Proteina din soia: ce este, beneficii, aport recomandat si preocupari

Persoanele active fizic, vegetarienii, veganii și femeile la menopauză pot beneficia în mod deosebit de includerea proteinei din soia în alimentație. Cu un profil nutrițional echilibrat și versatilitate în preparare, proteina din soia reprezintă o alternativă excelentă la proteinele animale, fiind recomandată în cantități moderate ca parte a unei diete echilibrate.

Ce este Proteina din Soia?

Proteina din soia este un macronutrient esențial extras din boabele de soia, apreciat pentru calitatea sa nutrițională ridicată și versatilitatea în utilizare. Această proteină vegetală se remarcă prin faptul că conține toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari organismului uman, fiind considerată o proteină completă, comparabilă cu proteinele de origine animală.

Definiție și Surse: Proteina din soia este obținută din boabele de soia (Glycine max), o leguminoasă originară din Asia de Est, cultivată acum la scară largă în întreaga lume. Această proteină vegetală reprezintă aproximativ 40% din conținutul uscat al boabelor de soia și poate fi găsită în diverse forme alimentare. Sursele principale includ boabele de soia integrale, edamame (boabe de soia verzi), tofu, tempeh, laptele din soia, făina din soia și texturatul din soia. Proteina din soia este utilizată și ca ingredient în numeroase produse procesate, inclusiv alternative la carne, băuturi proteice și suplimente nutritive.

Metode de Procesare: Procesarea proteinei din soia implică mai multe etape tehnologice pentru a obține produse cu diferite concentrații proteice. Inițial, boabele de soia sunt curățate, decorticate și degresate pentru a elimina uleiul. Făina rezultată este apoi supusă unor procese de extracție cu apă sau soluții alcaline pentru a separa proteina de alte componente. Pentru obținerea concentratului proteic, se elimină carbohidrații solubili prin tratare cu alcool sau apă acidulată. Izolatul proteic, forma cea mai pură, se obține prin precipitare la pH acid, urmat de neutralizare și uscare. Texturatul proteic rezultă din extrudarea proteinei la temperaturi și presiuni înalte, creând o structură fibroasă asemănătoare cărnii.

Tipuri de Produse cu Proteină din Soia: Piața oferă o gamă variată de produse pe bază de proteină din soia, fiecare cu caracteristici și utilizări specifice. Făina din soia conține aproximativ 50% proteină și este folosită în produse de panificație. Concentratul proteic din soia are un conținut de 70% proteină și este utilizat în produse cărnoase și băuturi. Izolatul proteic din soia, cu peste 90% proteină, este ingredientul principal în suplimentele proteice și băuturile nutritive. Proteina texturată din soia, disponibilă sub formă de granule sau bucăți, servește ca înlocuitor pentru carne în diverse preparate culinare. Produsele fermentate precum tempeh și miso oferă beneficii suplimentare datorită procesului de fermentație care îmbunătățește biodisponibilitatea nutrienților.

Profil Nutrițional: Proteina din soia are un profil nutrițional impresionant, fiind bogată în aminoacizi esențiali precum lizina, care adesea lipsește din alte proteine vegetale. O porție de 100 g de izolat proteic din soia furnizează aproximativ 80-90 g proteină, 3-4 g grăsimi și cantități minime de carbohidrați. Această proteină conține cantități semnificative de minerale esențiale precum fier, calciu, zinc și magneziu. Izoflavonele prezente în soia, inclusiv genisteina și daidzeina, sunt compuși bioactivi cu efecte benefice asupra sănătății. Proteina din soia are un scor PDCAAS (Scorul de aminoacizi corectat la digestibilitatea proteinelor) de aproximativ 1.0, similar cu proteina din ou sau carne, indicând o digestibilitate și un profil de aminoacizi excelent.

Beneficiile Proteinei din Soia pentru Sănătate

Proteina din soia oferă multiple avantaje pentru sănătate, fiind studiată extensiv pentru efectele sale pozitive asupra diverselor sisteme ale organismului. Această proteină vegetală completă nu doar furnizează nutrienți esențiali, dar conține și compuși bioactivi cu proprietăți terapeutice.

