Meniu

Boala inflamatorie intestinala: simptome si tratamente

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Tatiana Popa pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Boala inflamatorie intestinală (BII) reprezintă un grup de afecțiuni cronice caracterizate prin inflamația persistentă a tractului digestiv. Cele mai cunoscute forme sunt boala Crohn și colita ulcerativă, fiecare având particularități specifice și provocând simptome precum diaree, dureri abdominale și sângerări rectale.

Tratamentul BII vizează ameliorarea simptomelor și menținerea remisiunii pe termen lung, implicând adesea o combinație de medicație, modificări ale stilului de viață și, uneori, intervenții chirurgicale. Deși boala nu poate fi vindecată, managementul adecvat poate oferi pacienților o calitate a vieții îmbunătățită și control asupra afecțiunii.

Simptomele bolii inflamatorii intestinale

Simptomele bolii inflamatorii intestinale variază în funcție de tipul și severitatea afecțiunii, incluzând dureri abdominale, diaree și sângerări rectale, care pot afecta semnificativ calitatea vieții pacienților.

Simptome comune

Dureri abdominale și crampe: Durerile abdominale sunt un simptom frecvent întâlnit în boala inflamatorie intestinală, variind de la disconfort ușor la crampe severe. Acestea pot fi cauzate de inflamația și ulcerațiile din peretele intestinal, precum și de spasmele musculare. Durerile pot fi localizate în diferite zone ale abdomenului, în funcție de segmentul afectat și pot fi însoțite de balonare și senzația de plenitudine. Managementul durerii abdominale este esențial în tratamentul BII și poate include medicamente antispastice, modificări ale dietei și, în unele cazuri, terapii de relaxare și gestionare a stresului.

Diareea: Aceasta este un simptom comun și debilitant al BII, caracterizată prin scaune frecvente și apoase, care pot conține mucus, sânge sau puroi. Aceasta poate fi cauzată de inflamația care afectează capacitatea intestinului de a absorbi lichidele, rezultând în eliminarea accelerată a conținutului intestinal. Diareea persistentă poate duce la deshidratare și la pierderea nutrienților esențiali, necesitând o atenție medicală imediată. Tratamentul poate include medicamente antidiareice, suplimente de rehidratare și ajustări ale regimului alimentar pentru a reduce frecvența și severitatea episoadelor.

Sângerările rectale: Acestea, manifestate prin prezența sângelui în scaun sau pe hârtia igienică, sunt un simptom alarmant al BII. Acestea pot indica inflamația severă a mucoasei intestinale și pot varia de la sângerări ocazionale la hemoragii intense. Sângerările rectale necesită evaluare medicală pentru a determina cauza și pentru a preveni complicațiile, cum ar fi anemia. Tratamentul vizează reducerea inflamației și vindecarea leziunilor intestinale, putând include terapie medicamentoasă și, în cazuri grave, intervenții chirurgicale.

Oboseala și slăbiciunea: Oboseala este un simptom frecvent și adesea neglijat al BII, afectând capacitatea pacientului de a-și desfășura activitățile zilnice. Aceasta poate fi cauzată de anemia secundară pierderilor de sânge, de malabsorbția nutrienților și de inflamația cronică. Slăbiciunea generalizată poate fi, de asemenea, un efect secundar al unor medicamente utilizate în tratamentul BII. Abordarea oboselei implică tratamentul cauzelor subiacente, suplimentarea nutrițională și strategii de gestionare a energiei pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Scăderea neintenționată în greutate: Pierderea în greutate fără o cauză aparentă este un simptom comun al bolii inflamatorii intestinale, reflectând adesea malabsorbția nutrienților și un metabolism accelerat datorat inflamației cronice. Pacienții pot experimenta o scădere a apetitului din cauza durerii sau disconfortului abdominal, iar diareea persistentă poate contribui la pierderea rapidă de nutrienți și lichide. Scăderea în greutate poate duce la slăbiciune și la o stare generală de oboseală, afectând calitatea vieții. Este important ca pacienții să fie monitorizați pentru deficiențe nutriționale și să primească suport dietetic adecvat pentru a menține o greutate sănătoasă și pentru a preveni complicațiile asociate cu malnutriția.

Simptome specifice bolii Crohn

Afta bucală: Ulcerațiile bucale sunt leziuni dureroase care pot apărea la pacienții cu boala Crohn, reflectând natura sistemică a inflamației BII. Acestea pot varia de la mici leziuni superficiale la ulcerații profunde, provocând disconfort și dificultăți la mâncat sau vorbit. Tratamentul aftelor bucale se concentrează pe ameliorarea durerii și accelerarea vindecării, putând include medicamente topice, suplimente nutritive și, în cazuri severe, terapie sistemică pentru controlul inflamației.

