Glutamina: surse alimentare, functii, beneficii si aplicatii medicale

Glutamina devine astfel un aminoacid condiționat esențial, fiind crucial pentru recuperarea după efort intens, menținerea integrității barierei intestinale și funcționarea optimă a sistemului imunitar. Suplimentarea cu glutamină poate fi benefică în situații precum intervenții chirurgicale, arsuri grave, tratamente oncologice sau pentru sportivii de performanță, contribuind la reducerea inflamației, accelerarea vindecării țesuturilor și îmbunătățirea funcției imunitare.

Ce este glutamina?

Glutamina reprezintă un aminoacid fundamental pentru organism, fiind implicată în numeroase procese metabolice și fiziologice. Acest nutrient esențial condiționat joacă un rol crucial în menținerea sănătății generale și în funcționarea optimă a mai multor sisteme vitale.

Definiție și tipuri: Glutamina este un aminoacid care face parte din structura proteinelor, fiind cea mai abundentă componentă aminoacidică din sânge și țesuturile organismului. Există două forme ale acestui aminoacid: L-glutamina și D-glutamina. Forma L-glutamină este cea biologic activă, utilizată de organism în sinteza proteinelor și în alte funcții metabolice esențiale. Această formă se găsește în alimente și este produsă natural de corpul uman. D-glutamina, pe de altă parte, nu are un rol semnificativ în procesele fiziologice umane. Când se face referire la glutamină în context nutrițional sau medical, se are în vedere forma L-glutamină.

Producerea în corpul uman: Corpul uman sintetizează glutamină în mod natural, în principal la nivelul mușchilor scheletici, plămânilor și țesutului adipos. Procesul de sinteză implică conversia glutamatului și a amoniacului în glutamină, prin acțiunea enzimei glutamin sintetaza. Mușchii scheletici reprezintă principalul loc de producție și stocare a glutaminei, constituind aproximativ 60% din totalul de aminoacizi liberi din organism. În condiții normale, corpul produce suficientă glutamină pentru a satisface necesitățile metabolice, însă în situații de stres fizic sau boală, producția poate deveni insuficientă.

Rolul ca aminoacid condiționat esențial: Glutamina este clasificată drept un aminoacid condiționat esențial, ceea ce înseamnă că în circumstanțe normale, organismul produce cantități suficiente pentru nevoile sale. Totuși, în situații de stres metabolic intens, precum boli grave, intervenții chirurgicale, arsuri sau efort fizic prelungit, necesarul de glutamină crește considerabil, depășind capacitatea de sinteză a organismului. În aceste condiții, glutamina devine esențială și trebuie obținută din surse externe, prin alimentație sau suplimente. Această caracteristică face din glutamină un nutrient crucial în perioadele de recuperare și în susținerea funcțiilor imunitare în timpul bolilor.

Surse alimentare de glutamină

Glutamina poate fi obținută din diverse surse alimentare, fiind prezentă în cantități variabile în alimente de origine animală și vegetală. Includerea acestor alimente în dieta zilnică asigură un aport adecvat de glutamină pentru persoanele sănătoase.

Surse de origine animală: Alimentele de origine animală reprezintă surse excelente de glutamină datorită conținutului lor ridicat de proteine. Carnea de vită, de pui și de porc conține cantități semnificative de acest aminoacid. Peștele, în special somonul și codul, oferă de asemenea un aport valoros de glutamină. Produsele lactate, inclusiv laptele, iaurtul, brânza de vaci și alte tipuri de brânzeturi, sunt surse importante de glutamină ușor asimilabilă. Ouăle completează lista surselor animale valoroase, fiind apreciate pentru profilul lor aminoacidic complet. Consumul regulat al acestor alimente asigură un aport constant de glutamină pentru persoanele care nu au necesități crescute.

Surse de origine vegetală: Deși în general conțin cantități mai mici de glutamină comparativ cu sursele animale, anumite alimente de origine vegetală pot contribui semnificativ la aportul zilnic de acest aminoacid. Leguminoasele, precum fasolea, lintea și năutul, sunt surse bune de glutamină pentru vegetarieni și vegani. Varza roșie se remarcă prin conținutul său ridicat de glutamină, fiind considerată una dintre cele mai bogate surse vegetale. Spanacul crud, pătrunjelul și alte verdețuri oferă cantități moderate de glutamină. Cerealele integrale, inclusiv orezul și porumbul, conțin de asemenea acest aminoacid. Consumul variat de alimente vegetale poate asigura un aport adecvat de glutamină pentru persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană.