Beneficii pentru Sănătatea Cardiovasculară: Proteina din soia are efecte dovedite în îmbunătățirea profilului lipidic sanguin, contribuind la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Consumul regulat de 25-50 grame de proteină din soia zilnic poate reduce colesterolul LDL (rău) cu 3-5% și trigliceridele cu aproximativ 5-10%. Mecanismele prin care proteina din soia influențează sănătatea inimii includ creșterea receptorilor pentru colesterolul LDL în ficat, reducerea absorbției intestinale a colesterolului și efectele antioxidante ale izoflavonelor. Studiile clinice au demonstrat că înlocuirea proteinelor animale cu proteină din soia poate contribui la scăderea tensiunii arteriale și îmbunătățirea funcției endoteliale, factori importanți în prevenirea aterosclerozei.

Suport pentru Managementul Greutății: Proteina din soia reprezintă un aliat valoros în controlul greutății corporale datorită efectului său de sațietate pronunțat. Consumul de proteină din soia stimulează secreția hormonilor de sațietate precum colecistokinina și peptida YY, reducând apetitul și aportul caloric total. Studiile arată că persoanele care consumă proteină din soia la micul dejun tind să consume mai puține calorii pe parcursul zilei. Datorită conținutului redus de grăsimi saturate și absenței colesterolului, produsele pe bază de soia pot înlocui cu succes alimentele de origine animală bogate în calorii, facilitând crearea unui deficit caloric necesar pentru pierderea în greutate.

Controlul Glicemiei: Proteina din soia exercită efecte benefice asupra metabolismului glucozei, fiind recomandată persoanelor cu diabet sau risc de dezvoltare a acestei afecțiuni. Aminoacizii din proteina de soia stimulează secreția de insulină și îmbunătățesc sensibilitatea țesuturilor la acțiunea acestui hormon. Studiile clinice indică faptul că înlocuirea parțială a proteinelor animale cu proteină din soia poate reduce nivelurile de hemoglobină glicată (HbA1c) și glicemia à jeun la persoanele cu diabet de tip 2. Fibrele solubile prezente în produsele integrale din soia contribuie la absorbția mai lentă a glucozei în sânge, prevenind fluctuațiile bruște ale glicemiei după mese.

Beneficii pentru Sănătatea Osoasă: Proteina din soia contribuie la menținerea densității minerale osoase, fiind deosebit de valoroasă pentru femeile în postmenopauză, predispuse la osteoporoză. Izoflavonele din soia, în special genisteina, inhibă activitatea osteoclastelor (celule care degradează țesutul osos) și stimulează osteoblastele (celule formatoare de os). Studii pe termen lung au arătat că femeile care consumă regulat proteină din soia prezintă o rată mai redusă de pierdere a masei osoase comparativ cu cele care nu consumă soia. Conținutul de calciu și magneziu din produsele din soia fortificate reprezintă un aport suplimentar de nutrienți esențiali pentru sănătatea oaselor.

Beneficii pentru Sănătatea Femeilor: Proteina din soia oferă avantaje specifice pentru sănătatea femeilor, în special în perioada menopauzei. Izoflavonele din soia, având o structură similară cu estrogenul, pot atenua simptomele vasomotorii ale menopauzei precum bufeurile și transpirațiile nocturne. Studiile clinice arată că un consum de 40-80 mg de izoflavone zilnic (echivalentul a 25-50 g proteină din soia) poate reduce frecvența bufeurilor cu 20-30%. Cercetările sugerează că proteina din soia poate contribui la reducerea riscului de cancer de sân, în special când este consumată regulat începând din adolescență. Efectele protectoare se datorează modulării receptorilor de estrogen și inhibării angiogenezei tumorale de către izoflavone.

Proteina din Soia pentru Diferite Populații

Proteina din soia reprezintă o sursă valoroasă de nutrienți pentru diverse categorii de persoane, fiecare beneficiind în mod specific de proprietățile sale nutritive și funcționale. Adaptabilitatea acestei proteine vegetale o face potrivită pentru multiple grupuri demografice și stiluri de viață.

Atleți și Entuziaști ai Fitnessului: Proteina din soia reprezintă o opțiune excelentă pentru sportivi și persoanele active fizic, oferind suport pentru recuperarea musculară și performanța atletică. Conținutul ridicat de aminoacizi cu lanț ramificat (BCAA) precum leucina, izoleucina și valina facilitează sinteza proteică musculară după antrenamente intense. Studiile arată că proteina din soia este la fel de eficientă ca proteina din zer în stimularea hipertrofiei musculare atunci când este consumată în cantități adecvate. Digestia mai lentă a proteinei din soia comparativ cu proteina din zer oferă un aport susținut de aminoacizi, fiind ideală pentru recuperarea pe termen lung. Proprietățile antioxidante ale izoflavonelor din soia contribuie la reducerea inflamației și stresului oxidativ indus de exercițiile fizice intense.

