Meniu

Amauroza fugace: cauze, factori de risc, diagnostic si tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Nicoleta Manea pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Amauroza fugace reprezintă o pierdere temporară și bruscă a vederii la unul sau ambii ochi, care durează de la câteva secunde până la câteva minute. Această afecțiune poate fi un semnal de alarmă pentru probleme vasculare grave, precum accidentul vascular cerebral. Cauzele principale includ formarea cheagurilor de sânge, bolile cardiace și hipertensiunea arterială.

Diagnosticarea și tratamentul prompt sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe. Persoanele care experimentează episoade de amauroza fugace trebuie să solicite imediat asistență medicală, deoarece această afecțiune poate indica prezența unor probleme vasculare care necesită intervenție medicală urgentă.

Caracteristicile episoadelor de pierdere a vederii

Episoadele de pierdere temporară a vederii în amauroza fugace prezintă caracteristici distincte care ajută la diagnosticarea și diferențierea acestei afecțiuni de alte probleme oculare. Manifestările tipice includ apariția bruscă a simptomelor, durata scurtă și recuperarea completă a vederii după episod.

Durata și tiparul: Episoadele de amauroza fugace durează de obicei între câteva secunde și maximum 30 de minute. Pacienții descriu frecvent senzația unei perdele întunecate care coboară peste câmpul vizual, acoperind parțial sau complet vederea ochiului afectat. Pierderea vederii poate fi graduală sau bruscă, dar recuperarea este de obicei completă și spontană.

Simptome vizuale: Manifestările vizuale în amauroza fugace pot varia de la o pierdere completă a vederii până la o încețoșare parțială a câmpului vizual. Pacienții pot descrie apariția unor zone întunecate sau gri în câmpul vizual, care se extind progresiv. Vederea periferică poate fi afectată inițial, urmată de o pierdere centrală a vederii sau invers.

Procesul de recuperare: Recuperarea vederii după un episod de amauroza fugace este de obicei completă și spontană. Procesul de revenire poate fi gradual sau brusc, similar cu modul în care a apărut pierderea vederii. După episod, pacienții nu prezintă de obicei sechele vizuale permanente, iar funcția vizuală revine la normal.

Semnale de avertizare: Semnalele de avertizare asociate cu amauroza fugace includ dureri de cap severe, amețeli, slăbiciune sau amorțeală în membre, dificultăți de vorbire sau probleme de echilibru. Prezența acestor simptome concomitente poate indica un risc crescut de accident vascular cerebral și necesită evaluare medicală imediată.

Cauzele principale

Amauroza fugace poate fi cauzată de diverse afecțiuni medicale care afectează fluxul sanguin către ochi și creier. Identificarea și tratarea cauzei subiacente este esențială pentru prevenirea complicațiilor grave și îmbunătățirea prognosticului pacientului.

Cheaguri de sânge: Formarea cheagurilor de sânge reprezintă una dintre cauzele principale ale amaurozei fugace. Acestea pot bloca temporar arterele care alimentează retina sau nervul optic, ducând la întreruperea fluxului sanguin și pierderea temporară a vederii. Cheagurile pot proveni din arterele carotide sau din inimă, fiind transportate prin fluxul sanguin până la vasele oculare.

Boli cardiace: Afecțiunile cardiace pot cauza amauroza fugace prin formarea embolilor care ajung în circulația oculară. Fibrilația atrială, bolile valvulare cardiace și alte aritmii pot duce la formarea cheagurilor care ulterior pot bloca temporar vasele retiniene. Pacienții cu istoric de boli cardiace prezintă un risc crescut de dezvoltare a acestei afecțiuni.

Hipertensiune arterială: Hipertensiunea arterială necontrolată poate cauza episoade de amauroza fugace prin afectarea vaselor sanguine și perturbarea fluxului sanguin către ochi. Presiunea arterială crescută poate duce la modificări structurale ale vaselor sanguine, crescând riscul de formare a cheagurilor și compromițând circulația oculară.