Fistulele perianale: Acestea sunt canale anormale care se formează între intestinul gros și pielea din jurul anusului, fiind o complicație frecventă și complexă a bolii Crohn. Acestea pot cauza durere, disconfort și scurgeri purulente, crescând riscul de infecție. Managementul fistulelor perianale include o combinație de tratament medicamentos, terapie biologică și, în unele cazuri, intervenție chirurgicală pentru a închide fistula și a preveni recidivele.

Simptome specifice colitei ulcerative

Urgența de a defeca: Aceasta este o nevoie imperioasă și frecventă de a evacua intestinul, fiind un simptom caracteristic colitei ulcerative. Aceasta poate fi însoțită de crampe și dureri abdominale și poate duce la incontinență fecală, afectând semnificativ calitatea vieții pacienților. Tratamentul vizează controlul inflamației colonului și poate include medicamente antiinflamatoare, modificări ale dietei și, în cazuri severe, intervenții chirurgicale pentru a restabili funcția normală a intestinului.

Mucus în scaun: Prezența mucusului în scaun este un simptom frecvent întâlnit în colita ulcerativă, indicând inflamația și iritația mucoasei intestinale. Mucusul poate apărea ca un strat lucios sau ca fire albe în scaun și este adesea însoțit de alte semne de inflamație, cum ar fi sângele sau diareea. Acest simptom poate fi un indicator al activității bolii și necesită evaluare medicală pentru ajustarea tratamentului. Controlul inflamației și menținerea remisiunii sunt esențiale pentru reducerea secreției de mucus și îmbunătățirea confortului pacientului.

Opțiuni de tratament pentru BII

Tratamentul bolii inflamatorii intestinale este personalizat în funcție de tipul și severitatea bolii, și poate include o gamă largă de medicamente, terapii biologice și, în unele cazuri, chirurgie.

Medicamente

Aminosalicilații (5-ASA): Aceștia sunt o clasă de medicamente antiinflamatoare utilizate în tratamentul BII, în special al colitei ulcerative. Acestea acționează local în intestin pentru a reduce inflamația și a induce remisiunea. Sunt adesea prima linie de tratament și pot fi administrate sub formă de tablete, supozitoare sau clisme. Aminosalicilații sunt considerați a fi siguri și eficienți pentru utilizarea pe termen lung și pot ajuta la prevenirea recidivelor simptomelor. Monitorizarea regulată a pacienților este importantă pentru a asigura eficacitatea tratamentului și pentru a identifica orice efecte secundare potențiale.

Corticosteroizii: Aceștia sunt medicamente antiinflamatoare puternice utilizate frecvent pentru a controla simptomele acute ale bolii inflamatorii intestinale. Acești agenți pot reduce rapid inflamația și pot induce remisiunea, dar nu sunt recomandați pentru utilizare pe termen lung datorită efectelor secundare semnificative, cum ar fi osteoporoza, hipertensiunea și susceptibilitatea crescută la infecții. În managementul BII, corticosteroizii sunt adesea folosiți ca terapie de „salvare” pentru a obține controlul rapid al bolii în timp ce se inițiază sau se optimizează alte terapii de întreținere.

Imunomodulatoarele: Imunomodulatoarele, cum ar fi azatioprina și 6-mercaptopurina, sunt utilizate pentru a modula răspunsul imun hiperactiv în boala inflamatorie intestinală. Aceste medicamente pot fi eficiente în menținerea remisiunii pe termen lung și în reducerea necesității de corticosteroizi. Cu toate acestea, ele pot avea un debut lent de acțiune și pot fi asociate cu efecte secundare, inclusiv supresia măduvei osoase și riscul crescut de infecții. Monitorizarea atentă a pacienților este necesară pentru a detecta și a gestiona orice toxicitate potențială.

Terapiile biologice (Agenți anti-TNF, Inhibitori de integrină, Inhibitori IL-12/23): Acestea reprezintă o clasă de medicamente care țintesc molecule specifice implicate în procesul inflamator al BII. Agenții anti-TNF, cum ar fi infliximab și adalimumab, sunt eficienți în reducerea inflamației și inducerea remisiunii atât în boala Crohn, cât și în colita ulcerativă. Inhibitorii de integrină și inhibitorii IL-12/23 sunt alte opțiuni biologice care pot fi utilizate în cazurile în care pacienții nu răspund sau nu tolerează terapia anti-TNF. Aceste terapii au schimbat semnificativ prognosticul BII, oferind opțiuni de tratament pentru pacienții cu forme moderate până la severe ale bolii.

