată în organism, ceea ce poate intensifica procesele inflamatorii și poate agrava simptomele artrozei. Pentru persoanele care suferă de această afecțiune, se recomandă limitarea consumului acestor produse și optarea pentru alternative mai puțin procesate, cum ar fi brânzeturile proaspete sau iaurtul natural, care au un conținut mai scăzut de produse finale de glicozilare avansată.

Produsele finale de glicozilare avansată și inflamația crescută: Acumularea de produse finale de glicozilare avansată în organism este strâns legată de creșterea inflamației sistemice, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra progresiei artrozei. Acești compuși interacționează cu receptori specifici de pe suprafața celulelor, declanșând o cascadă de reacții inflamatorii. În articulațiile afectate de artroză, prezența crescută a produselor finale de glicozilare avansată poate stimula producția de citokine pro-inflamatorii și poate accelera degradarea cartilajului. Mai mult, acești compuși pot contribui la rigidizarea țesuturilor conjunctive, reducând flexibilitatea și funcționalitatea articulațiilor. Studiile au arătat că nivelurile crescute de produse finale de glicozilare avansată sunt asociate cu o severitate mai mare a simptomelor artrozei și o progresie mai rapidă a bolii. Prin urmare, reducerea consumului de alimente bogate în acești compuși și adoptarea unor metode de gătit care minimizează formarea lor pot juca un rol important în managementul artrozei.

Alimente bogate în purine și guta

Organe, carne roșie și fructe de mare: Aceste alimente sunt cunoscute pentru conținutul lor ridicat de purine, care pot contribui semnificativ la creșterea nivelului de acid uric în sânge. Organele animale, cum ar fi ficatul, rinichii și timusul, sunt deosebit de bogate în purine și pot declanșa rapid atacuri de gută la persoanele susceptibile. Carnea roșie, deși mai puțin concentrată în purine decât organele, rămâne o sursă importantă, mai ales când este consumată în cantități mari. Fructele de mare, în special sardinele, anșoa, midiile și creveții, la fel conțin niveluri ridicate de purine. Pentru persoanele cu gută sau predispuse la această afecțiune, se recomandă limitarea severă sau chiar evitarea acestor alimente. În schimb, se pot alege surse de proteine cu conținut mai scăzut de purine, cum ar fi carnea de pui, curcan sau peștele alb, consumate în porții moderate.

Berea și alcoolul: Consumul de alcool, în special de bere, este strâns legat de riscul crescut de dezvoltare a gutei și de exacerbarea simptomelor la persoanele care suferă deja de această afecțiune. Berea este deosebit de problematică datorită conținutului său dublu de purine, cele provenite din drojdie și cele din cereale. În plus, alcoolul în general interferează cu eliminarea acidului uric din organism, ducând la acumularea acestuia în sânge. Metabolismul alcoolului produce, de asemenea, acid lactic, care concurează cu acidul uric pentru eliminare, agravând astfel situația. Vinul, deși are un conținut mai scăzut de purine comparativ cu berea, poate totuși contribui la creșterea nivelului de acid uric dacă este consumat în exces. Pentru persoanele cu gută sau predispuse la această afecțiune, se recomandă evitarea completă a berii și limitarea severă a consumului de alte băuturi alcoolice.

Aportul ridicat de purine și producția de acid uric: Consumul excesiv de alimente bogate în purine duce la o creștere semnificativă a producției de acid uric în organism. Purinele sunt metabolizate în acid uric, care, în condiții normale, este eliminat prin urină. Totuși, când aportul de purine depășește capacitatea corpului de a procesa și elimina acidul uric, acesta se acumulează în sânge, ducând la o condiție numită hiperuricemie. Nivelurile ridicate de acid uric pot precipita formarea de cristale în articulații, declanșând atacuri dureroase de gută. În plus, acumularea cronică de acid uric poate duce la formarea de tofi, depozite de cristale care pot cauza deformări articulare și deteriorarea țesuturilor înconjurătoare. Pentru a preveni aceste complicații, persoanele cu gută sau cu risc crescut trebuie să adopte o dietă cu conținut scăzut de purine, limitând consumul de alimente precum carnea roșie, fructele de mare și alcoolul, și să se concentreze pe alimente cu conținut scăzut de purine, precum legumele, fructele și produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi.

Alte alimente și băuturi ce trebuie limitate sau evitate

În managementul artrozei, pe lângă alimentele menționate anterior, există și alte categorii de produse care pot influența negativ evoluția bolii. Aceste alimente și băuturi pot contribui la creșterea inflamației, la deshidratare sau la acumularea de substanțe nocive în organism, afectând sănătatea articulațiilor și intensificând simptomele artrozei.

Alimente bogate în sodiu

Supe și legume la conservă: Aceste produse sunt adesea bogate în sodiu, utilizat ca agent de conservare și pentru a îmbunătăți gustul. Conținutul ridicat de sodiu poate avea efecte negative asupra persoanelor cu artroză. Supele la conservă pot conține până la 1000 mg de sodiu per porție, ceea ce reprezintă aproape jumătate din doza zilnică recomandată. Legumele la conservă, deși sunt o sursă convenabilă de nutrienți, pot conține cantități semnificative de sodiu adăugat în lichidul de conservare. Pentru persoanele cu artroză, este recomandată alegerea supelor și legumelor proaspete sau congelate, care permit un control mai bun asupra aportului de sodiu. În cazul utilizării produselor la conservă, acestea trebuie clătite bine înainte de consum pentru a reduce conținutul de sodiu.

