Lacrimarea ochilor: din ce cauza apare si cum o putem trata

În cazurile severe, aceasta poate afecta semnificativ calitatea vieții prin disconfort și vedere încețoșată. Deși în multe situații lăcrimarea ochilor se remite spontan, există cazuri în care tratamentul medical devine necesar pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.

Cauzele frecvente ale lăcrimării ochilor

Lăcrimarea ochilor poate fi determinată de numeroși factori, atât interni cât și externi. Înțelegerea cauzelor stă la baza unui tratament eficient și a prevenirii episoadelor viitoare.

Factori de mediu iritanți: Expunerea la fum, praf, vânt puternic sau temperaturi scăzute poate declanșa lăcrimarea excesivă ca mecanism natural de protecție. Ochii produc lacrimi suplimentare pentru a elimina particulele străine și a proteja suprafața oculară. Această reacție este de obicei temporară și se ameliorează după îndepărtarea factorului iritant.

Alergii și infecții: Conjunctivita alergică sau infecțioasă poate cauza lăcrimare excesivă, însoțită adesea de mâncărime, roșeață și senzație de corp străin. Alergenii precum polenul, părul de animale sau praful pot declanșa o reacție imună care stimulează producția de lacrimi. Infecțiile bacteriene sau virale ale ochiului determină, de asemenea, lăcrimare ca răspuns la procesul inflamator.

Sindromul de ochi uscat: Paradoxal, ochii uscați pot duce la lăcrimare excesivă. Când suprafața oculară nu este suficient lubrifiată, glandele lacrimale produc lacrimi reflexe pentru a compensa deficitul. Acest mecanism poate duce la o alternanță între perioade de uscăciune și lăcrimare abundentă.

Canalele lacrimale blocate: Obstrucția canalelor care drenează lacrimile poate duce la acumularea acestora și scurgerea pe obraji. Blocajul poate fi congenital la nou-născuți sau dobândit la adulți din cauza infecțiilor, traumatismelor sau procesului de îmbătrânire.

Ectropion (întoarcerea pleoapei în exterior): Această afecțiune determină îndepărtarea marginii pleoapei de suprafața ochiului, împiedicând drenajul normal al lacrimilor. Lacrimile se acumulează și se scurg pe obraji în loc să fie direcționate către canalele lacrimale.

Entropion (întoarcerea pleoapei în interior): Când pleoapa se întoarce spre interior, genele irită constant suprafața ochiului, stimulând producția de lacrimi. Această condiție poate cauza disconfort semnificativ și necesită adesea corecție chirurgicală.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a lăcrimării ochilor trebuie adaptată cauzei subiacente și severității simptomelor.

Lacrimi artificiale: Picăturile oftalmice lubrifiante sunt utile în special pentru sindromul de ochi uscat. Acestea ajută la restabilirea echilibrului natural al filmului lacrimal și reduc nevoia ochiului de a produce lacrimi reflexe excesive.

Picături oftalmice cu antibiotic: În cazul infecțiilor oculare, medicamentele antibiotice sub formă de picături combat agentul patogen și reduc inflamația, ducând la normalizarea producției de lacrimi.

Medicamente pentru alergii: Antihistaminicele orale sau picăturile oftalmice antialergice pot controla simptomele alergiilor oculare, inclusiv lăcrimarea excesivă. Acestea blochează eliberarea histaminei și reduc răspunsul inflamator al ochiului.

Comprese calde: Aplicarea compreselor calde pe ochi reprezintă o metodă eficientă pentru ameliorarea simptomelor lăcrimării excesive. Această tehnică ajută la fluidizarea secrețiilor și desfundarea canalelor lacrimale blocate. Compresele trebuie aplicate de două până la trei ori pe zi, timp de 5-10 minute, folosind un prosop curat înmuiat în apă caldă. Temperatura apei trebuie să fie confortabilă pentru piele, fără a provoca arsuri.

