BIRADS 3: criterii de clasificare, aspecte si protocol de urmarire

Urmărirea se face de obicei la 6, 12 și 24 de luni, iar dacă leziunea rămâne stabilă, poate fi reclasificată ca benignă. Modificările suspecte apărute în timpul monitorizării pot necesita biopsie pentru excluderea malignității.

Criterii de clasificare BIRADS 3

Sistemul de clasificare BIRADS 3 se bazează pe caracteristici imagistice specifice și necesită o evaluare completă pentru încadrarea corectă a leziunilor mamare. Această categorie este utilizată exclusiv în context diagnostic, nu în screening, pentru a evita biopsiile inutile ale leziunilor probabil benigne.

Definiție și evaluarea riscului: Categoria BIRADS 3 include leziuni cu aspect imagistic sugestiv pentru benignitate, dar care necesită confirmare prin monitorizare în timp. Aceste leziuni prezintă caracteristici morfologice și de contrast specifice, cum ar fi margini bine delimitate, formă regulată și absența calcificărilor suspecte. Riscul de malignitate este foarte scăzut, sub 2%, dar suficient pentru a justifica urmărirea periodică.

Setări de utilizare adecvată: Clasificarea BIRADS 3 este recomandată doar în context diagnostic, nu în screening. Aceasta se aplică în cazul pacienților care revin pentru investigații suplimentare după un screening sau care se prezintă cu simptome specifice. Utilizarea acestei categorii necesită o evaluare completă, incluzând istoric medical detaliat și examinare clinică.

Intervalul de risc de malignitate: Leziunile încadrate în categoria BIRADS 3 au un risc de malignitate cuprins între 0% și 2%. Acest interval a fost stabilit prin studii extensive și reprezintă un echilibru între necesitatea detectării precoce a cancerului și evitarea procedurilor invazive inutile. Monitorizarea atentă permite identificarea modificărilor suspecte care ar putea indica transformare malignă.

Aplicații diagnostice versus screening: În contextul screeningului mamar, leziunile suspecte sunt evaluate suplimentar înainte de încadrarea în categoria BIRADS 3. Această clasificare este rezervată pentru examinările diagnostice, unde există posibilitatea unei evaluări complete și a unei monitorizări adecvate. Screeningul urmărește identificarea anomaliilor care necesită investigații suplimentare.

Aspecte mamografice

Examinarea mamografică reprezintă o metodă esențială în evaluarea și clasificarea leziunilor mamare, oferind informații detaliate despre caracteristicile morfologice și distribuția calcificărilor. Aspectele specifice ajută la încadrarea corectă în categoria BIRADS 3.

Calcificări rotunde grupate

Acestea reprezintă un aspect frecvent întâlnit în categoria BIRADS 3. Calcificările date apar ca structuri punctiforme, uniform distribuite, cu dimensiuni similare și margini regulate. Prezența lor necesită monitorizare pentru evaluarea stabilității în timp și excluderea modificărilor suspecte.

Mase circumscrise

Masele circumscrise din categoria BIRADS 3 prezintă margini bine definite și contur regulat. Acestea pot avea formă ovală sau rotundă, fără calcificări asociate sau modificări arhitecturale. Dimensiunile și localizarea acestor mase sunt documentate pentru comparație la controalele ulterioare.

Caracteristici ale asimetriei focale

Asimetria focală în categoria BIRADS 3 se manifestă prin zone de densitate crescută, vizibile într-o singură incidență, fără distorsiuni arhitecturale sau calcificări suspecte. Această modificare necesită urmărire pentru confirmarea stabilității și excluderea dezvoltării unor caracteristici suspecte.

Caracteristici specifice ale maselor

Forme rotunde și ovale: Masele cu formă rotundă sau ovală din categoria BIRADS 3 prezintă contur regulat și dimensiuni moderate. Acestea sunt bine delimitate de țesutul înconjurător și nu prezintă extensii sau spiculații. Monitorizarea acestor mase urmărește identificarea eventualelor modificări de formă sau dimensiune.

Margini și contururi: Marginile și contururile maselor clasificate BIRADS 3 sunt clare și bine definite, fără microlobulații sau spiculații. Această caracteristică sugerează natura benignă a leziunii, dar necesită confirmare prin urmărire în timp pentru excluderea modificărilor suspecte care ar putea indica transformare malignă.

Tipare de calcificare: Calcificările din categoria BIRADS 3 prezintă caracteristici specifice, fiind grupate, rotunde și uniforme ca dimensiune. Acestea apar ca puncte dense, bine delimitate, cu distribuție regulată în țesutul mamar. Monitorizarea acestor calcificări urmărește stabilitatea lor în timp și absența modificărilor de morfologie sau distribuție care ar putea sugera malignitate.

Aspecte ecografice

Ecografia mamară oferă informații complementare importante pentru evaluarea leziunilor clasificate BIRADS 3, permițând caracterizarea detaliată a maselor și diferențierea între leziunile solide și chistice. Această metodă este deosebit de utilă în evaluarea pacientelor tinere și a sânilor denși.