Diabet zaharat: Diabetul zaharat poate contribui la apariția amaurozei fugace prin afectarea vaselor sanguine mici și modificarea proprietăților reologice ale sângelui. Controlul inadecvat al glicemiei poate accelera dezvoltarea aterosclerozei și poate crește riscul de complicații vasculare, inclusiv episoade de pierdere temporară a vederii.

Boala arterelor carotide: Ateroscleroza arterelor carotide reprezintă o cauză frecventă a amaurozei fugace. Plăcile de aterom se pot forma în arterele carotide, restricționând fluxul sanguin către ochi și creier. Fragmentele acestor plăci se pot desprinde și pot călători prin vasele sanguine, blocând temporar circulația retiniană și provocând episoade de pierdere a vederii.

Ateroscleroza: Depunerea progresivă a plăcilor de aterom pe pereții arterelor poate duce la îngustarea și rigidizarea acestora, afectând fluxul sanguin către retină. Aceste plăci sunt formate din colesterol, calciu și alte substanțe care se acumulează în timp. În cazul amaurozei fugace, fragmentele acestor plăci se pot desprinde și pot bloca temporar vasele retiniene, provocând episoade de pierdere bruscă a vederii.

Stenoza arterială: Îngustarea progresivă a lumenului arterial poate compromite semnificativ fluxul sanguin către retină. Această îngustare poate fi cauzată de ateroscleroză sau de alte procese patologice care afectează pereții vasculari. Stenoza severă poate duce la hipoperfuzie cronică și episoade repetate de amauroza fugace, în special în situații de efort fizic sau schimbări posturale bruște.

Factori de risc

Dezvoltarea amaurozei fugace este influențată de numeroși factori care pot crește susceptibilitatea unei persoane la această afecțiune. Identificarea și gestionarea acestor factori de risc sunt esențiale pentru prevenirea episoadelor și reducerea complicațiilor potențiale.

Riscuri legate de vârstă: Probabilitatea de a dezvolta amauroza fugace crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă, în special după 50 de ani. Acest lucru se datorează modificărilor vasculare progresive și acumulării factorilor de risc cardiovasculari pe parcursul vieții. Procesul natural de îmbătrânire poate duce la deteriorarea pereților vasculari și la formarea plăcilor de aterom.

Factori legați de stilul de viață: Obiceiurile și alegerile zilnice pot influența semnificativ riscul de dezvoltare a amaurozei fugace. Fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul și dieta bogată în grăsimi saturate contribuie la deteriorarea vaselor sanguine și formarea plăcilor aterosclerotice. Stresul cronic și lipsa activității fizice regulate pot agrava problemele circulatorii existente.

Afecțiuni medicale: Prezența unor boli cronice poate crește semnificativ riscul de amauroza fugace. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, bolile cardiace, dislipidemia și alte afecțiuni vasculare pot compromite integritatea și funcționalitatea vaselor sanguine. Controlul acestor afecțiuni este esențial pentru prevenirea complicațiilor oculare.

Istoric familial: Predispoziția genetică joacă un rol important în dezvoltarea amaurozei fugace. Persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral sau probleme vasculare prezintă un risc crescut. Istoricul familial poate influența atât susceptibilitatea la boală, cât și răspunsul la tratament.

Procesul de diagnostic

Diagnosticarea amaurozei fugace necesită o evaluare complexă și sistematică pentru identificarea cauzei subiacente și excluderea altor afecțiuni. Această abordare permite inițierea unui tratament țintit și prevenirea complicațiilor severe.

Examinarea fizică: Evaluarea clinică completă include verificarea tensiunii arteriale, auscultația arterelor carotide pentru identificarea suflurilor și examinarea detaliată a ochilor. Medicul va evalua reflexele pupilare, acuitatea vizuală și va examina retina pentru identificarea eventualelor modificări patologice sau semne de ischemie retiniană.

Analize de sânge: Testele de laborator sunt esențiale pentru evaluarea factorilor de risc și identificarea cauzelor potențiale ale amaurozei fugace. Acestea includ hemoleucograma completă, profilul lipidic, glicemia, timpul de coagulare și markerii inflamatori. Rezultatele pot indica prezența unor afecțiuni sistemice care necesită tratament specific.