Recomandări privind aportul zilnic: Nu există recomandări oficiale privind doza zilnică de glutamină pentru populația generală, deoarece organismul produce în mod normal cantități suficiente. Studiile estimează că o dietă obișnuită furnizează între 3 și 6 grame de glutamină zilnic, cantitate considerată adecvată pentru persoanele sănătoase. Pentru sportivi sau persoane cu afecțiuni specifice, necesarul poate crește semnificativ. În aceste cazuri, specialiștii pot recomanda un aport suplimentar de 5-10 grame zilnic sau chiar mai mult, în funcție de situația individuală. Este important de menționat că persoanele sănătoase care consumă suficiente proteine prin alimentație nu necesită suplimente de glutamină, corpul lor fiind capabil să sintetizeze cantitățile necesare.

Funcții cheie ale glutaminei în organism

Glutamina îndeplinește numeroase funcții esențiale în organism, fiind implicată în procese fundamentale care susțin sănătatea și bunăstarea generală. Rolurile sale multiple fac din acest aminoacid un nutrient indispensabil pentru funcționarea optimă a organismului.

Sinteza proteinelor

Glutamina joacă un rol crucial în sinteza proteinelor, procesul prin care organismul construiește noi proteine necesare pentru creșterea și repararea țesuturilor. Ca aminoacid, glutamina reprezintă una dintre componentele de bază ale proteinelor, contribuind la structura și funcționalitatea acestora. În mușchi, glutamina participă activ la sinteza proteinelor musculare, fiind esențială pentru menținerea masei musculare și pentru recuperarea după efort fizic intens. Acest rol devine deosebit de important în situații de catabolism muscular, când organismul are nevoie să conserve sau să reconstruiască țesutul muscular.

Susținerea sistemului imunitar

Glutamina este un combustibil esențial pentru celulele sistemului imunitar, inclusiv limfocitele și macrofagele. Aceste celule utilizează glutamina ca sursă principală de energie pentru a-și îndeplini funcțiile de apărare împotriva agenților patogeni. În situații de stres sau boală, consumul de glutamină de către sistemul imunitar crește semnificativ, putând depăși capacitatea de sinteză a organismului. Studiile au demonstrat că suplimentarea cu glutamină poate îmbunătăți răspunsul imunitar și poate reduce incidența infecțiilor la pacienții în stare critică sau la sportivii supuși unui efort fizic intens. Acest aminoacid contribuie, de asemenea, la producerea de citokine și alte molecule implicate în comunicarea intercelulară din cadrul sistemului imunitar.

Sănătatea digestivă

Glutamina este esențială pentru menținerea integrității și funcționalității tractului gastrointestinal. Celulele intestinale, cunoscute sub numele de enterocite, utilizează glutamina ca sursă primară de energie. Acest aminoacid susține regenerarea celulelor intestinale și menține integritatea barierei intestinale, prevenind astfel sindromul intestinului permeabil. Glutamina contribuie la producerea de mucus protector în intestin și la reglarea secreției de acid din stomac. În cazul afecțiunilor inflamatorii intestinale, precum boala Crohn sau colita ulcerativă, suplimentarea cu glutamină poate ajuta la reducerea inflamației și la îmbunătățirea funcției intestinale.

Sănătatea și funcția creierului

Glutamina traversează bariera hemato-encefalică și joacă un rol important în funcționarea creierului. În sistemul nervos central, glutamina este convertită în glutamat, un neurotransmițător excitator esențial pentru procesele cognitive, învățare și memorie. De asemenea, glutamina participă la sinteza acidului gama-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător inhibitor care reglează starea de anxietate și promovează relaxarea. Prin menținerea echilibrului între acești neurotransmițători, glutamina contribuie la funcționarea optimă a creierului și la stabilitatea stării de spirit. Cercetările sugerează că suplimentarea cu glutamină ar putea avea efecte benefice în cazul unor afecțiuni neurologice, deși sunt necesare studii suplimentare în acest domeniu.