Vegetarieni și Vegani: Pentru persoanele care urmează o dietă vegetariană sau vegană, proteina din soia reprezintă un pilon nutritiv fundamental, fiind una dintre puținele proteine vegetale complete. Vegetarienii și veganii pot întâmpina dificultăți în obținerea tuturor aminoacizilor esențiali exclusiv din surse vegetale, iar soia rezolvă această problemă prin profilul său complet de aminoacizi. Produsele din soia precum tofu, tempeh și laptele din soia furnizează nu doar proteină de calitate, ci și vitamine din complexul B, fier și zinc, nutrienți adesea deficitari în dietele vegetariene. Versatilitatea culinară a produselor din soia permite crearea unor meniuri variate și echilibrate nutrițional, facilitând aderența pe termen lung la dietele bazate pe plante.

Femei în Perioada Menopauzei: Proteina din soia oferă beneficii specifice femeilor în perioada menopauzei, ajutând la gestionarea simptomelor și reducerea riscurilor de sănătate asociate cu această etapă fiziologică. Izoflavonele din soia acționează ca fitoestrogeni slabi, compensând parțial declinul estrogenului natural și atenuând bufeurile, transpirațiile nocturne și schimbările de dispoziție. Consumul regulat de proteină din soia poate reduce frecvența bufeurilor cu până la 45% la femeile aflate în primii ani de menopauză. Studiile epidemiologice indică faptul că femeile asiatice, care consumă tradițional cantități semnificative de soia, raportează mai puține simptome neplăcute în perioada menopauzei comparativ cu femeile occidentale. Proteina din soia contribuie și la menținerea sănătății cardiovasculare și osoase, aspecte critice pentru femeile în postmenopauză.

Femei Însărcinate: În timpul sarcinii, proteina din soia poate constitui o sursă valoroasă de nutrienți esențiali pentru dezvoltarea fetală și sănătatea maternă. Conținutul ridicat de acid folic din produsele din soia contribuie la prevenirea defectelor de tub neural la făt, fiind deosebit de important în primul trimestru de sarcină. Proteina din soia furnizează aminoacizi esențiali necesari pentru dezvoltarea organelor și țesuturilor fetale. Consumul moderat de produse din soia în timpul sarcinii este considerat sigur, deși se recomandă consultarea medicului pentru ajustarea cantităților. Cercetările preliminare sugerează că izoflavonele din soia pot ajuta la reducerea riscului de preeclampsie prin efectele lor antioxidante și antiinflamatorii.

Copii și Adolescenți: Proteina din soia poate fi inclusă cu succes în alimentația copiilor și adolescenților, contribuind la dezvoltarea lor armonioasă. Pentru copiii cu alergie la proteinele din laptele de vacă, formulele pe bază de soia reprezintă o alternativă nutrițională validată clinic. Adolescenții care adoptă diete vegetariene pot beneficia de aportul de proteină completă din soia pentru a susține creșterea accelerată și dezvoltarea musculară din această perioadă. Studiile sugerează că expunerea timpurie la produse din soia poate influența pozitiv preferințele alimentare și reduce riscul de alergii alimentare. Consumul de soia în copilărie și adolescență a fost asociat cu un risc redus de dezvoltare a unor afecțiuni cronice precum obezitatea și diabetul de tip 2 la vârsta adultă.

Aportul Recomandat și Încorporarea în Alimentație

Integrarea optimă a proteinei din soia în regimul alimentar necesită cunoașterea cantităților recomandate și a modalităților practice de includere în meniurile zilnice. Această secțiune oferă informații esențiale pentru utilizarea eficientă a proteinei din soia în alimentație.