Studii imagistice: Investigațiile imagistice oferă informații detaliate despre starea vaselor sanguine și a creierului. Ecografia Doppler a arterelor carotide, angiografia prin rezonanță magnetică și tomografia computerizată permit vizualizarea stenozelor, plăcilor de aterom și altor anomalii vasculare care pot cauza amauroza fugace.

Teste cardiace: Evaluarea funcției cardiace este fundamentală pentru identificarea surselor potențiale de embolie. Electrocardiograma, monitorizarea Holter și ecocardiografia pot evidenția aritmii, probleme valvulare sau alte anomalii cardiace care pot contribui la apariția episoadelor de amauroza fugace.

Opțiuni de tratament

Tratamentul amaurozei fugace necesită o abordare personalizată și complexă, concentrată pe prevenirea complicațiilor severe și reducerea riscului de accident vascular cerebral. Strategiile terapeutice combină managementul factorilor de risc cu intervenții specifice pentru restabilirea fluxului sanguin normal.

Monitorizare

Controlul tensiunii arteriale: Menținerea tensiunii arteriale în limite normale reprezintă un aspect crucial în tratamentul amaurozei fugace. Medicația antihipertensivă trebuie ajustată individual pentru fiecare pacient, în funcție de valorile tensionale și comorbidități. Monitorizarea regulată și ajustarea dozelor sunt esențiale pentru prevenirea episoadelor recurente și a complicațiilor vasculare.

Controlul colesterolului: Reducerea nivelului colesterolului din sânge prin medicație specifică și modificări ale stilului de viață este fundamentală pentru prevenirea formării plăcilor de aterom. Statinele și alți agenți hipolipemianți sunt prescriși pentru a menține nivelurile lipidelor în intervalul țintă și pentru a stabiliza plăcile existente.

Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru managementul pe termen lung al amaurozei fugace. Aceste modificări includ implementarea unei diete echilibrate, săracă în grăsimi saturate și bogată în fibre, practicarea regulată a exercițiilor fizice moderate și gestionarea eficientă a stresului pentru îmbunătățirea sănătății vasculare generale.

Intervenții chirurgicale

Endarterectomia carotidiană: Această procedură chirurgicală constă în îndepărtarea plăcilor de aterom din arterele carotide pentru restabilirea fluxului sanguin normal către creier și ochi. Operația este recomandată în special pacienților cu stenoză carotidiană semnificativă și simptome recurente de amauroza fugace. Procedura are o rată ridicată de succes în prevenirea accidentelor vasculare cerebrale și a episoadelor ulterioare de pierdere temporară a vederii.

Proceduri de stentare: Implantarea stenturilor reprezintă o alternativă minim invazivă la endarterectomia carotidiană. Această procedură implică introducerea unui tub metalic expandabil în artera carotidă pentru a menține deschis lumenul vascular și a îmbunătăți fluxul sanguin. Stentarea este preferată în cazul pacienților cu risc chirurgical crescut sau cu anatomie vasculară complexă.

Strategii de prevenție

Prevenirea episoadelor de amauroza fugace și a complicațiilor asociate necesită o abordare proactivă și sistematică. Implementarea unor măsuri preventive eficiente poate reduce semnificativ riscul de evenimente adverse și poate îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Controlul tensiunii arteriale: Menținerea valorilor tensionale în limite normale reprezintă o prioritate în prevenirea amaurozei fugace. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale la domiciliu și în cabinetul medical, respectarea strictă a schemei de tratament prescrise și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt esențiale pentru controlul eficient al tensiunii arteriale și reducerea riscului cardiovascular.

Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică moderată practicată cu regularitate contribuie semnificativ la îmbunătățirea circulației sanguine și la menținerea sănătății vasculare. Exercițiile aerobice precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul, efectuate timp de cel puțin 30 de minute zilnic, ajută la controlul tensiunii arteriale, reducerea colesterolului și menținerea unei greutăți corporale optime.

