Gonioscopie: cand este procedura indicata si cum are loc

Examinarea se realizează cu ajutorul unei lentile speciale și al unei lămpi cu fantă, permițând vizualizarea detaliată a structurilor anatomice care nu pot fi observate în mod normal. Procedura este crucială pentru evaluarea riscului de glaucom și pentru planificarea tratamentului adecvat în cazul pacienților cu probleme oculare.

Tipuri de gonioscopie

Gonioscopia poate fi efectuată prin diferite metode, fiecare având avantaje specifice în funcție de scopul examinării și particularitățile anatomice ale pacientului. Alegerea tipului de gonioscopie depinde de necesitățile diagnostice și de preferințele medicului oftalmolog.

Gonioscopie directă: Această tehnică utilizează o lentilă convexă puternică, permițând observarea directă a unghiului camerei anterioare. Procedura se efectuează cu pacientul în poziție culcată, folosind o lentilă Koeppe și un microscop binocular manual. Metoda oferă o vizualizare clară și nemijlocită a structurilor unghiului, fiind deosebit de utilă în intervențiile chirurgicale și în examinarea copiilor sub anestezie.

Gonioscopie indirectă: Această metodă folosește lentile speciale cu oglinzi încorporate pentru a redirecționa lumina din unghiul camerei anterioare. Examinarea se realizează la lampa cu fantă, oferind flexibilitate în iluminare și magnificare. Tehnica este preferată în practica clinică datorită ușurinței de utilizare și a timpului redus de examinare, permițând evaluarea rapidă a pacienților în poziție șezândă.

Gonioscopie dinamică: Această variantă implică aplicarea unei presiuni ușoare asupra corneei în timpul examinării, permițând diferențierea între închiderea temporară și cea permanentă a unghiului. Tehnica este esențială pentru identificarea sinechiilor anterioare periferice și evaluarea riscului de glaucom cu unghi închis.

Procedura gonioscopiei

Gonioscopia reprezintă o componentă esențială a examinării oftalmologice complete, necesitând o pregătire și o tehnică specifică pentru obținerea unor rezultate optime. Procedura trebuie efectuată cu atenție și precizie pentru a furniza informații diagnostice valoroase.

Pregătirea pre-examinare: Pacientul trebuie informat despre natura procedurii și pașii acesteia. Medicul verifică istoricul medical și ocular al pacientului, inclusiv alergiile cunoscute la medicamente sau substanțe de contrast. În cazul purtătorilor de lentile de contact, acestea trebuie îndepărtate înainte de examinare.

Procesul de anestezie: Înainte de examinare, se aplică picături anestezice topice pentru a reduce disconfortul și a preveni clipitul reflex. Anestezia locală durează aproximativ 15-20 de minute și permite plasarea confortabilă a lentilei pe suprafața ochiului.

Plasarea lentilei: Medicul aplică un gel special pe suprafața lentilei pentru a asigura contactul optim cu corneea. Lentila este apoi poziționată cu grijă pe suprafața ochiului, evitând formarea bulelor de aer care pot interfera cu vizualizarea structurilor oculare.

Etapele examinării: Medicul oftalmolog evaluează sistematic toate cadranele unghiului camerei anterioare, folosind lampa cu fantă și rotind lentila pentru a obține o vizualizare completă. Se analizează structurile anatomice importante și se notează orice anomalii observate.

Durata și recuperarea: Procedura durează aproximativ 5-10 minute pentru ambii ochi. După examinare, vederea poate fi ușor încețoșată pentru câteva minute, dar pacientul își poate relua activitățile normale imediat după consultație. Efectele anesteziei locale se disipează în aproximativ 30 de minute.

Structuri anatomice examinate

Examinarea gonioscopică permite vizualizarea detaliată a structurilor anatomice esențiale din unghiul camerei anterioare, oferind informații cruciale pentru diagnosticul și managementul diverselor afecțiuni oculare.

Linia Schwalbe

Această structură anatomică reprezintă limita anterioară a unghiului camerei anterioare, fiind vizibilă ca o linie fină la joncțiunea dintre cornee și trabecul. Identificarea și evaluarea liniei Schwalbe sunt esențiale pentru determinarea configurației unghiului și pentru detectarea anomaliilor structurale care pot afecta drenajul umorului apos.

Rețeaua trabeculară

Această structură complexă reprezintă principalul component al sistemului de drenaj al ochiului, fiind responsabilă pentru filtrarea și eliminarea umorului apos. Rețeaua trabeculară este formată din țesut spongios cu multiple canale microscopice interconectate, care permit trecerea controlată a fluidului ocular. Evaluarea aspectului și funcționalității acestei structuri este crucială pentru diagnosticarea precoce a glaucomului și pentru monitorizarea eficienței tratamentului.