Cantități Zilnice Recomandate: Aportul optim de proteină din soia variază în funcție de vârstă, sex, greutate corporală și nivelul de activitate fizică. Pentru adulții sănătoși, nutriționiștii recomandă consumul a 15-25 grame de proteină din soia zilnic, echivalentul a aproximativ 2-3 porții de alimente pe bază de soia. Studiile arată că un consum de 25 grame de proteină din soia zilnic este suficient pentru a obține beneficiile cardiovasculare. Sportivii și persoanele foarte active fizic pot crește aportul la 25-40 grame zilnic pentru a susține recuperarea musculară. Femeile în perioada menopauzei pot beneficia de 40-60 mg de izoflavone zilnic, echivalentul a aproximativ 25-30 grame de proteină din soia. Este important de menționat că dozele foarte mari (peste 100 grame zilnic) nu sunt recomandate și nu aduc beneficii suplimentare.

Proteina din Soia în Planificarea Meselor: Încorporarea proteinei din soia în alimentația zilnică poate fi realizată prin diverse strategii culinare adaptate preferințelor individuale. La micul dejun, laptele din soia poate înlocui laptele de vacă în cereale, smoothie-uri sau cafea, iar tofu poate fi utilizat pentru a prepara omlete vegetale. Prânzul poate include salate cu edamame, sandvișuri cu tempeh sau supe miso. Pentru cina, proteina texturată din soia poate înlocui carnea în tocănițe, chili sau paste, iar tofu poate fi marinat și gătit la grătar ca fel principal. Gustările pot consta în edamame, iaurt din soia sau batoane proteice cu soia. Planificarea meselor cu proteină din soia trebuie să țină cont de echilibrul nutrițional, combinând această proteină cu cereale integrale, legume, fructe și grăsimi sănătoase.

Surse Alimentare Comune: Alimentele pe bază de soia sunt disponibile într-o varietate de forme, fiecare cu caracteristici nutriționale și culinare distincte. Tofu, disponibil în texturi de la mătase la extra-firm, conține aproximativ 8-15 grame de proteină la 100 grame și poate fi utilizat în preparate dulci sau sărate. Tempeh, un produs fermentat, oferă 19-20 grame de proteină la 100 grame și are un gust de nucă care se potrivește bine în preparate sărate. Edamame, boabele de soia verzi, conțin 11 grame de proteină la 100 grame și reprezintă o gustare nutritivă. Laptele din soia furnizează 3-8 grame de proteină la 240 ml, variind în funcție de marca și procesul de fabricație. Făina din soia, cu 35-40% proteină, poate fi utilizată în produse de panificație. Miso, o pastă fermentată, conține aproximativ 12 grame de proteină la 100 grame și este folosită pentru supe și sosuri.

Suplimente cu Proteină din Soia: Suplimentele reprezintă o modalitate convenabilă de a crește aportul de proteină din soia, fiind disponibile în diverse forme și concentrații. Izolatul proteic din soia, cu peste 90% conținut proteic, este forma cea mai concentrată, disponibilă ca pudră pentru shake-uri sau în batoane proteice. Un shake standard cu 30 grame de pudră de izolat proteic din soia furnizează aproximativ 25-27 grame de proteină pură. Suplimentele cu proteină din soia sunt adesea îmbogățite cu vitamine și minerale pentru a crește valoarea nutrițională. Acestea pot fi utilizate înainte sau după antrenament pentru recuperare musculară, ca înlocuitor de masă în programele de slăbire sau ca supliment proteic pentru vegetarieni și vegani. La achiziționarea suplimentelor, se recomandă verificarea etichetelor pentru a evita produsele cu aditivi artificiali, zahăr adăugat sau alergeni nedoriți.

Compararea Proteinei din Soia cu Alte Proteine

Înțelegerea diferențelor și similitudinilor dintre proteina din soia și alte surse proteice ajută la luarea unor decizii informate privind alimentația. Această secțiune analizează comparativ proteina din soia cu alte tipuri de proteine din perspectiva compoziției, absorbției și valorii nutriționale.

Soia vs. Proteina din Zer: Proteina din soia și cea din zer prezintă diferențe semnificative în compoziție și efecte fiziologice, fiecare cu avantaje specifice. Proteina din zer, derivată din lapte, are o absorbție mai rapidă și un conținut mai ridicat de leucină (aproximativ 11% comparativ cu 8% în soia), stimulând sinteza proteică musculară mai eficient pe termen scurt. În schimb, proteina din soia oferă o eliberare mai lentă și susținută de aminoacizi, fiind benefică pentru recuperarea pe termen lung. Studiile arată că ambele proteine susțin dezvoltarea musculară când sunt consumate în cantități adecvate, deși proteina din zer poate avea un avantaj ușor în acest sens. Proteina din soia conține izoflavone cu efecte antioxidante și antiinflamatorii, absente în proteina din zer. Din perspectivă ecologică, proteina din soia are o amprentă de carbon semnificativ mai redusă comparativ cu proteina din zer, reprezentând o opțiune mai sustenabilă.