Alimentație sănătoasă: O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, joacă un rol crucial în prevenirea amaurozei fugace. Reducerea consumului de sare, grăsimi saturate și zahăr rafinat, împreună cu creșterea aportului de acizi grași omega-3 și antioxidanți, contribuie la menținerea sănătății vasculare și la prevenirea formării plăcilor de aterom.

Renunțarea la fumat: Abandonarea fumatului reprezintă una dintre cele mai importante măsuri preventive pentru pacienții cu risc de amauroza fugace. Fumatul deteriorează pereții vasculari, accelerează procesul de ateroscleroză și crește riscul de formare a cheagurilor de sânge. Renunțarea la acest obicei, împreună cu evitarea fumatului pasiv, poate îmbunătăți semnificativ sănătatea vasculară și reduce riscul de episoade ischemice.

Întrebări frecvente

Cât timp durează, de obicei, episoadele de amauroza fugace?

Episoadele de amauroza fugace durează în general de la câteva secunde până la câteva minute. În rare cazuri, pot persista până la 30 de minute, dar vederea revine de obicei complet la normal după episod.

Este necesară atenția medicală imediată?

Da, este recomandat să solicitați imediat asistență medicală dacă experimentați o pierdere bruscă a vederii. Amauroza fugace poate fi un semnal de avertizare pentru afecțiuni vasculare mai grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral.

Poate amauroza fugace afecta ambii ochi simultan?

Amauroza fugace afectează de obicei un singur ochi. Cu toate acestea, în cazuri rare, poate afecta ambii ochi dacă există o problemă vasculară sistemică sau o afecțiune neurologică complexă.

Care sunt semnele de avertizare ale unui accident vascular cerebral?

Semnele de avertizare includ slăbiciune bruscă a feței, brațelor sau picioarelor, dificultăți de vorbire, confuzie, probleme de vedere la unul sau ambii ochi și pierderea echilibrului sau coordonării. Dacă observați aceste simptome, solicitați imediat ajutor medical.

Cât de eficientă este chirurgia în prevenirea episoadelor viitoare?

Chirurgia, cum ar fi endarterectomia carotidiană sau stentarea, poate fi foarte eficientă în prevenirea episoadelor viitoare de amauroza fugace. Aceste proceduri îmbunătățesc fluxul sanguin către creier și ochi, reducând riscul de accidente vasculare cerebrale.

Pot schimbările stilului de viață să prevină episoadele de amauroza fugace?

Da, modificările stilului de viață, cum ar fi adoptarea unei diete sănătoase, exercițiile fizice regulate și renunțarea la fumat, pot reduce semnificativ riscul de amauroza fugace. Aceste schimbări ajută la gestionarea factorilor de risc cardiovasculari și îmbunătățesc sănătatea vasculară generală.

Există efecte permanente asupra vederii cauzate de amauroza fugace?

În general, amauroza fugace nu lasă efecte permanente asupra vederii. Vederea revine complet la normal după episod. Cu toate acestea, episoadele recurente necesită evaluare medicală pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Cum se diferențiază amauroza fugace de alte probleme de vedere?

Amauroza fugace se caracterizează prin pierderea bruscă și temporară a vederii la un ochi, fără durere. Spre deosebire de alte probleme oculare, aceasta este adesea un simptom al unei afecțiuni vasculare subiacente și necesită evaluare medicală promptă.

Concluzie

Amauroza fugace este o afecțiune oculară temporară și serioasă care poate semnala probleme vasculare mai grave, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe. Gestionarea eficientă a tensiunii arteriale și a colesterolului, împreună cu modificările stilului de viață, joacă un rol crucial în prevenirea episoadelor recurente. Intervențiile chirurgicale pot fi necesare pentru pacienții cu stenoză carotidiană semnificativă. Înțelegerea acestei afecțiuni și a factorilor săi de risc contribuie la îmbunătățirea calității vieții pacienților afectați.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Gautier, J. C. (1993). Amaurosis fugax. New England Journal of Medicine, 329(6), 426-428.

https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM199308053290611

Dr. Nicoleta Manea

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.