Funcții metabolice

Eliminarea amoniacului: Glutamina joacă un rol esențial în detoxifierea organismului prin eliminarea amoniacului, un compus toxic rezultat din metabolismul proteinelor. În ficat, glutamina participă la ciclul ureei, un proces biochimic prin care amoniacul este transformat în uree, o substanță mai puțin toxică ce poate fi eliminată prin urină. Acest mecanism previne acumularea amoniacului în sânge, care ar putea avea efecte neurotoxice severe. În mușchi, glutamina funcționează ca un transportor temporar al amoniacului, legându-l și transportându-l către ficat pentru eliminare. Această funcție detoxifiantă devine deosebit de importantă în timpul exercițiilor fizice intense, când producția de amoniac crește semnificativ.

Producerea de glucoză: Glutamina contribuie la menținerea nivelului normal de glucoză în sânge prin participarea la procesul de gluconeogeneză, prin care organismul produce glucoză din surse non-glucidice. În perioadele de post sau de efort fizic prelungit, când rezervele de glicogen sunt epuizate, ficatul poate converti glutamina în glucoză pentru a furniza energie creierului și altor organe vitale. Acest proces metabolic ajută la prevenirea hipoglicemiei și asigură un aport constant de energie pentru funcțiile esențiale ale organismului. Glutamina contribuie astfel la homeostazia glucozei și la menținerea performanței fizice și cognitive în condiții de stres metabolic.

Beneficii pentru sănătate ale glutaminei

Glutamina oferă numeroase beneficii pentru sănătate, fiind implicată în multiple procese fiziologice. Cercetările științifice au evidențiat efectele pozitive ale acestui aminoacid asupra diferitelor sisteme și funcții ale organismului.

Îmbunătățirea sănătății intestinale

Glutamina joacă un rol fundamental în menținerea și refacerea integrității mucoasei intestinale. Acest aminoacid reprezintă principala sursă de energie pentru enterocite, celulele care căptușesc interiorul intestinului. Studiile au demonstrat că glutamina contribuie la întărirea joncțiunilor strânse dintre celulele intestinale, reducând astfel permeabilitatea intestinală patologică. În cazul sindromului intestinului permeabil, suplimentarea cu glutamină poate ajuta la restabilirea barierei intestinale și la prevenirea trecerii toxinelor și alergenilor în circulația sanguină. De asemenea, glutamina stimulează producția de imunoglobulină A (IgA), un anticorp care protejează mucoasa intestinală împotriva agenților patogeni. Pentru persoanele cu afecțiuni inflamatorii intestinale, precum boala Crohn sau colita ulcerativă, glutamina poate contribui la reducerea inflamației și la ameliorarea simptomelor.

Recuperarea și creșterea musculară

Glutamina este esențială pentru menținerea și dezvoltarea țesutului muscular. După un antrenament intens, nivelurile de glutamină din mușchi pot scădea cu până la 50%, ceea ce poate afecta negativ recuperarea și creșterea musculară. Suplimentarea cu glutamină ajută la refacerea rezervelor musculare și la prevenirea catabolismului muscular, procesul de degradare a proteinelor musculare. Acest aminoacid stimulează sinteza proteinelor și inhibă degradarea lor, contribuind astfel la un bilanț proteic pozitiv necesar pentru hipertrofia musculară. Glutamina îmbunătățește hidratarea celulelor musculare, creând un mediu anabolic favorabil creșterii musculare. Pentru sportivi și culturiști, glutamina poate accelera recuperarea după antrenamente intense, reducând durata durerii musculare și permițând reluarea mai rapidă a activității fizice.

Îmbunătățirea sistemului imunitar

Glutamina este un nutrient esențial pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar. Celulele imunitare, precum limfocitele și macrofagele, utilizează glutamina ca sursă principală de energie și ca precursor pentru sinteza nucleotidelor necesare replicării lor. În situații de stres fiziologic, cum ar fi exercițiile fizice intense, intervențiile chirurgicale sau bolile grave, necesarul de glutamină al sistemului imunitar crește semnificativ. Suplimentarea cu glutamină în aceste situații poate preveni imunosupresia și poate reduce riscul de infecții. Studiile clinice au arătat că pacienții care primesc suplimente de glutamină după intervenții chirurgicale majore sau arsuri grave prezintă o incidență mai scăzută a infecțiilor și o durată mai scurtă a spitalizării. Pentru sportivii de anduranță, glutamina poate contracara efectele imunosupresive ale antrenamentelor intense, reducând frecvența infecțiilor respiratorii superioare.