Soia vs. Alte Proteine Vegetale: În comparație cu alte proteine vegetale, soia se distinge prin profilul său complet de aminoacizi esențiali și digestibilitatea ridicată. Proteina din mazăre, deși populară, are un conținut mai scăzut de metionină comparativ cu soia, iar proteina din orez este deficitară în lizină. Soia conține aproximativ 35-40% proteină în boabele uscate, depășind majoritatea leguminoaselor care au 20-30%. Digestibilitatea proteinei din soia (PDCAAS aproximativ 1.0) este superioară celei din alte surse vegetale precum quinoa (PDCAAS 0.9) sau fasole (PDCAAS 0.7). Conținutul de izoflavone bioactive diferențiază soia de alte proteine vegetale, oferind beneficii suplimentare pentru sănătate. Proteina din cânepă și cea din semințe de in conțin acizi grași omega-3 benefici, absenți în soia, dar au un profil incomplet de aminoacizi. Combinarea diverselor surse de proteine vegetale poate compensa limitările individuale ale fiecăreia.

Digestibilitate și Absorbție: Proteina din soia prezintă caracteristici specifice de digestibilitate și absorbție care influențează utilizarea sa de către organism. Scorul de digestibilitate al proteinei din soia corectată pentru aminoacizi (PDCAAS) este de aproximativ 0.9-1.0, similar cu proteinele animale, indicând o calitate nutrițională excelentă. Procesarea termică îmbunătățește semnificativ digestibilitatea proteinei din soia prin inactivarea inhibitorilor de protează prezenți în boabele crude. Produsele fermentate precum tempeh și miso au o digestibilitate superioară datorită descompunerii parțiale a proteinelor în timpul fermentației. Absorbția proteinei din soia este mai lentă comparativ cu proteina din zer, rezultând într-o eliberare mai susținută de aminoacizi în circulația sanguină timp de 3-4 ore după consum. Prezența fibrelor în produsele integrale din soia poate încetini ușor digestia și absorbția proteinelor, dar oferă beneficii pentru sănătatea digestivă.

Compararea Profilului de Aminoacizi: Analiza comparativă a compoziției de aminoacizi evidențiază atât punctele forte, cât și limitările proteinei din soia. Proteina din soia conține toți cei nouă aminoacizi esențiali, cu un conținut deosebit de ridicat de lizină (aproximativ 6.4% din proteină) comparativ cu cerealele. Conținutul de metionină și cisteină în proteina din soia (aproximativ 2.6% combinat) este mai scăzut decât în proteinele animale, dar suficient pentru a satisface necesarul zilnic când este consumată în cantități adecvate. Proteina din soia are un conținut ridicat de arginină și glutamină, aminoacizi importanți pentru funcția imunitară și recuperarea după efort fizic. Raportul între aminoacizii cu lanț ramificat (BCAA) și aminoacizii totali în proteina din soia este de aproximativ 18%, inferior celui din proteina din zer (25%), dar superior altor proteine vegetale. Profilul de aminoacizi al proteinei din soia o face complementară cu proteinele din cereale, creând combinații cu valoare biologică ridicată precum soia cu orez sau soia cu grâu.

Potențiale Preocupări și Considerații

Deși proteina din soia oferă numeroase beneficii pentru sănătate, există anumite aspecte care necesită atenție și o abordare echilibrată. Această secțiune explorează potențialele preocupări legate de consumul de soia și oferă informații bazate pe dovezi științifice actuale.

Antinutrienți și Digestibilitate

Boabele de soia conțin diverși compuși antinutritivi care pot interfera cu digestia și absorbția nutrienților. Inhibitorii de protează precum inhibitorul de tripsină pot reduce digestibilitatea proteinelor, iar acidul fitic poate forma complexe cu minerale precum zinc, fier și calciu, limitând absorbția acestora. Lectinele prezente în soia crudă pot cauza iritații gastrointestinale la unele persoane. Este important de menționat că procesarea termică adecvată (fierbere, prăjire, fermentare) reduce semnificativ conținutul de antinutrienți. Produsele fermentate precum tempeh și miso au un conținut redus de antinutrienți și o digestibilitate îmbunătățită datorită acțiunii microorganismelor în timpul fermentației. Pentru persoanele cu sensibilități digestive, se recomandă începerea cu cantități mici de produse din soia bine procesate și creșterea graduală a consumului pentru a permite adaptarea sistemului digestiv.

