Procedura este rapidă, nedureroasă și oferă informații valoroase pentru stabilirea unui diagnostic corect și alegerea tratamentului adecvat. Pentru o evaluare completă, sunt necesare mai multe incidențe radiologice specifice care permit vizualizarea umărului din unghiuri diferite.
Incidențe radiologice standard
Examinarea radiologică standard a umărului necesită efectuarea mai multor incidențe pentru o evaluare completă a structurilor anatomice. Aceste proiecții permit vizualizarea articulației din diferite unghiuri, oferind o imagine de ansamblu asupra stării structurilor osoase și articulare.
Incidența antero-posterioară
Această proiecție radiologică evidențiază articulația glenoumerală în poziția anatomică naturală. Imaginea obținută arată capul humeral suprapus peste cavitatea glenoidă a scapulei, permițând evaluarea alinierii articulare și identificarea eventualelor modificări patologice. Această incidență oferă o vizualizare clară a întregii clavicule, articulației acromio-claviculare, scapulei, coastelor superioare și a humerusului proximal.
Incidența laterală
Această proiecție oferă o vedere din profil a scapulei și permite evaluarea gradului și direcției eventualelor luxații. Imaginea laterală este perpendiculară pe incidența antero-posterioară și este esențială pentru aprecierea relației dintre structurile osoase ale umărului. Prin această proiecție se pot identifica modificări ale spațiului subacromial și poziția capului humeral în raport cu acromionul.
Incidența axială
Această proiecție radiologică permite vizualizarea suprafețelor articulare ale glenoidei și humerusului. Poziționarea specifică în această incidență evidențiază tuberculul mic al humerusului în profil și oferă o imagine ortogonală față de proiecția antero-posterioară. Această incidență este deosebit de utilă pentru evaluarea stabilității articulare și identificarea leziunilor osoase specifice.
Incidențe modificate
Incidența în rotație externă: Această proiecție evidențiază tuberculul mare al humerusului proximal în profil, permițând o evaluare detaliată a acestei structuri anatomice și a inserțiilor musculare asociate. Această incidență este utilă în special pentru identificarea calcificărilor tendinoase și a modificărilor degenerative la acest nivel.
Incidența în rotație internă: Această proiecție pune în evidență tuberculul mic al humerusului proximal și este ideală pentru detectarea defectelor Hill-Sachs. Poziționarea specifică în această incidență permite vizualizarea optimă a structurilor anatomice mediale ale articulației glenoumerale.
Incidența Grashey: Această proiecție specială previne suprapunerea capului humeral peste glenoidă, oferind o imagine clară a spațiului articular. Această incidență este cunoscută și sub numele de proiecție antero-posterioară adevărată și este esențială pentru evaluarea precisă a alinierii articulare.
Incidența „outlet”: Această proiecție specializată demonstrează arcul coracoacromial și este frecvent utilizată în investigarea sindromului de impingement subacromial. Similar cu vederea laterală, dar cu o ușoară angulare caudală a tubului radiologic, această incidență oferă o perspectivă unică asupra spațiului subacromial.
Incidențe radiologice specializate pentru traumă
Traumatismele umărului necesită tehnici radiologice specifice pentru evaluarea completă a leziunilor și ghidarea tratamentului. Aceste proiecții specializate oferă informații detaliate despre structurile anatomice afectate.
Incidența axială modificată pentru traumă
Această proiecție specializată permite vizualizarea optimă a suprafețelor articulare ale capului humeral și glenoidei în cazurile de traumatism acut. Tehnica modificată poate fi realizată indiferent de constituția pacientului sau de starea clinică a acestuia. Această incidență este deosebit de utilă pentru evaluarea fracturilor și luxațiilor glenohumerale.
Incidența laterală în decubit dorsal
Această proiecție este adaptată special pentru pacienții cu traumatisme acute care nu pot adopta poziția standard pentru incidența laterală. Pacientul este poziționat în decubit dorsal, cu umărul sprijinit pe un suport special. Această tehnică permite obținerea unor imagini clare ale articulației glenohumerale și a structurilor osoase adiacente, minimizând disconfortul pacientului.
Incidența Velpeau
Această proiecție radiologică specializată este utilizată pentru pacienții care poartă bandaj sau atele la nivelul umărului, nefiind necesară abducția brațului pentru realizarea imaginii. Tehnica este deosebit de valoroasă în evaluarea luxațiilor posterioare ale umărului, oferind o vizualizare clară a relației dintre capul humeral și cavitatea glenoidă, chiar și în prezența imobilizării.
Proiecția Garth
Evaluarea marginii glenoide anterioare: Această tehnică radiologică oferă o vizualizare optimă a marginii anterioare și inferioare a cavității glenoide. Imaginea obținută permite identificarea precisă a fracturilor sau defectelor osoase la acest nivel, fiind esențială în evaluarea instabilității articulare recurente. Proiecția evidențiază cu acuratețe modificările structurale ale marginii glenoide, informații cruciale pentru planificarea tratamentului chirurgical în cazurile de instabilitate cronică.
Identificarea defectului Hill-Sachs: Această proiecție specializată permite vizualizarea optimă a aspectului superolateral al capului humeral, zona predispusă la apariția defectului Hill-Sachs. Tehnica evidențiază prezența și extinderea acestei leziuni osoase caracteristice, care apare în urma luxațiilor anterioare repetate ale umărului. Evaluarea precisă a defectului Hill-Sachs este esențială pentru stabilirea strategiei terapeutice și prognosticului în cazurile de instabilitate glenohumerală.