Susținerea sănătății metabolice

Producerea hormonului de creștere: Glutamina influențează pozitiv secreția hormonului de creștere, un hormon anabolic esențial pentru dezvoltarea musculară și metabolismul lipidelor. Studiile au demonstrat că administrarea orală de glutamină poate stimula eliberarea hormonului de creștere, contribuind astfel la efectele anabolice asupra țesutului muscular. Acest hormon joacă un rol crucial în procesele de reparare și regenerare tisulară, accelerând recuperarea după antrenamente intense sau leziuni. Hormonul de creștere stimulează, de asemenea, lipoliza, procesul de descompunere a grăsimilor pentru producerea de energie, contribuind astfel la reducerea țesutului adipos. Pentru sportivi și persoanele active, creșterea naturală a nivelului de hormon de creștere prin suplimentarea cu glutamină poate îmbunătăți compoziția corporală, favorizând creșterea masei musculare și reducerea grăsimii corporale.

Beneficii pentru sănătatea cardiovasculară: Glutamina contribuie la menținerea sănătății cardiovasculare prin multiple mecanisme. Acest aminoacid participă la sinteza glutationului, un antioxidant puternic care protejează celulele cardiace împotriva stresului oxidativ. Glutamina ajută la reglarea tensiunii arteriale prin modularea producției de oxid nitric, un vasodilatator natural care îmbunătățește fluxul sanguin și reduce presiunea asupra pereților arteriali. Studiile sugerează că glutamina poate reduce inflamația vasculară, un factor de risc major pentru ateroscleroză și alte afecțiuni cardiovasculare. De asemenea, prin rolul său în metabolismul lipidic, glutamina poate contribui la menținerea unui profil lipidic sănătos, reducând nivelurile de colesterol LDL și trigliceride. Pentru persoanele cu factori de risc cardiovascular, suplimentarea cu glutamină, în cadrul unei abordări terapeutice complexe, ar putea oferi beneficii suplimentare pentru sănătatea inimii și a vaselor sanguine.

Suplimentarea cu glutamină

Suplimentele cu glutamină sunt utilizate în diverse contexte pentru a susține sănătatea și performanța fizică. Înțelegerea indicațiilor, formelor disponibile și dozajului corect este esențială pentru utilizarea eficientă și sigură a acestor suplimente.

Când suplimentarea poate fi benefică: Suplimentarea cu glutamină devine relevantă în situații în care necesarul organismului depășește capacitatea de sinteză endogenă. Sportivii de performanță, în special cei implicați în sporturi de anduranță sau de forță, pot beneficia de suplimentarea cu glutamină pentru a contracara epuizarea rezervelor musculare și pentru a accelera recuperarea după antrenamente intense. Persoanele care se recuperează după intervenții chirurgicale majore, arsuri sau traumatisme severe au un necesar crescut de glutamină pentru vindecarea țesuturilor și susținerea sistemului imunitar. Pacienții cu afecțiuni gastrointestinale, precum sindromul intestinului iritabil, boala Crohn sau colita ulcerativă, pot observa o îmbunătățire a simptomelor prin suplimentarea cu glutamină. De asemenea, indivizii cu sistem imunitar compromis, inclusiv pacienții cu HIV/SIDA sau cei supuși chimioterapiei, pot beneficia de efectele imunostimulatoare ale glutaminei.

Forme de suplimente cu glutamină: Glutamina este disponibilă în diverse forme farmaceutice, adaptate diferitelor nevoi și preferințe. Pudra de L-glutamină reprezintă forma cea mai comună și mai economică, fiind ușor de dozat și de incorporat în băuturi sau alimente. Capsulele și comprimatele de glutamină oferă comoditate și precizie în dozare, fiind preferate de persoanele care doresc să evite gustul ușor amar al pudrei. Suplimentele cu glutamină peptidică conțin molecule de glutamină legate de alți aminoacizi, formă care poate prezenta o stabilitate și o absorbție îmbunătățite în tractul gastrointestinal. Pentru pacienții spitalizați sau cu afecțiuni severe, există formule parenterale de glutamină, administrate intravenos sub supraveghere medicală. Multe suplimente proteice și formule post-antrenament conțin glutamină în combinație cu alți nutrienți, precum proteine din zer, creatină sau aminoacizi cu lanț ramificat (BCAA).

