Meniu

Vad fulgere in ochi: de ce apar, cum le diagnosticam si tratam

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Nicoleta Manea pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Fulgerele în ochi reprezintă un simptom vizual care poate apărea sub diverse forme, de la scântei strălucitoare până la modele în zigzag. Aceste manifestări apar frecvent odată cu înaintarea în vârstă, fiind cauzate de modificări ale gelului vitros din interiorul ochiului. Totuși, apariția bruscă a acestor fulgere poate semnala probleme grave precum dezlipirea de retină sau rupturi retiniene.

Sistemul vizual poate fi afectat și de alte afecțiuni precum migrena sau neurita optică, care produc senzații similare de fulgere luminoase. Este important ca orice modificare bruscă a vederii să fie evaluată de un medic oftalmolog pentru diagnosticarea și tratarea promptă a cauzei.

Tipurile de fulgere în ochi

Fulgerele în ochi pot lua forme variate și pot avea intensități diferite, fiecare tip putând indica o anumită afecțiune sau modificare la nivelul sistemului vizual. Aceste manifestări vizuale pot apărea în unul sau ambii ochi și pot dura de la câteva secunde până la minute întregi.

Fulgere albe și sclipiri: Acestea apar ca niște puncte strălucitoare sau scântei în câmpul vizual, asemănătoare cu efectul produs de blițul unui aparat foto. Sunt deseori asociate cu modificări ale gelului vitros și pot fi mai vizibile în condiții de luminozitate scăzută sau când privirea se mișcă brusc. Aceste sclipiri pot fi intermitente sau pot apărea în salve, durând de obicei câteva secunde.

Fulgere în formă de săgeți: Acest tip de manifestare vizuală se caracterizează prin apariția unor linii luminoase care traversează rapid câmpul vizual, asemenea unor fulgere pe cer. Pot fi cauzate de tracțiunea exercitată de gelul vitros asupra retinei și sunt mai frecvente la persoanele în vârstă sau la cele cu miopie severă. Intensitatea și durata acestor fulgere poate varia considerabil.

Modele în zigzag: Aceste manifestări vizuale apar sub forma unor linii zimțate strălucitoare care se pot extinde treptat în câmpul vizual. Sunt frecvent asociate cu migrena oftalmică și pot preceda durerea de cap. Modelele în zigzag pot fi colorate sau alb-strălucitoare și durează de obicei între 20-30 de minute.

Fulgere circulare: Acestea se manifestă ca cercuri sau inele luminoase care pot apărea în diferite zone ale câmpului vizual. Pot fi staționare sau se pot deplasa lent și sunt adesea asociate cu modificări ale presiunii exercitate asupra retinei. Intensitatea acestor fulgere poate varia de la subtilă la foarte pronunțată.

Sclipiri scurte: Acestea sunt fulgere rapide și intense care apar brusc și dispar la fel de repede. Pot fi izolate sau pot apărea în serii scurte și sunt frecvent asociate cu mișcările oculare sau cu schimbările bruște de poziție a capului. Aceste sclipiri pot fi un semn al dezlipirii posterioare de vitros sau al altor modificări structurale ale ochiului.

Cauze frecvente ale fulgerelor în ochi

Apariția fulgerelor în ochi poate fi determinată de diverse afecțiuni și modificări ale structurilor oculare. Înțelegerea cauzelor poate ajuta la identificarea promptă a problemelor potențial grave și la inițierea tratamentului adecvat.

Dezlipirea posterioară de vitros: Această modificare naturală apare odată cu înaintarea în vârstă, când gelul vitros se contractă și se desprinde de retină. În timpul acestui proces, tracțiunea exercitată asupra retinei poate produce senzații de fulgere luminoase. Fenomenul este mai frecvent după vârsta de 50 de ani și poate fi accelerat de miopia severă sau de traumatismele oculare.

Presiunea asupra retinei: Forțele mecanice exercitate asupra retinei pot genera senzații de fulgere luminoase. Acestea pot apărea în urma traumatismelor, a tușitului puternic sau chiar a mișcărilor bruște ale ochilor. Presiunea poate fi temporară sau poate indica prezența unor probleme structurale mai grave la nivelul ochiului.

