Celulita orbitala: semne, cauze, diagnostic, tratament si complicatii

Simptomele caracteristice includ durere oculară, edem palpebral, limitarea mișcărilor oculare și, în cazurile severe, scăderea acuității vizuale. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice cu spectru larg pe cale intravenoasă și, în unele cazuri, poate necesita intervenție chirurgicală pentru drenarea abceselor formate.

Semne și simptome

Manifestările clinice ale celulitei orbitale variază în funcție de severitatea și stadiul infecției, putând include atât simptome locale, cât și sistemice. Recunoașterea precoce a semnelor este esențială pentru inițierea rapidă a tratamentului și prevenirea complicațiilor severe.

Durere și disconfort ocular

Pacienții cu celulită orbitală prezintă durere intensă la nivelul ochiului și zonei perioculare, care se accentuează la palpare și în timpul mișcărilor oculare. Disconfortul poate fi constant și poate interfera cu activitățile zilnice normale. Durerea este adesea însoțită de o senzație de presiune în spatele globului ocular, care poate deveni tot mai intensă pe măsură ce infecția progresează.

Modificări ale vederii

Afectarea vederii în celulita orbitală poate varia de la vedere încețoșată ușoară până la pierderea severă a acuității vizuale. Pacienții pot raporta dificultăți în focalizare, sensibilitate crescută la lumină și modificări ale percepției culorilor. În cazurile severe, compresia nervului optic poate duce la deficite vizuale permanente dacă nu se intervine prompt cu tratament adecvat.

Edem și roșeață palpebrală

Umflarea și înroșirea pleoapelor reprezintă unul dintre primele semne vizibile ale celulitei orbitale. Edemul poate fi atât de pronunțat încât pacientul nu mai poate deschide ochiul afectat. Tegumentul palpebral devine cald la atingere, strălucitor și tensionat. Această manifestare poate fi însoțită de chemosis (edem conjunctival) și exoftalmie (protruzia globului ocular).

Febră și stare generală alterată

Pacienții dezvoltă frecvent febră ridicată, peste 38.5°C, însoțită de frisoane și stare generală de rău. Pot apărea simptome sistemice precum oboseală marcată, inapetență și letargie. La copii, manifestările sistemice pot fi mai pronunțate și pot include iritabilitate și somnolență.

Probleme de motilitate oculară

Limitarea mișcărilor oculare: Mișcările globului ocular devin restricționate și dureroase din cauza inflamației țesuturilor orbitale și a mușchilor extraoculari. Pacienții pot prezenta dificultăți în urmărirea obiectelor cu privirea și limitarea mișcărilor în toate direcțiile privirii.

Durere la mișcarea ochiului: Durerea intensă la mișcarea globului ocular reprezintă un semn caracteristic al celulitei orbitale. Această durere apare din cauza inflamației țesuturilor și a presiunii crescute în orbită, fiind exacerbată de orice încercare de mișcare a ochiului.

Vedere dublă: Vederea dublă sau diplopia apare frecvent în celulita orbitală din cauza afectării alinierii oculare normale și a funcției mușchilor extraoculari. Aceasta poate fi prezentă în toate direcțiile privirii sau doar în anumite poziții ale ochiului.

Cauze frecvente

Celulita orbitală poate avea multiple cauze, dar cele mai frecvente sunt infecțiile din structurile anatomice adiacente orbitei și traumatismele locale. Înțelegerea cauzelor este esențială pentru prevenirea și tratamentul adecvat al afecțiunii.

Infecții dentare

Infecțiile dentare, în special cele ale molarilor superiori, pot determina celulită orbitală prin extinderea directă sau prin diseminare hematogenă. Abcesele dentare și infecțiile periodontale severe pot progresa prin sinusul maxilar către țesuturile orbitale, provocând inflamație și infecție secundară.

Leziuni oculare

Traumatismele penetrante sau nepenetrante ale orbitei pot duce la dezvoltarea celulitei orbitale prin crearea unei porți de intrare pentru bacterii. Corpii străini reținuți în țesuturile orbitale și plăgile contaminate reprezintă factori de risc semnificativi pentru dezvoltarea infecției.

Intervenții chirurgicale oculare recente

Intervențiile chirurgicale la nivelul ochiului sau în zona orbitală pot crește riscul dezvoltării celulitei orbitale prin crearea unei porți de intrare pentru agenții patogeni. Procedurile precum chirurgia cataractei, operațiile pentru strabism sau intervențiile de reconstrucție orbitală necesită monitorizare atentă postoperatorie pentru detectarea precoce a semnelor de infecție.

