Ulcer cornean: simptome, cauze, diagnostic, tratament si preventie

Simptomele caracteristice includ durere intensă, roșeață, sensibilitate la lumină, vedere încețoșată și senzația de corp străin în ochi. Diagnosticarea și tratamentul prompt sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor grave și păstrarea funcției vizuale.

Simptomele ulcerului cornean

Simptomele ulcerului cornean variază în funcție de cauză și severitate, dar pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacientului. Manifestările clinice pot include durere oculară, roșeață, sensibilitate la lumină și modificări ale vederii.

Durere și disconfort ocular: Durerea asociată ulcerului cornean poate fi severă și este adesea descrisă ca o senzație de arsură sau înțepătură în ochi. Intensitatea durerii variază în funcție de profunzimea și localizarea ulcerului, fiind mai pronunțată în cazul ulcerelor centrale sau profunde. Disconfortul este persistent și se poate agrava la clipit sau la mișcarea ochilor.

Roșeață și hiperemie oculară: Ochiul afectat prezintă o roșeață pronunțată, cauzată de dilatarea vaselor de sânge din conjunctivă. Această hiperemie este de obicei mai intensă în jurul corneei și poate fi însoțită de edem al țesuturilor înconjurătoare. Aspectul roșu al ochiului este un semn important care indică prezența unui proces inflamator activ.

Lăcrimare și secreții oculare: Pacienții cu ulcer cornean prezintă frecvent lăcrimare excesivă ca răspuns la iritația și inflamația corneei. Secrețiile oculare pot varia de la apoase la purulente, în funcție de cauza ulcerului. Prezența secrețiilor purulente sugerează o infecție bacteriană și necesită evaluare medicală urgentă.

Sensibilitate la lumină: Fotofobia sau sensibilitatea crescută la lumină este un simptom frecvent în ulcerul cornean. Pacienții pot manifesta disconfort sever la expunerea la lumină naturală sau artificială, fiind nevoiți să poarte ochelari de soare sau să evite mediile luminoase. Această sensibilitate este cauzată de inflamația și iritația terminațiilor nervoase din cornee.

Vedere încețoșată: Modificările vederii sunt comune în cazul ulcerului cornean și pot include vedere încețoșată sau scăderea acuității vizuale. Severitatea afectării vizuale depinde de localizarea și dimensiunea ulcerului, fiind mai pronunțată când acesta este situat în zona centrală a corneei. Vederea poate fi afectată temporar sau permanent, în funcție de gradul de cicatrizare.

Senzație de corp străin: Pacienții descriu frecvent senzația că au un corp străin în ochi, similar cu prezența unui fir de nisip sau a unei particule. Această senzație persistentă este cauzată de iritarea terminațiilor nervoase corneene și poate fi deosebit de deranjantă, determinând pacientul să își frece ochii, ceea ce poate agrava leziunea.

Cauze și factori de risc

Ulcerul cornean poate fi cauzat de diverși factori, incluzând infecții, traumatisme și afecțiuni sistemice. Înțelegerea acestor cauze și a factorilor de risc este esențială pentru prevenție și tratament adecvat.

Utilizarea lentilelor de contact

Purtarea îndelungată a lentilelor de contact, în special în timpul somnului, reprezintă un factor major de risc pentru dezvoltarea ulcerului cornean. Lentilele pot cauza microtraumatisme ale corneei și pot favoriza dezvoltarea infecțiilor bacteriene prin reducerea oxigenării țesutului cornean și acumularea de microorganisme sub lentilă.

Traumatisme și arsuri oculare

Leziunile mecanice ale corneei, cauzate de zgârieturi, lovituri sau corpuri străine, pot duce la formarea ulcerelor corneene. Arsurile chimice sau termice pot deteriora țesutul cornean și cresc riscul de infecție secundară. Traumatismele severe necesită evaluare oftalmologică imediată pentru prevenirea complicațiilor.

Sindromul de ochi uscat sever

Deficitul cronic de lacrimi poate duce la uscarea și deteriorarea suprafeței corneene, creând condiții favorabile pentru dezvoltarea ulcerelor. Pacienții cu sindrom de ochi uscat sever prezintă un risc crescut de complicații corneene și necesită monitorizare atentă și tratament specific.

Tulburări ale sistemului imunitar

Afecțiunile autoimune și imunodeficiențele pot crește susceptibilitatea la infecții corneene și pot întârzia procesul de vindecare. Pacienții cu boli precum artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic prezintă un risc mai mare de dezvoltare a ulcerelor corneene și necesită evaluări oftalmologice regulate.

Cauze infecțioase

Infecții bacteriene: Bacteriile reprezintă cea mai frecventă cauză a ulcerelor corneene, în special la purtătorii de lentile de contact. Pseudomonas aeruginosa și Staphylococcus aureus sunt principalii agenți patogeni implicați în dezvoltarea acestor infecții. Aceste bacterii pot pătrunde în țesutul cornean prin mici leziuni și pot cauza deteriorare rapidă a corneei, necesitând tratament urgent pentru prevenirea complicațiilor severe.