Fulgere asociate migrenei: Migrena oftalmică poate produce fenomene vizuale caracteristice, inclusiv fulgere luminoase. Acestea apar de obicei înaintea durerii de cap și se manifestă sub forma unor modele geometrice strălucitoare care se dezvoltă treptat în câmpul vizual. Episoadele durează între 20-60 de minute și pot fi însoțite de alte simptome neurologice.

Neurita optică: Inflamația nervului optic poate cauza apariția fulgerelor luminoase în câmpul vizual. Această afecțiune poate fi asociată cu scleroza multiplă sau poate apărea izolat. Pe lângă fulgere, pacienții pot experimenta durere la mișcarea ochilor și scăderea temporară a acuității vizuale.

Rupturi retiniene: Rupturile retiniene apar când gelul vitros exercită o tracțiune puternică asupra retinei, provocând o ruptură în acest țesut sensibil. Această condiție necesită tratament imediat pentru a preveni dezlipirea completă a retinei. Simptomele includ apariția bruscă a fulgerelor luminoase intense și persistente, însoțite adesea de corpuri flotante noi în câmpul vizual.

Dezlipirea de retină: Dezlipirea de retină reprezintă o urgență medicală în care retina se separă de țesutul vascular care o hrănește. Această condiție poate duce la pierderea permanentă a vederii dacă nu este tratată prompt. Simptomele progresează rapid și pot include senzația unei cortine întunecate care coboară peste câmpul vizual, alături de fulgere luminoase intense și numeroase corpuri flotante.

Factori de risc

Anumiți factori pot crește semnificativ probabilitatea apariției fulgerelor în ochi și a complicațiilor asociate acestora. Identificarea și monitorizarea acestor factori permite implementarea măsurilor preventive adecvate.

Vârsta înaintată: Procesul natural de îmbătrânire determină modificări structurale ale gelului vitros, care devine mai fluid și începe să se contracte. Această modificare poate duce la apariția dezlipirii posterioare de vitros, care se manifestă prin fulgere luminoase și corpuri flotante. Riscul acestor modificări crește semnificativ după vârsta de 50 de ani, iar frecvența lor devine tot mai mare cu înaintarea în vârstă.

Miopia severă: Persoanele cu miopie severă prezintă un risc crescut de a dezvolta probleme retiniene din cauza lungimii mai mari a globului ocular. Această elongare excesivă face retina mai subțire și mai susceptibilă la rupturi sau dezlipiri. Miopia severă poate accelera procesul de dezlipire posterioară de vitros și poate crește riscul complicațiilor asociate.

Intervenții chirurgicale oculare anterioare: Operațiile anterioare la nivelul ochiului pot modifica structura și stabilitatea țesuturilor oculare. Intervențiile precum operația de cataractă sau procedurile pentru tratarea glaucomului pot crește riscul apariției dezlipirii posterioare de vitros și al complicațiilor retiniene. Modificările post-operatorii ale gelului vitros pot genera fulgere luminoase și alte simptome vizuale.

Inflamația oculară: Procesele inflamatorii la nivelul ochiului pot afecta integritatea structurilor oculare și pot precipita apariția fulgerelor luminoase. Uveita și alte afecțiuni inflamatorii pot slăbi conexiunile dintre retină și țesuturile adiacente, crescând riscul complicațiilor. Inflamația cronică poate duce la modificări permanente ale structurii ochiului.

Traumatisme oculare recente: Loviturile directe sau indirecte la nivelul ochiului pot provoca modificări bruște ale structurilor oculare. Traumatismele pot duce la rupturi retiniene, dezlipire de retină sau modificări ale gelului vitros. Chiar și traumatismele aparent minore pot avea consecințe grave asupra sănătății oculare și necesită evaluare medicală promptă.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea precisă a cauzelor care determină apariția fulgerelor în ochi necesită o evaluare complexă, utilizând diverse tehnici și instrumente specializate. Aceste investigații permit identificarea modificărilor structurale și funcționale la nivelul ochiului.

Examinarea clinică oftalmologică: Consultul oftalmologic complet începe cu evaluarea detaliată a simptomelor și istoricului medical. Medicul oftalmolog verifică acuitatea vizuală, mișcările oculare și reactivitatea pupilelor la lumină. Presiunea intraoculară este măsurată pentru excluderea glaucomului, iar examinarea biomicroscopică permite evaluarea detaliată a structurilor anterioare ale ochiului.