Infecții sinusale

Sinuzita etmoidală: Infecția sinusurilor etmoidale reprezintă cea mai frecventă cauză de celulită orbitală, datorită proximității anatomice și peretelui osos subțire care separă sinusul etmoidal de orbită. Infecția se poate extinde direct prin lamina papyracea sau prin venele care traversează această regiune. Sinuzita etmoidală netratată poate duce rapid la formarea de abcese subperiostale și complicații orbitale severe.

Sinuzita frontală: Infecția sinusului frontal poate determina celulită orbitală prin extinderea directă sau prin diseminare vasculară. Datorită localizării anatomice, sinuzita frontală poate cauza complicații atât orbitale, cât și intracraniene. Pacienții prezintă adesea durere și sensibilitate în regiunea frontală, asociate cu simptomele orbitale.

Sinuzita maxilară: Inflamația sinusului maxilar poate evolua spre celulită orbitală prin extinderea superioară a infecției. Deși mai puțin frecventă decât sinuzita etmoidală ca și cauză, sinuzita maxilară poate complica semnificativ evoluția celulitei orbitale, mai ales când este asociată cu infecții dentare ale arcadei superioare.

Metode de diagnostic

Diagnosticul celulitei orbitale necesită o evaluare complexă care combină examenul clinic atent cu investigații paraclinice specifice. Rapiditatea stabilirii diagnosticului este crucială pentru prevenirea complicațiilor severe.

Examinarea fizică: Evaluarea clinică include inspecția detaliată a ochiului și a țesuturilor perioculare, cu accent pe prezența edemului, eritemului și modificărilor de motilitate oculară. Medicul evaluează acuitatea vizuală, reflexele pupilare și mișcările extraoculare. Palparea zonei afectate poate evidenția sensibilitatea locală și consistența țesuturilor.

Analize de sânge: Investigațiile de laborator sunt esențiale pentru evaluarea severității infecției și ghidarea tratamentului. Hemoleucograma completă evidențiază prezența leucocitozei cu neutrofilie, caracteristică infecțiilor bacteriene. Proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor sunt markeri importanți ai inflamației sistemice.

Investigații imagistice: Tomografia computerizată orbitală cu substanță de contrast reprezintă standardul de aur în diagnosticul celulitei orbitale. Aceasta permite vizualizarea detaliată a țesuturilor moi orbitale, evidențiază prezența abceselor și extensia infecției în structurile adiacente. Rezonanța magnetică poate fi necesară pentru evaluarea complicațiilor intracraniene.

Teste de cultură: Recoltarea culturilor bacteriene din sânge sau din eventualele colecții purulente este importantă pentru identificarea agentului patogen și stabilirea sensibilității la antibiotice. Rezultatele ghidează ajustarea tratamentului antimicrobian și pot influența durata terapiei.

Abordări terapeutice

Tratamentul celulitei orbitale necesită o abordare terapeutică agresivă și promptă, combinând antibioterapia sistemică cu măsuri suportive adecvate. Succesul terapeutic depinde de rapiditatea inițierii tratamentului și de monitorizarea atentă a evoluției.

Internarea în spital

Celulita orbitală necesită spitalizare imediată pentru administrarea antibioticelor intravenoase și monitorizarea atentă a evoluției. Pacienții sunt evaluați frecvent pentru detectarea precoce a complicațiilor potențiale. Durata spitalizării variază în funcție de severitatea infecției și răspunsul la tratament.

Managementul durerii

Controlul durerii reprezintă o componentă esențială a tratamentului celulitei orbitale. Medicamentele analgezice și antiinflamatoare sunt administrate sistemic pentru ameliorarea disconfortului și reducerea inflamației locale. Aplicațiile reci locale pot ajuta la reducerea edemului și ameliorarea durerii.

Îngrijire suportivă

Îngrijirea suportivă în celulita orbitală include măsuri pentru menținerea confortului pacientului și prevenirea complicațiilor. Aplicarea compreselor reci pe zona afectată ajută la reducerea edemului și inflamației. Poziționarea capului în poziție ridicată facilitează drenajul limfatic și reduce edemul palpebral. Hidratarea adecvată și menținerea unui regim alimentar echilibrat susțin procesul de vindecare.

Tratament cu antibiotice

Antibiotice intravenoase: Terapia intravenoasă cu antibiotice reprezintă prima linie de tratament în celulita orbitală. Medicamentele utilizate includ cefalosporine de generația a treia combinate cu vancomicină pentru acoperirea bacteriilor rezistente. Administrarea se face în regim spitalicesc, sub monitorizare atentă, pentru evaluarea răspunsului la tratament și ajustarea dozelor în funcție de evoluția clinică.