Recomandări privind dozajul: Dozajul de glutamină variază în funcție de scopul utilizării și de nevoile individuale. Pentru susținerea generală a sănătății și a funcției imunitare, dozele tipice variază între 5 și 10 grame pe zi. Sportivii utilizează frecvent doze de 10-15 grame zilnic, împărțite în 2-3 prize, pentru a maximiza recuperarea musculară și pentru a susține sistemul imunitar. În context clinic, pentru pacienții cu afecțiuni intestinale sau în recuperare post-operatorie, dozele pot ajunge la 20-30 grame pe zi, sub supraveghere medicală. Studiile de siguranță au arătat că doze de până la 0,65 g/kg greutate corporală pe zi sunt bine tolerate pe termen scurt, fără efecte adverse semnificative. Este important de menționat că dozele mari trebuie utilizate doar sub îndrumarea unui profesionist în domeniul sănătății, iar persoanele cu afecțiuni hepatice sau renale trebuie să consulte medicul înainte de a începe suplimentarea cu glutamină.

Momentul administrării: Momentul optim pentru administrarea suplimentelor cu glutamină depinde de obiectivul urmărit. Pentru îmbunătățirea recuperării musculare, glutamina este adesea consumată imediat după antrenament, când mușchii sunt mai receptivi la nutrienți și când rezervele de glutamină sunt epuizate. Administrarea înainte de culcare poate susține procesele de reparare tisulară care au loc în timpul somnului. Pentru susținerea sistemului imunitar și a sănătății intestinale, glutamina poate fi administrată pe stomacul gol, dimineața, pentru o absorbție optimă. În cazul dozelor mari, se recomandă împărțirea acestora în mai multe prize pe parcursul zilei pentru a menține niveluri plasmatice constante. Pentru pacienții cu afecțiuni gastrointestinale, administrarea între mese poate maximiza contactul direct al glutaminei cu mucoasa intestinală, potențând efectele benefice asupra barierei intestinale.

Aplicații medicale ale glutaminei

Glutamina este utilizată în diverse contexte medicale datorită rolului său în susținerea funcțiilor imunitare, în vindecarea țesuturilor și în menținerea homeostaziei metabolice. Cercetările clinice au evidențiat beneficiile suplimentării cu glutamină în multiple afecțiuni.

Tratamentul anemiei falciforme: Glutamina reprezintă un tratament aprobat pentru anemia falciformă, o afecțiune genetică caracterizată prin deformarea globulelor roșii. Administrarea de L-glutamină (sub formă de medicament prescris, Endari) a demonstrat reducerea frecvenței crizelor dureroase și a complicațiilor acute la pacienții cu această boală. Mecanismul de acțiune implică creșterea nivelului de nicotinamidă adenină dinucleotidă (NADH) în globulele roșii, îmbunătățind astfel capacitatea lor de a rezista la stresul oxidativ și la deformare. Studiile clinice au arătat că tratamentul cu glutamină reduce semnificativ numărul de spitalizări și durata acestora la pacienții cu anemie falciformă. Acest tratament este considerat o opțiune valoroasă, în special pentru pacienții care nu răspund adecvat la hidroxiuree, medicamentul standard pentru această afecțiune.

Recuperarea după arsuri și traume: Glutamina joacă un rol crucial în recuperarea pacienților cu arsuri grave sau traume majore. Aceste situații determină un catabolism intens și o epuizare rapidă a rezervelor de glutamină, afectând negativ vindecarea țesuturilor și funcția imunitară. Suplimentarea cu glutamină la pacienții cu arsuri severe a demonstrat îmbunătățirea vindecării rănilor, reducerea incidenței infecțiilor și scurtarea perioadei de spitalizare. Glutamina susține regenerarea celulelor epiteliale, stimulează sinteza de colagen și îmbunătățește perfuzia tisulară, accelerând astfel procesul de vindecare. În cazul traumatismelor majore, glutamina ajută la menținerea integrității barierei intestinale, prevenind translocarea bacteriană și complicațiile septice. Administrarea parenterală de glutamină este frecvent inclusă în protocoalele de nutriție pentru pacienții critici cu arsuri sau traume severe.