Examinarea cu pupila dilatată: Această procedură specializată permite observarea detaliată a retinei și a structurilor posterioare ale ochiului. După dilatarea pupilei cu picături speciale, medicul oftalmolog poate examina în detaliu retina, nervul optic și vasele de sânge retiniene. Această examinare este esențială pentru identificarea rupturilor sau dezlipirilor de retină.

Ecografia oculară: Această tehnică imagistică utilizează ultrasunete pentru vizualizarea structurilor interne ale ochiului, fiind deosebit de utilă când mediile transparente sunt opacifiate. Ecografia poate detecta dezlipiri de retină, hemoragii intraoculare sau modificări ale gelului vitros. Procedura este nedureroasă și oferă informații valoroase despre starea țesuturilor oculare.

Abordări terapeutice

Tratamentul fulgerelor în ochi variază în funcție de cauza subiacentă și severitatea simptomelor. Alegerea metodei terapeutice optime depinde de rezultatele investigațiilor și de particularitățile fiecărui caz.

Monitorizare și observație: În cazurile de dezlipire posterioară de vitros necomplicată, monitorizarea atentă reprezintă principala abordare terapeutică. Pacientul trebuie să efectueze controale regulate pentru evaluarea evoluției simptomelor și detectarea precoce a eventualelor complicații. Medicul oftalmolog stabilește frecvența controalelor în funcție de severitatea simptomelor și factorii de risc individuali.

Tratamentul cu laser: Fotocoagularea cu laser reprezintă o metodă eficientă pentru tratarea rupturilor retiniene și prevenirea dezlipirii de retină. Procedura creează mici cicatrici în jurul rupturii, fixând retina de țesutul subiacent. Tratamentul este realizat în ambulator, sub anestezie locală, și necesită o singură ședință în majoritatea cazurilor.

Crioterapia: Această procedură utilizează temperaturi foarte scăzute pentru a trata rupturile retiniene și a preveni dezlipirea de retină. Crioterapia este preferată în anumite situații când tratamentul laser nu este posibil sau optim. Procedura creează o reacție cicatricială care fixează retina de țesuturile subiacente.

Opțiuni chirurgicale: Intervențiile chirurgicale sunt necesare în cazurile severe de dezlipire de retină sau când alte tratamente nu au dat rezultate. Procedurile pot include vitrectomia, în care gelul vitros este îndepărtat și înlocuit cu o substanță specială, sau aplicarea unei benzi silicon în jurul ochiului pentru a susține retina. Recuperarea post-operatorie necesită monitorizare atentă și respectarea strictă a recomandărilor medicale.

Semne de alarmă

Recunoașterea promptă a semnelor de alarmă poate preveni complicațiile grave și pierderea permanentă a vederii. Aceste semne necesită evaluare oftalmologică de urgență.

Creșterea bruscă a fulgerelor: Intensificarea bruscă a frecvenței sau intensității fulgerelor luminoase reprezintă un semnal de alarmă important. Acest simptom poate indica o tracțiune crescută asupra retinei sau apariția unei rupturi retiniene. Fulgerele care persistă sau se intensifică necesită evaluare medicală imediată pentru a preveni complicațiile grave.

Apariția unor noi corpuri flotante mari: Corpurile flotante mari care apar brusc în câmpul vizual pot semnala modificări importante la nivelul retinei sau al gelului vitros. Acestea pot fi însoțite de fulgere luminoase și pot indica prezența unei rupturi retiniene sau începutul unei dezlipiri de retină. Dimensiunea și numărul crescut al acestor corpuri flotante necesită atenție medicală imediată.

Pierderea vederii de tip cortină: Senzația unei cortine sau umbre care acoperă o parte din câmpul vizual reprezintă un semn de alarmă major. Acest simptom poate indica o dezlipire de retină în curs de dezvoltare și necesită intervenție medicală de urgență. Pierderea vederii poate progresa rapid și poate deveni permanentă în absența tratamentului prompt.