Chirurgia canalelor lacrimale: Intervenția chirurgicală pentru canalele lacrimale, cunoscută sub numele de dacriocistorinostomie, este recomandată în cazurile de obstrucție severă care nu răspund la tratamentele conservative. Procedura implică crearea unei noi căi de drenaj între sacul lacrimal și cavitatea nazală, permițând lacrimilor să se scurgă normal. Recuperarea durează aproximativ două săptămâni, iar rata de succes este ridicată în cazurile selectate corespunzător.

Corectarea pleoapelor: Chirurgia de corecție a pleoapelor este necesară în cazurile de ectropion sau entropion care cauzează lăcrimare excesivă. Procedura implică repoziționarea pleoapei în poziția normală și întărirea țesuturilor de susținere. Intervenția se efectuează sub anestezie locală, iar perioada de recuperare este de aproximativ o săptămână.

Considerații specifice vârstei

Manifestarea și tratamentul lăcrimării ochilor variază semnificativ în funcție de vârsta pacientului, necesitând abordări personalizate pentru fiecare grup de vârstă.

Lăcrimarea ochilor la sugari: Lăcrimarea excesivă la nou-născuți și sugari este frecvent cauzată de canalele lacrimale incomplet dezvoltate sau blocate. În majoritatea cazurilor, această problemă se rezolvă spontan până la vârsta de un an. Masajul blând al zonei dintre ochi și nas, efectuat de câteva ori pe zi, poate ajuta la deschiderea canalelor lacrimale. În cazurile persistente, medicul poate recomanda proceduri specifice de deblocare.

Lăcrimarea ochilor la adulți: La adulți, lăcrimarea excesivă poate fi cauzată de multiple afecțiuni, inclusiv alergii, infecții sau probleme structurale ale sistemului lacrimal. Diagnosticul corect necesită o evaluare completă pentru identificarea cauzei subiacente. Tratamentul se concentrează pe rezolvarea problemei de bază și poate include medicamente topice, antihistaminice sau proceduri chirurgicale în cazurile severe.

Îngrijirea vârstnicilor: Persoanele în vârstă sunt predispuse la lăcrimarea ochilor din cauza modificărilor structurale ale sistemului lacrimal și a pleoapelor asociate procesului de îmbătrânire. Îngrijirea trebuie să fie blândă și constantă, cu accent pe menținerea igienei oculare și prevenirea complicațiilor. Medicamentele prescrise trebuie administrate cu atenție pentru a evita efectele secundare nedorite.

Prevenție și management

Gestionarea eficientă a lăcrimării ochilor implică atât măsuri preventive, cât și strategii de management pe termen lung pentru controlul simptomelor și prevenirea recurențelor.

Evitarea factorilor iritanți: Reducerea expunerii la substanțe iritante precum fumul, praful sau produsele chimice poate preveni episoadele de lăcrimare excesivă. Utilizarea unui umidificator în încăperi poate ajuta la menținerea unui nivel optim de umiditate a aerului. În medii cu potențial iritant, este recomandată purtarea ochelarilor de protecție și evitarea frecării ochilor.

Protecția ochilor: Utilizarea ochelarilor de protecție în timpul activităților care pot expune ochii la vânt, praf sau alte particule este esențială pentru prevenirea iritației și a lăcrimării excesive. Ochelarii de soare cu protecție ultravioletă trebuie purtați în zilele însorite pentru a reduce sensibilitatea la lumină și pentru a proteja ochii de factorii de mediu agresivi.

Igiena oculară: Menținerea unei igiene corespunzătoare a ochilor este fundamentală pentru prevenirea infecțiilor și reducerea riscului de lăcrimare excesivă. Spălarea zilnică a feței cu apă călduță și îndepărtarea atentă a secrețiilor acumulate la nivelul pleoapelor pot preveni apariția infecțiilor și blocarea canalelor lacrimale.

Modificări ale mediului: Adaptarea mediului înconjurător poate reduce semnificativ episoadele de lăcrimare excesivă. Controlul temperaturii și umidității în spațiile interioare, reducerea expunerii la ecrane digitale și asigurarea unei iluminări adecvate sunt măsuri importante. Pauzele regulate în timpul activităților care solicită ochii pot preveni oboseala oculară și lăcrimarea asociată.