Susținerea tratamentului oncologic: Glutamina este utilizată ca terapie adjuvantă în tratamentul cancerului pentru a reduce efectele secundare ale chimioterapiei și radioterapiei. Mucozita orală, o inflamație dureroasă a mucoasei bucale, reprezintă o complicație frecventă a tratamentelor oncologice. Studiile au demonstrat că administrarea locală sau sistemică de glutamină poate reduce severitatea mucozitei și poate accelera vindecarea leziunilor. De asemenea, glutamina poate ameliora diareea indusă de chimioterapie prin susținerea integrității mucoasei intestinale. Neuropatia periferică, o altă complicație frecventă a anumitor agenți chimioterapeutici, poate fi parțial prevenită prin suplimentarea cu glutamină. Este important de menționat că utilizarea glutaminei în contextul tratamentului oncologic trebuie discutată cu echipa medicală, deoarece anumite tipuri de cancer pot utiliza glutamina pentru creștere, existând preocupări teoretice privind stimularea tumorală.

Susținerea pacienților cu HIV/SIDA: Glutamina s-a dovedit benefică în managementul pacienților cu HIV/SIDA, contribuind la îmbunătățirea statusului nutrițional și a funcției imunitare. Persoanele cu HIV prezintă adesea niveluri scăzute de glutamină plasmatică, asociate cu progresia bolii și cu scăderea numărului de limfocite CD4+. Suplimentarea cu glutamină la acești pacienți poate îmbunătăți absorbția intestinală a nutrienților și poate preveni sindromul de malabsorbție frecvent întâlnit în HIV. Studiile au arătat că glutamina, administrată în combinație cu antioxidanți, poate contribui la creșterea în greutate și la îmbunătățirea compoziției corporale la pacienții cu sindrom de emaciere asociat HIV. De asemenea, glutamina poate reduce incidența și severitatea diareei cronice, o problemă comună la persoanele cu HIV. Prin susținerea integrității barierei intestinale, glutamina poate limita translocarea bacteriană și activarea imună sistemică, factori care contribuie la progresia bolii.

Potențiale efecte secundare și riscuri

Deși glutamina este considerată în general sigură pentru majoritatea persoanelor, există anumite efecte secundare și situații în care utilizarea sa trebuie abordată cu precauție sau evitată complet.

Efecte secundare comune: Suplimentarea cu glutamină este bine tolerată de majoritatea persoanelor, dar pot apărea unele efecte secundare, în special la doze mari. Disconfortul gastrointestinal reprezintă cel mai frecvent efect secundar, manifestându-se prin balonare, crampe abdominale sau modificări ale tranzitului intestinal. Aceste simptome sunt de obicei ușoare și tranzitorii, diminuându-se pe măsură ce organismul se adaptează la suplimentare. Unele persoane pot experimenta greață sau senzație de arsură la nivelul stomacului, în special când glutamina este consumată pe stomacul gol. Cefaleea și amețeala au fost raportate ocazional, dar nu au fost stabilite ca efecte directe ale glutaminei. Reacțiile alergice la suplimentele de glutamină sunt rare, dar pot include erupții cutanate, mâncărime sau dificultăți de respirație. În cazul apariției oricăror simptome severe sau persistente, se recomandă întreruperea suplimentării și consultarea unui medic.

Precauții și contraindicații: Anumite categorii de persoane trebuie să manifeste prudență în utilizarea suplimentelor cu glutamină sau să le evite complet. Pacienții cu afecțiuni hepatice severe trebuie să evite dozele mari de glutamină, deoarece aceasta poate exacerba encefalopatia hepatică prin creșterea nivelului de amoniac. Persoanele cu insuficiență renală trebuie să consulte medicul înainte de a utiliza suplimente cu glutamină, deoarece eliminarea metaboliților acesteia poate fi compromisă. Pacienții cu tulburare bipolară sau alte afecțiuni psihiatrice trebuie să utilizeze glutamina cu precauție, existând rapoarte anecdotice privind exacerbarea simptomelor maniacale. Femeile însărcinate sau care alăptează trebuie să evite suplimentarea cu glutamină din cauza lipsei studiilor privind siguranța în aceste situații. Persoanele cu sensibilitate la glutamat monosodic (MSG) pot prezenta reacții similare la suplimentele de glutamină, deoarece acestea sunt metabolic interconectate. Pacienții cu epilepsie sau predispoziție la convulsii trebuie să consulte medicul înainte de a utiliza glutamină, existând preocupări teoretice privind potențialul său proconvulsivant.