Gustări procesate și mezeluri: Aceste alimente sunt notabile pentru conținutul lor ridicat de sodiu, utilizat atât ca agent de conservare, cât și pentru a îmbunătăți gustul și textura. Gustările procesate, cum ar fi chipsurile, covrigeii sau alunele sărate, pot conține cantități semnificative de sodiu într-o porție mică. Mezelurile, inclusiv salamul, șunca și cârnații, sunt adesea tratate cu sare și alți aditivi bogați în sodiu. Pentru persoanele cu artroză, consumul frecvent de astfel de alimente poate duce la un aport excesiv de sodiu, care este asociat cu creșterea inflamației și retenția de lichide. Este recomandată înlocuirea acestor produse cu alternative mai sănătoase, cum ar fi fructele și legumele proaspete, nucile și semințele nesărate sau preparatele din carne făcute acasă, unde cantitatea de sare poate fi controlată.

Inflamație crescută și retenție de lichide: Consumul excesiv de alimente bogate în sodiu poate avea consecințe semnificative pentru persoanele cu artroză. Sodiul în exces poate duce la retenția de lichide în organism, ceea ce poate provoca umflarea țesuturilor, inclusiv a celor din jurul articulațiilor. Această umflare poate intensifica durerea și rigiditatea articulară, exacerbând simptomele artrozei. În plus, studiile au arătat că un aport ridicat de sodiu poate stimula producția de celule imunitare care promovează inflamația, contribuind astfel la agravarea proceselor inflamatorii deja prezente în artroză. Pentru a reduce aceste efecte negative, este esențial să se limiteze consumul de alimente bogate în sodiu și să se opteze pentru o dietă bazată pe alimente proaspete, neprocesate. Utilizarea de ierburi și condimente în locul sării poate ajuta la reducerea aportului de sodiu, menținând în același timp gustul plăcut al mâncărurilor.

Alimente care conțin gluten (pentru anumite persoane)

Grâu, orz și secară: Aceste cereale sunt principalele surse de gluten în alimentație și pot fi problematice pentru unele persoane cu artroză. Glutenul este o proteină complexă care poate declanșa o reacție inflamatorie la persoanele sensibile, chiar și în absența bolii celiace. Pentru aceste persoane, consumul de alimente care conțin gluten poate exacerba inflamația sistemică, agravând astfel simptomele artrozei. Grâul, fiind cel mai comun dintre aceste cereale, se găsește în numeroase produse, inclusiv pâine, paste, cereale pentru micul dejun și produse de patiserie. Orzul este adesea utilizat în bere și în unele supe, în timp ce secara se găsește în anumite tipuri de pâine și băuturi distilate. Pentru persoanele cu artroză care suspectează o sensibilitate la gluten, se recomandă eliminarea temporară a acestor cereale din dietă, sub supravegherea unui specialist în nutriție, pentru a evalua impactul asupra simptomelor.

Potențial răspuns inflamator: Consumul de alimente care conțin gluten poate declanșa un răspuns inflamator la unele persoane, chiar și în absența bolii celiace. Acest răspuns se datorează sensibilității la gluten non-celiacă, o afecțiune în care sistemul imunitar reacționează la proteinele din gluten, provocând inflamație sistemică. În contextul artrozei, această inflamație suplimentară poate exacerba simptomele existente, intensificând durerea și rigiditatea articulară. Mecanismul exact prin care glutenul poate contribui la inflamația articulară nu este pe deplin înțeles, dar se crede că implică o creștere a permeabilității intestinale, permițând proteinelor parțial digerate să pătrundă în fluxul sanguin și să declanșeze un răspuns imunitar. Pentru persoanele cu artroză care suspectează o sensibilitate la gluten, o dietă de eliminare sub supravegherea unui specialist poate ajuta la determinarea dacă glutenul contribuie la agravarea simptomelor lor.

Sensibilitatea la gluten și artroza: Legătura dintre sensibilitatea la gluten și artroză este un subiect de interes crescut în cercetarea medicală. Deși nu toate persoanele cu artroză sunt sensibile la gluten, pentru unele, eliminarea glutenului din dietă poate duce la o ameliorare semnificativă a simptomelor. Sensibilitatea la gluten poate manifesta simptome extraintestinale, inclusiv dureri articulare și inflamație, care pot fi confundate cu sau pot exacerba simptomele artrozei. Studiile au arătat că persoanele cu sensibilitate la gluten non-celiacă pot prezenta niveluri crescute de markeri inflamatori în sânge, ceea ce poate contribui la agravarea inflamației articulare. Pentru persoanele cu artroză care suspectează o sensibilitate la gluten, se recomandă consultarea unui medic sau nutriționist pentru a evalua beneficiile potențiale ale unei diete fără gluten și pentru a se asigura că toate nevoile nutriționale sunt satisfăcute în cazul eliminării glutenului din alimentație.