Chisturi simple

Acestea prezintă caracteristici ecografice tipice, fiind structuri rotunde sau ovale, bine delimitate, cu conținut anecogen și perete subțire, regulat. Transmisia acustică posterioară este crescută, iar absența ecourilor interne și a septurilor confirmă natura benignă a acestor leziuni. Dimensiunile și localizarea sunt documentate pentru monitorizarea ulterioară.

Umbră de refracție

Aceasta reprezintă un fenomen ecografic caracteristic leziunilor benigne, manifestat prin atenuarea parțială a ultrasunetelor la trecerea prin țesutul mamar normal. Acest aspect apare frecvent în cazul țesutului fibroglandular normal sau al modificărilor post-chirurgicale și nu necesită investigații suplimentare când nu este asociat cu alte modificări suspecte.

Distorsiune arhitecturală

Distorsiunea arhitecturală în contextul BIRADS 3 se referă la modificări subtile ale structurii normale a țesutului mamar, fără prezența unei mase definite. Aceasta poate fi consecința unor intervenții chirurgicale anterioare sau a unor modificări post-traumatice. Evaluarea atentă și corelarea cu istoricul clinic sunt esențiale pentru încadrarea corectă.

Caracteristici ale maselor

Mase hipoecogene: Structurile cu ecogenitate redusă comparativ cu țesutul adipos înconjurător prezintă margini bine definite și orientare paralelă cu planul cutanat. Absența caracteristicilor suspecte precum marginile neregulate sau atenuarea posterioară susține natura benignă a acestor leziuni.

Mase hiperecogene: Formațiunile cu ecogenitate crescută față de țesutul mamar normal demonstrează contur regulat și dimensiuni stabile în timp. Prezența componentei centrale hipoecogene poate sugera modificări de tip necroză grăsoasă, necesitând corelarea cu antecedentele traumatice sau chirurgicale.

Chisturi complicate: Formațiunile chistice cu ecouri interne de nivel scăzut, uniform distribuite, prezintă perete regulat și absența componentelor solide. Aceste modificări pot fi rezultatul unor hemoragii intrachistice vechi sau al conținutului proteic crescut, necesitând monitorizare pentru confirmarea stabilității.

Microchisturi grupate: Grupările de microchisturi apar ca structuri mici, anecogene, bine delimitate, dispuse în clustere. Dimensiunile reduse și aspectul uniform al acestora susțin natura benignă, dar necesită urmărire pentru excluderea dezvoltării unor componente solide sau a modificărilor de dimensiune.

Protocol de urmărire

Monitorizarea leziunilor clasificate BIRADS 3 urmează un protocol standardizat, cu intervale regulate de evaluare, pentru confirmarea stabilității și detectarea precoce a eventualelor modificări suspecte. Această abordare sistematică permite managementul optim al pacientelor și evitarea procedurilor invazive inutile.

Intervalul de șase luni

Prima evaluare de control se efectuează la șase luni de la examinarea inițială. Această perioadă permite identificarea modificărilor subtile ale leziunilor și oferă informații valoroase despre stabilitatea lor. Examinarea include compararea detaliată cu aspectul inițial și documentarea oricăror schimbări de dimensiune, formă sau caracteristici ecografice.

Intervalul de douăsprezece luni

Evaluarea la douăsprezece luni reprezintă al doilea control din protocolul de urmărire. Această examinare este crucială pentru confirmarea stabilității leziunilor și identificarea eventualelor modificări care ar putea necesita reclasificarea în categoria BIRADS 4 sau biopsie. Stabilitatea dimensională și morfologică în acest interval susține natura benignă a leziunilor.

Intervalul de douăzeci și patru de luni

Controlul final din protocolul standard de urmărire se efectuează la doi ani de la evaluarea inițială. Această perioadă este considerată suficientă pentru confirmarea definitivă a stabilității leziunilor probabil benigne. În cazul în care nu se observă modificări semnificative pe parcursul acestui interval, leziunile pot fi reclasificate în categoria benignă și pacienta poate reveni la programul obișnuit de screening.

Criterii pentru modificarea categoriei

Reclasificarea în categoria benignă: Leziunile care demonstrează stabilitate completă pe parcursul perioadei de monitorizare de doi ani pot fi reclasificate în categoria benignă. Această decizie se bazează pe absența modificărilor de dimensiune, formă sau caracteristici imagistice. Stabilitatea îndelungată reprezintă un indicator puternic al naturii benigne a leziunii și permite revenirea la intervalele normale de screening.

Trecerea în categoria suspectă: Modificările semnificative apărute în timpul monitorizării pot necesita reclasificarea leziunii în categoria suspectă. Aceste schimbări includ creșterea dimensională, apariția marginilor neregulate, dezvoltarea de calcificări suspecte sau modificări ale pattern-ului de contrast. În astfel de situații, biopsia devine necesară pentru excluderea malignității.

Parametri de evaluare a stabilității: Evaluarea stabilității se bazează pe criterii obiective precum dimensiunile exacte ale leziunii, caracteristicile morfologice și pattern-ul de contrast. Măsurătorile precise și documentarea detaliată a caracteristicilor imagistice permit comparația obiectivă între examinări. Stabilitatea acestor parametri pe parcursul perioadei de monitorizare susține natura benignă a leziunii.