Alergii și Sensibilități

Soia este unul dintre cei opt alergeni alimentari majori, putând provoca reacții alergice la persoanele sensibile. Prevalența alergiei la soia este estimată la aproximativ 0.3-0.4% din populația generală, fiind mai frecventă la copii decât la adulți. Simptomele alergiei la soia variază de la manifestări cutanate (urticarie, eczeme) și gastrointestinale (greață, diaree) până la reacții severe precum anafilaxia. Persoanele cu alergie la soia trebuie să evite toate produsele care conțin soia și să citească cu atenție etichetele alimentelor, deoarece soia este folosită frecvent ca ingredient în produsele procesate. Sensibilitatea la soia, distinctă de alergia propriu-zisă, poate cauza simptome digestive moderate precum balonare, crampe sau disconfort abdominal. Persoanele cu boala celiacă sau sensibilitate la gluten trebuie să verifice că produsele din soia achiziționate sunt certificate fără gluten, pentru a evita contaminarea încrucișată.

Preocupări legate de OMG

Majoritatea culturilor de soia la nivel mondial sunt modificate genetic pentru a rezista la erbicide sau pentru a îmbunătăți randamentul. Acest aspect ridică întrebări privind siguranța consumului pe termen lung al produselor din soia modificată genetic. Studiile științifice disponibile până în prezent nu au identificat riscuri semnificative pentru sănătate asociate cu consumul de soia modificată genetic, dar cercetările continuă în acest domeniu. Persoanele care doresc să evite organismele modificate genetic pot opta pentru produse din soia certificate ecologic sau etichetate specific ca fiind non-OMG. În Uniunea Europeană, etichetarea produselor care conțin ingrediente modificate genetic este obligatorie, facilitând alegerea consumatorilor. Este important de menționat că procesul de extracție a proteinei din soia elimină majoritatea ADN-ului, reducând diferențele între proteina izolată din soia modificată genetic și cea din soia convențională.

Fitoestrogeni și Efecte Hormonale

Efecte asupra femeilor: Fitoestrogenii din soia interacționează cu receptorii de estrogen din organism, având efecte complexe asupra sănătății feminine. Pentru femeile în premenopauză, izoflavonele din soia pot acționa ca modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen, având efecte slabe estrogenice sau antiestrogenice în funcție de nivelul hormonal existent. Studiile clinice arată că un consum moderat de soia (40-80 mg izoflavone zilnic) poate reduce simptomele menopauzei precum bufeurile cu 20-45%. Cercetările epidemiologice sugerează că femeile care consumă regulat soia pe parcursul vieții au un risc redus de cancer de sân, posibil datorită efectelor protective ale izoflavonelor asupra țesutului mamar. Este important de menționat că pentru femeile cu antecedente de cancer de sân hormono-dependent, recomandările sunt individualizate, iar consumul de suplimente concentrate cu izoflavone necesită consultarea medicului oncolog.

Efecte asupra bărbaților: Preocupările privind efectele feminizante ale fitoestrogenilor din soia asupra bărbaților nu sunt susținute de dovezi științifice robuste. Meta-analizele studiilor clinice arată că un consum normal de proteină din soia nu afectează negativ nivelurile de testosteron sau calitatea spermei la bărbații sănătoși. Studiile care au raportat efecte negative au utilizat doze extrem de mari de izoflavone, nerealizabile prin alimentația obișnuită. Consumul moderat de soia (25-50 g proteină zilnic) poate oferi beneficii pentru sănătatea cardiovasculară și controlul greutății la bărbați, fără a perturba echilibrul hormonal. Cercetările recente sugerează chiar efecte protective ale izoflavonelor din soia împotriva cancerului de prostată, prin inhibarea enzimelor implicate în metabolismul androgenilor și prin efecte antiinflamatorii. Bărbații care practică sporturi de forță pot consuma proteină din soia ca parte a strategiei nutriționale pentru dezvoltarea masei musculare, alternând-o cu alte surse proteice pentru un aport variat de nutrienți.