Antibiotice orale: Trecerea la antibiotice orale se face după ameliorarea semnificativă a simptomelor și normalizarea parametrilor inflamatori. Alegerea antibioticului oral se bazează pe sensibilitatea bacteriană și pe rezultatele culturilor. Medicamentele frecvent prescrise includ amoxicilină cu acid clavulanic sau clindamicină, în funcție de patogenul identificat.

Durata tratamentului: Tratamentul antibiotic trebuie continuat timp de minimum 2-3 săptămâni, iar în cazurile severe poate fi prelungit până la 4-6 săptămâni. Durata exactă este individualizată în funcție de severitatea inițială a infecției, răspunsul la tratament și prezența eventualelor complicații. Întreruperea prematură a antibioticelor poate duce la recidive.

Complicații

Celulita orbitală poate evolua spre complicații severe care pun în pericol vederea și chiar viața pacientului. Recunoașterea precoce a semnelor de agravare și intervenția promptă sunt esențiale pentru prevenirea sechelelor permanente.

Complicații moderate comune

Probleme de vedere: Afectarea vederii în celulita orbitală poate varia de la modificări ușoare până la pierderea permanentă a vederii. Compresia nervului optic din cauza edemului sau formării de abcese poate duce la neuropatie optică. Expunerea prelungită a corneei din cauza proptozei severe poate cauza ulcerații corneene și keratită de expunere.

Pierderea auzului: Extinderea infecției către structurile temporale și mastoidiene poate afecta funcția auditivă. Inflamația și edemul pot comprima nervul auditiv sau pot determina otită medie secundară. În cazurile severe, poate apărea surditate de transmisie sau neurosenzorială.

Infecții sangvine: Bacteriemia poate apărea ca o complicație severă a celulitei orbitale, ducând la răspândirea sistemică a infecției. Diseminarea hematogenă a bacteriilor poate determina sepsis, cu manifestări sistemice severe precum hipotensiune, tahicardie și insuficiență multiplă de organ.

Complicații severe

Tromboza sinusului cavernos: Această complicație gravă apare când infecția se extinde către sinusul cavernos, o structură venoasă vitală situată la baza creierului. Pacienții dezvoltă rapid simptome neurologice severe, inclusiv paralizie a nervilor cranieni, alterarea stării de conștiență și semne de hipertensiune intracraniană. Diagnosticul și tratamentul prompt sunt esențiale pentru prevenirea sechelelor neurologice permanente.

Meningita: Inflamația meningelor cerebrale reprezintă o complicație potențial fatală a celulitei orbitale. Pacienții prezintă cefalee severă, rigiditate nucală, fotofobia și alterarea stării de conștiență. Diagnosticul necesită puncție lombară și analiza lichidului cefalorahidian. Tratamentul implică antibiotice cu penetrare bună în sistemul nervos central.

Abces cerebral: Formarea unui abces la nivelul creierului poate rezulta din extinderea directă a infecției sau prin diseminare hematogenă. Manifestările includ deficite neurologice focale, convulsii și deteriorarea stării de conștiență. Diagnosticul se stabilește prin imagistică cerebrală, iar tratamentul necesită o abordare combinată, neurochirurgicală și antibiotică.

Recuperare și prognostic

Recuperarea după celulita orbitală depinde de promptitudinea diagnosticului și eficacitatea tratamentului inițial. Majoritatea pacienților răspund favorabil la terapia adecvată, dar monitorizarea atentă și respectarea recomandărilor medicale sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și recidivelor.

Perioada estimată de recuperare: Primele semne de ameliorare apar de obicei după 48-72 de ore de la inițierea tratamentului antibiotic intravenos. Edemul palpebral și durerea încep să se reducă progresiv, iar febra scade. Recuperarea completă poate dura între 2 și 6 săptămâni, în funcție de severitatea inițială a infecției și prezența eventualelor complicații. Pacienții trebuie informați că revenirea la activitățile normale trebuie făcută gradual.

Îngrijirea post-tratament: Monitorizarea post-terapeutică include evaluări regulate ale acuității vizuale și examinări oftalmologice complete. Consulturile de follow-up sunt programate la intervale regulate în primele săptămâni după externare, apoi lunar până la confirmarea vindecării complete. Pacienții sunt instruiți să recunoască semnele de alarmă care necesită prezentare imediată la medic, precum reapariția febrei sau agravarea simptomelor oculare.

Perspectiva pe termen lung: Prognosticul celulitei orbitale este în general favorabil când tratamentul este inițiat prompt și administrat corect. Majoritatea pacienților se recuperează complet, fără sechele permanente. Totuși, în cazurile complicate cu afectare a nervului optic sau formare de abcese, pot persista deficite vizuale reziduale. Prevenirea recurențelor implică tratarea promptă a infecțiilor sinusale și dentare, precum și evitarea traumatismelor în regiunea orbitală.