Pintenul scleral

Această structură anatomică apare ca o proeminență albicioasă, fiind formată din fibre dense de colagen care marchează tranziția dintre cornee și scleră. Pintenul scleral servește ca punct de reper important în timpul gonioscopiei, ajutând la identificarea precisă a structurilor adiacente și la evaluarea gradului de deschidere a unghiului camerei anterioare. Vizualizarea clară a acestei structuri indică de obicei un unghi deschis.

Banda corpului ciliar

Această structură anatomică se prezintă ca o bandă de culoare gri-maronie, situată posterior de pintenul scleral. Banda corpului ciliar conține fibre musculare longitudinale care participă la procesul de acomodare și la menținerea tensiunii intraoculare. Evaluarea acestei structuri oferă informații valoroase despre configurația unghiului și despre potențialele modificări patologice ale segmentului anterior.

Unghiul de drenaj

Caracteristici ale unghiului deschis: Un unghi deschis prezintă o configurație anatomică normală, cu vizualizarea clară a tuturor structurilor importante, de la linia Schwalbe până la banda corpului ciliar. Spațiul dintre iris și cornee este suficient de larg pentru a permite drenajul eficient al umorului apos, iar rețeaua trabeculară este complet expusă. Această configurație permite o funcționare optimă a sistemului de drenaj ocular și menține o presiune intraoculară normală.

Caracteristici ale unghiului închis: În cazul unghiului închis, irisul este poziționat în contact direct cu rețeaua trabeculară, blocând accesul umorului apos către sistemul de drenaj. Această configurație poate fi permanentă, cauzată de sinechii anterioare periferice, sau temporară, determinată de factori anatomici sau fiziologici. Identificarea acestei situații este critică, deoarece reprezintă o urgență oftalmologică ce necesită intervenție imediată pentru prevenirea leziunilor ireversibile ale nervului optic.

Caracteristici ale unghiului îngust: Unghiul îngust reprezintă o situație intermediară în care spațiul dintre iris și cornee este redus, dar nu complet obliterat. Această configurație anatomică predispune la închiderea acută a unghiului în anumite condiții, precum dilatarea pupilară sau poziționarea în decubit. Pacienții cu unghi îngust necesită monitorizare atentă și pot beneficia de iridotomie laser profilactică pentru prevenirea glaucomului acut.

Aplicații clinice

Gonioscopia reprezintă o tehnică fundamentală în oftalmologie, oferind informații esențiale pentru diagnosticul, monitorizarea și managementul terapeutic al diverselor afecțiuni oculare. Această procedură permite evaluarea detaliată a structurilor anatomice critice pentru menținerea presiunii intraoculare normale.

Detectarea glaucomului: Gonioscopia permite identificarea precoce a modificărilor structurale asociate cu diferite forme de glaucom. Prin examinarea detaliată a unghiului camerei anterioare, medicii pot evalua gradul de pigmentare al rețelei trabeculare, prezența materialului pseudoexfoliativ și alte modificări patologice care pot afecta drenajul umorului apos. Această evaluare este crucială pentru stabilirea diagnosticului corect și inițierea promptă a tratamentului adecvat.

Evaluarea unghiului: Examinarea gonioscopică oferă informații detaliate despre configurația unghiului camerei anterioare, permițând clasificarea acestuia ca deschis, închis sau îngust. Medicii pot identifica prezența sinechiilor anterioare periferice, a neovascularizației sau a altor anomalii structurale care pot influența funcția de drenaj. Această evaluare ghidează deciziile terapeutice și ajută la prevenirea complicațiilor.

Planificarea tratamentului: Rezultatele gonioscopiei sunt fundamentale pentru elaborarea strategiei terapeutice optime. În funcție de configurația unghiului și de modificările patologice identificate, medicii pot opta pentru tratament medicamentos, intervenție laser sau chirurgie. Această evaluare permite personalizarea abordării terapeutice în funcție de particularitățile anatomice și patologice ale fiecărui pacient.

Monitorizarea bolii: Gonioscopia periodică permite urmărirea evoluției modificărilor structurale ale unghiului camerei anterioare și evaluarea eficienței tratamentului aplicat. Medicii pot detecta modificări subtile care pot indica progresia bolii sau necesitatea ajustării terapiei. Această monitorizare este esențială pentru optimizarea rezultatelor terapeutice pe termen lung.

Ghidarea chirurgicală: Examinarea gonioscopică este indispensabilă pentru planificarea și executarea intervențiilor chirurgicale la nivelul unghiului camerei anterioare. Aceasta oferă informații precise despre anatomia locală și ajută la selectarea tehnicii chirurgicale optime. În timpul operației, gonioscopia intraoperatorie ghidează chirurgul în realizarea procedurilor microchirurgicale complexe, asigurând precizia și eficiența intervenției.