Infecții virale: Virusul herpes simplex și virusul varicela-zoster sunt principalele cauze ale ulcerelor corneene virale. Aceste infecții pot reapărea periodic, fiind declanșate de stres, expunere prelungită la soare sau scăderea imunității. Ulcerele corneene virale prezintă adesea un aspect dendritic caracteristic și pot lăsa cicatrici permanente pe cornee.

Infecții fungice: Infecțiile fungice ale corneei apar mai frecvent în urma traumatismelor oculare cu materie vegetală sau la persoanele cu sistem imunitar compromis. Speciile de Fusarium și Aspergillus sunt cele mai comune cauze ale acestor infecții. Ulcerele fungice au o evoluție mai lentă decât cele bacteriene, dar pot fi mai dificil de tratat.

Infecții parazitare: Acanthamoeba este principalul parazit responsabil pentru ulcerele corneene parazitare, afectând în special purtătorii de lentile de contact care folosesc soluții contaminate sau înoată cu lentilele. Aceste infecții sunt caracterizate prin durere severă și pot duce la pierderea vederii dacă nu sunt tratate prompt.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea corectă și timpurie a ulcerului cornean este crucială pentru instituirea tratamentului adecvat și prevenirea complicațiilor. Metodele de diagnostic combină examinarea clinică detaliată cu teste specifice pentru identificarea cauzei exacte și evaluarea severității afecțiunii.

Examinarea fizică a ochiului: Medicul oftalmolog efectuează o evaluare completă a ochiului, observând aspectul general, prezența secrețiilor și modificările structurale vizibile. Sunt verificate reflexele pupilare, mișcările oculare și acuitatea vizuală. Examinarea include și evaluarea pleoapelor, a conjunctivei și a țesuturilor adiacente pentru identificarea factorilor predispozanți sau a complicațiilor asociate.

Examinarea cu lampa cu fantă: Această metodă permite vizualizarea detaliată a corneei și identificarea precisă a caracteristicilor ulcerului. Prin intermediul microscopului special, medicul poate evalua dimensiunea, profunzimea și localizarea exactă a ulcerului, precum și prezența infiltratelor inflamatorii sau a hipopionului. Examinarea oferă informații esențiale pentru stabilirea severității afecțiunii și monitorizarea răspunsului la tratament.

Cultura corneană: Recoltarea unui eșantion din zona afectată a corneei permite identificarea precisă a agentului patogen responsabil pentru infecție. Materialul prelevat este trimis la laborator pentru cultură și testarea sensibilității la antibiotice. Rezultatele ghidează selecția celui mai eficient tratament antimicrobian și ajută la prevenirea dezvoltării rezistenței la antibiotice.

Colorația cu fluoresceină: Această tehnică implică aplicarea unei substanțe fluorescente pe suprafața ochiului pentru evidențierea defectelor epiteliale. Sub lumină albastră, zonele afectate ale corneei apar colorate în verde fluorescent, permițând evaluarea precisă a dimensiunii și formei ulcerului. Metoda este utilă atât pentru diagnostic, cât și pentru monitorizarea procesului de vindecare.

Opțiuni de tratament

Tratamentul ulcerului cornean trebuie inițiat rapid și adaptat în funcție de cauza și severitatea afecțiunii. Abordarea terapeutică combină medicația specifică cu măsuri de susținere pentru controlul simptomelor și prevenirea complicațiilor.

Tratament conservator

Picături oftalmice cu antibiotic: Antibioticele topice reprezintă prima linie de tratament pentru ulcerele corneene bacteriene. Fluorochinolonele, precum ciprofloxacina sau ofloxacina, sunt frecvent prescrise datorită spectrului lor larg de acțiune și penetrării bune în țesutul cornean. Administrarea se face la intervale regulate, uneori chiar la fiecare oră în cazurile severe, iar frecvența este ajustată în funcție de răspunsul la tratament.

Medicamente antifungice: Tratamentul ulcerelor corneene fungice necesită administrarea de antifungice atât topic, cât și sistemic. Natamicina topică este considerată tratamentul de primă alegere pentru majoritatea infecțiilor fungice corneene. În cazurile severe sau rezistente la tratament, se pot administra antifungice sistemice precum voriconazolul sau posaconazolul pentru o perioadă mai lungă de timp.

Tratament antiviral: Medicamentele antivirale sunt esențiale în tratarea ulcerelor corneene cauzate de virusuri, în special pentru infecțiile cu herpes simplex sau varicela-zoster. Aciclovirul și valaciclovirul sunt principalele medicamente utilizate, fiind administrate atât topic, sub formă de unguent oftalmic, cât și sistemic, sub formă de comprimate. Tratamentul necesită administrare îndelungată și monitorizare atentă pentru prevenirea recurențelor.