Modificări ale vederii periferice: Schimbările în vederea periferică pot apărea treptat sau brusc și reprezintă un semn important de deteriorare a sănătății oculare. Aceste modificări pot include zone întunecate sau estompate în câmpul vizual lateral, dificultăți în observarea obiectelor aflate în mișcare și probleme de orientare spațială. Asemenea simptome necesită evaluare oftalmologică imediată pentru identificarea cauzei și prevenirea agravării problemelor de vedere.

Durere oculară: Durerea la nivelul ochiului care apare împreună cu fulgerele luminoase poate indica prezența unor afecțiuni grave precum glaucomul acut sau inflamații intraoculare severe. Intensitatea durerii poate varia de la o senzație de disconfort ușor până la durere acută, fiind adesea însoțită de sensibilitate la lumină, înroșire oculară și modificări ale vederii. Prezența acestor simptome necesită consultație oftalmologică de urgență.

Întrebări frecvente

Sunt fulgerele în ochi întotdeauna grave?

Fulgerele în ochi nu sunt întotdeauna un semn grav, dar pot indica probleme serioase dacă apar brusc sau sunt însoțite de alte simptome precum pierderea vederii. Este important să consultați un medic oftalmolog pentru o evaluare completă.

Cât timp durează, de obicei, fulgerele în ochi?

Durata fulgerelor în ochi poate varia de la câteva secunde până la câteva minute. În unele cazuri, acestea pot persista intermitent timp de câteva săptămâni sau luni. Dacă observați o creștere a frecvenței sau intensității, este recomandat să consultați un specialist.

Pot fulgerele în ochi să dispară de la sine?

Da, fulgerele în ochi pot dispărea de la sine, mai ales dacă sunt cauzate de dezlipirea posterioară de vitros. Totuși, evaluarea medicală este esențială pentru a exclude alte afecțiuni mai grave care ar putea necesita tratament.

Este normal să văd fulgere când îmi mișc ochii?

Este posibil să vedeți fulgere când mișcați ochii, mai ales dacă există tracțiune asupra retinei. Acest fenomen poate fi normal în anumite condiții, dar dacă devine frecvent sau deranjant, trebuie să consultați un oftalmolog.

Care este diferența dintre fulgere și corpuri plutitoare?

Fulgerele sunt percepute ca lumini intermitente sau sclipiri, în timp ce corpurile plutitoare apar ca pete sau fire care plutesc în câmpul vizual. Fulgerele sunt adesea cauzate de tracțiunea asupra retinei, în timp ce corpurile plutitoare sunt mici aglomerări de celule sau gel vitros.

Poate stresul să cauzeze fulgere în ochi?

Stresul nu este o cauză directă a fulgerelor în ochi, dar poate agrava condiții preexistente care le provoacă. Gestionarea stresului și menținerea unei stări generale bune de sănătate pot contribui la reducerea simptomelor.

Ar trebui să mă îngrijorez dacă văd fulgere în ambii ochi?

Fulgerele în ambii ochi pot indica o problemă sistemică sau o afecțiune bilaterală a retinei. Este important să solicitați o evaluare medicală pentru a determina cauza exactă și a preveni posibilele complicații.

Când ar trebui să caut asistență medicală de urgență pentru fulgerele în ochi?

Trebuie să căutați asistență medicală de urgență dacă observați o creștere bruscă a fulgerelor, apariția unei cortine întunecate în câmpul vizual sau pierderea bruscă a vederii. Aceste simptome pot indica o dezlipire de retină și necesită intervenție imediată.

Concluzie

Fulgerele în ochi pot fi un simptom comun al modificărilor legate de vârstă ale gelului vitros, dar pot indica și afecțiuni oculare grave care necesită atenție medicală promptă. Identificarea și tratarea cauzelor subiacente sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și menținerea sănătății vizuale. Monitorizarea atentă a simptomelor și consultarea unui specialist oftalmolog sunt pași importanți pentru protejarea vederii pe termen lung. Indiferent de cauză, orice modificare bruscă a vederii trebuie evaluată rapid pentru a asigura un tratament adecvat și eficient.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Keaveney, M. (2021). Sudden Flashes. The Canadian Journal of Irish Studies, 44(1), 61-81.

https://www.jstor.org/stable/48678639

Dr. Nicoleta Manea

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.