Afecțiuni frecvent detectate
Radiografia umărului permite identificarea diverselor patologii care afectează această articulație complexă. Această metodă imagistică rămâne investigația de primă intenție în evaluarea majorității afecțiunilor umărului.
Fracturi: Radiografia umărului permite identificarea fracturilor la nivelul tuturor componentelor osoase ale articulației. Acestea pot afecta humerusul proximal, claviculă, acromion sau scapulă. Examinarea atentă a imaginilor radiologice permite evaluarea deplasării fragmentelor, a angulării și a eventualelor complicații asociate. În cazul fracturilor complexe, pot fi necesare incidențe suplimentare pentru caracterizarea completă a leziunii.
Luxații: Radiografia este esențială în diagnosticul luxațiilor glenohumerale, permițând vizualizarea poziției anormale a capului humeral în raport cu cavitatea glenoidă. Luxația anterioară este cea mai frecventă, dar pot fi identificate și luxații posterioare sau inferioare. Examinarea radiologică permite și evaluarea eventualelor leziuni osoase asociate, cum ar fi fractura tuberculului mare sau defectul Hill-Sachs.
Artrită: Radiografia umărului poate evidenția modificări artrozice specifice precum îngustarea spațiului articular, formarea osteofitelor și scleroza subcondrală. În stadiile avansate ale artritei, se observă modificări structurale ale suprafețelor articulare, prezența chisturilor subcondrale și deformări ale capului humeral. Aceste modificări radiologice sunt esențiale pentru evaluarea severității artritei și planificarea tratamentului adecvat.
Tendinopatie calcifică: Radiografia umărului evidențiază depozite de calciu în tendoanele coafei rotatorilor, cel mai frecvent în tendonul supraspinosului. Calcificările apar ca zone radio-opace bine delimitate în proiecția tendoanelor afectate. Dimensiunea, localizarea și densitatea acestor calcificări oferă informații importante despre stadiul bolii și ghidează opțiunile terapeutice.
Excrescențe osoase: Radiografia poate evidenția formațiuni osoase anormale care se dezvoltă la nivelul articulației umărului, în special în zona acromionului și a articulației glenohumerale. Aceste excrescențe osoase pot comprima structurile adiacente și pot cauza sindromul de impingement subacromial. Dimensiunea și localizarea lor sunt factori importanți în stabilirea strategiei terapeutice.
Probleme de aliniere articulară: Radiografia permite evaluarea relației dintre componentele articulare ale umărului, evidențiind modificări ale poziției capului humeral față de cavitatea glenoidă. Dezalinierea poate indica instabilitate articulară, modificări degenerative sau consecințe ale traumatismelor anterioare. Evaluarea corectă a alinierii este esențială pentru diagnosticul și tratamentul problemelor de stabilitate articulară.
Detalii despre procedura radiografică
Radiografia umărului este o procedură imagistică complexă care necesită tehnici specifice de poziționare și expunere pentru obținerea unor imagini diagnostice de calitate. Procedura implică utilizarea radiațiilor ionizante în doze controlate pentru vizualizarea structurilor anatomice ale umărului.
Pregătirea pacientului: Înainte de examinare, pacientul trebuie să își îndepărteze toate obiectele metalice din zona umărului, inclusiv bijuterii, proteze dentare mobile sau dispozitive medicale. Îmbrăcămintea din zona superioară a corpului trebuie înlăturată, iar pacientul va primi o halat medical special. Este important ca pacientul să informeze personalul medical despre o posibilă sarcină sau despre prezența unor implanturi medicale.
Cerințe de poziționare: Poziționarea corectă este crucială pentru obținerea unor imagini diagnostice optime. Tehnicianul radiolog va ajusta poziția pacientului în funcție de incidența radiologică necesară, asigurând alinierea corectă a tubului radiologic cu regiunea anatomică de interes. Pentru fiecare proiecție, umărul trebuie poziționat specific pentru a evidenția structurile anatomice relevante.
Procesul de multiple incidențe: Examinarea radiologică completă a umărului necesită efectuarea mai multor proiecții pentru vizualizarea optimă a tuturor structurilor anatomice. Tehnicianul radiolog realizează succesiv incidențele antero-posterioară, laterală și axială, ajustând parametrii tehnici pentru fiecare proiecție în parte. Acest proces asigură o evaluare completă a articulației din unghiuri diferite.
Durata și așteptări: Procedura completă de radiografie a umărului durează aproximativ 15-20 de minute, incluzând poziționarea și realizarea tuturor incidențelor necesare. Pacientul trebuie să mențină poziția indicată și să rămână nemișcat în timpul expunerii pentru a evita neclaritatea imaginilor. După finalizarea examinării, imaginile sunt verificate pentru calitatea tehnică înainte ca pacientul să părăsească departamentul de radiologie.
Măsuri de siguranță: Protecția împotriva radiațiilor este prioritară în timpul examinării radiologice. Personalul medical utilizează echipamente de protecție specifice și optimizează parametrii de expunere pentru a minimiza doza de radiații. Zonele anatomice sensibile sunt protejate cu șorțuri plumbate, iar numărul de expuneri este limitat la minimul necesar pentru diagnostic. Femeile însărcinate trebuie să informeze personalul medical despre sarcină înainte de procedură.