Managementul durerii: Controlul durerii în ulcerul cornean include utilizarea analgezicelor sistemice și a picăturilor oftalmice cu efect calmant. Medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene pot fi administrate oral pentru reducerea durerii și a inflamației. În cazurile severe, pot fi necesare analgezice mai puternice sau picături oftalmice cu cicloplegice pentru relaxarea mușchilor ciliari și reducerea disconfortului ocular.

Proceduri chirurgicale

Transplant de cornee: Această intervenție chirurgicală complexă este necesară în cazurile severe de ulcer cornean, când țesutul cornean este grav afectat sau perforat. Procedura implică înlocuirea corneei deteriorate cu țesut cornean sănătos de la un donator. Recuperarea post-operatorie necesită monitorizare atentă și tratament îndelungat cu medicamente imunosupresoare pentru prevenirea rejetului de grefă.

Tarsorafie: Această procedură chirurgicală implică suturarea temporară a pleoapelor pentru protejarea corneei și facilitarea vindecării. Tehnica este utilizată în special în cazurile de ulcere corneene persistente sau în situațiile în care expunerea prelungită a corneei reprezintă un factor agravant. Sutura poate fi menținută pentru câteva săptămâni sau luni, în funcție de evoluția clinică.

Strategii de prevenție

Prevenirea ulcerului cornean se bazează pe măsuri specifice de protecție oculară și igienă, esențiale pentru menținerea sănătății ochilor și evitarea complicațiilor severe.

Îngrijirea corectă a lentilelor de contact: Manipularea și întreținerea corespunzătoare a lentilelor de contact sunt fundamentale pentru prevenirea ulcerelor corneene. Lentilele trebuie curățate și dezinfectate zilnic cu soluții specifice, iar timpul de purtare recomandat nu trebuie depășit. Înlocuirea regulată a lentilelor și a recipientelor de păstrare este obligatorie pentru prevenirea contaminării bacteriene.

Metode de protecție oculară: Utilizarea echipamentelor de protecție adecvate în timpul activităților cu risc crescut de traumatisme oculare este esențială. Ochelarii de protecție trebuie purtați în timpul lucrului cu substanțe chimice, în medii cu praf sau particule în suspensie și în timpul activităților sportive cu risc de impact. Protecția solară este necesară pentru prevenirea leziunilor corneene cauzate de radiațiile ultraviolete.

Igiena mâinilor: Spălarea corectă și frecventă a mâinilor este crucială pentru prevenirea infecțiilor oculare. Mâinile trebuie spălate cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, iar uscarea trebuie făcută cu prosoape curate sau șervețele de unică folosință. Este important să fie evitată atingerea ochilor cu mâinile murdare sau contaminate.

Controale oftalmologice regulate: Examinările oftalmologice periodice permit detectarea precoce a factorilor de risc și a modificărilor corneene incipiente. Frecvența controalelor trebuie stabilită individual, în funcție de factorii de risc prezenți și de recomandările medicului oftalmolog. Persoanele care poartă lentile de contact necesită monitorizare mai frecventă.

Recuperare și vindecare

Procesul de recuperare după un ulcer cornean necesită timp și răbdare, fiind influențat de severitatea leziunii, cauza acesteia și promptitudinea tratamentului.

Perioada estimată de vindecare: Durata vindecării ulcerului cornean variază între două și șase săptămâni, în funcție de severitatea și profunzimea leziunii. Ulcerele superficiale se vindecă mai rapid, în timp ce cele profunde sau complicate pot necesita luni de tratament. Vindecarea poate lăsa cicatrici corneene care afectează temporar sau permanent acuitatea vizuală.

Îngrijirea post-tratament: Monitorizarea atentă după încheierea tratamentului activ este esențială pentru prevenirea recurențelor și gestionarea eventualelor sechele. Pacienții trebuie să respecte cu strictețe programul de control stabilit de medicul oftalmolog și să raporteze imediat orice simptom nou apărut. Protecția ochiului și evitarea factorilor de risc rămân importante în perioada de recuperare.

Complicații potențiale: Ulcerul cornean poate dezvolta diverse complicații severe în absența tratamentului prompt sau adecvat. Printre cele mai frecvente se numără formarea cicatricilor corneene permanente, care pot afecta semnificativ vederea, perforația corneană care necesită intervenție chirurgicală de urgență și dezvoltarea endoftalmitei, o infecție gravă a întregului glob ocular. Alte complicații includ formarea cataractei, dezvoltarea glaucomului secundar și apariția sinechiilor anterioare sau posterioare, care pot perturba funcționarea normală a ochiului.

Prognostic pe termen lung: Prognosticul ulcerului cornean depinde în mare măsură de promptitudinea diagnosticului și eficiența tratamentului inițial. Majoritatea pacienților care primesc tratament adecvat și la timp se recuperează complet, deși pot rămâne cu mici cicatrici corneene care nu afectează semnificativ vederea. În cazurile severe sau netratate, consecințele pot include scăderea permanentă a acuității vizuale sau chiar pierderea vederii. Monitorizarea regulată și respectarea recomandărilor medicale sunt esențiale pentru prevenirea recurențelor și menținerea sănătății oculare pe termen lung.