Intervenții chirurgicale

Chirurgia de rezecție: Aceasta implică îndepărtarea chirurgicală a segmentelor afectate de boală din intestin și este o opțiune de tratament pentru pacienții cu BII care nu răspund la terapia medicamentoasă sau care dezvoltă complicații. În boala Crohn, rezecția poate oferi ameliorare semnificativă a simptomelor, dar boala poate recidiva în alte zone ale tractului digestiv. În colita ulcerativă, colectomia totală poate fi curativă.

Stricturoplastia: Aceasta este o procedură chirurgicală utilizată pentru a lărgi zonele îngustate ale intestinului fără a îndepărta porțiuni din acesta. Este adesea indicată pentru pacienții cu boala Crohn care dezvoltă stenoze, permițând păstrarea unei lungimi mai mari de intestin și evitând complicațiile asociate cu rezecția extensivă. Procedura poate îmbunătăți simptomele de obstrucție și poate contribui la menținerea funcției intestinale.

Colectomia și anastomoza anală în pungă ileală (IPAA): Colectomia, procedura de îndepărtare a colonului, și anastomoza anală în pungă ileală sunt intervenții chirurgicale majore utilizate în tratamentul colitei ulcerative. IPAA permite păstrarea controlului voluntar al defecației prin crearea unei rezervoare interne care colectează materiile fecale. Această abordare chirurgicală poate fi curativă pentru colita ulcerativă și îmbunătățește semnificativ calitatea vieții pacienților. Cu toate acestea, procedura implică riscuri și poate duce la complicații, cum ar fi inflamația pungii ileale, necesitând monitorizare medicală pe termen lung.

Modificări ale stilului de viață

Schimbări dietetice: Ajustările dietei sunt o componentă esențială în managementul BII. Pacienții sunt încurajați să adopte o dietă echilibrată, bogată în nutrienți, care să minimizeze simptomele. Evitarea alimentelor care exacerbează simptomele, cum ar fi cele bogate în fibre insolubile sau grăsimi, poate reduce diareea și disconfortul. De asemenea, hidratarea adecvată și suplimentarea cu vitamine și minerale pot fi necesare pentru a compensa pierderile cauzate de malabsorbție.

Managementul stresului: Stresul poate agrava simptomele BII, astfel încât strategiile de reducere a stresului sunt importante pentru menținerea remisiunii. Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga și exercițiile de respirație, pot ajuta la gestionarea stresului. Suportul psihologic și terapia comportamentală cognitivă pot fi, de asemenea, benefice pentru pacienții care se confruntă cu anxietate și depresie asociate cu BII.

Renunțarea la fumat: Fumatul este un factor de risc cunoscut pentru exacerbarea bolii Crohn și poate afecta negativ cursul bolii. Renunțarea la fumat este esențială pentru pacienții cu BII, deoarece poate îmbunătăți răspunsul la tratament și poate reduce riscul de recidivă. Programele de renunțare la fumat, inclusiv terapia de substituție cu nicotină și consilierea, pot sprijini pacienții în acest proces dificil.

Întrebări frecvente

Este boala inflamatorie intestinală (BII) vindecabilă?

Nu, BII nu este vindecabilă în prezent, dar poate fi gestionată eficient cu tratamente care induc și mențin remisiunea, îmbunătățind calitatea vieții.

Care este diferența dintre boala Crohn și colita ulcerativă?

Boala Crohn poate afecta orice parte a tractului digestiv și adesea penetrează întreaga grosime a peretelui intestinal, în timp ce colita ulcerativă se limitează la colon și rect și afectează doar mucoasa internă.

Poate dieta singură trata BII?

Dieta nu poate trata singură BII, dar modificările dietetice pot ajuta la controlul simptomelor și la menținerea remisiunii în combinație cu alte tratamente.

Este BII ereditară?

BII poate avea o componentă ereditară, riscul fiind mai mare dacă există cazuri de BII în familie, dar mulți pacienți nu au un istoric familial al bolii.

Cum afectează sarcina BII?

Sarcina poate influența cursul BII în moduri diferite, unele femei experimentând o îmbunătățire a simptomelor, în timp ce altele pot avea exacerbări ale bolii.

Poate stresul cauza exacerbări ale BII?

Da, stresul poate contribui la exacerbarea BII, deoarece poate influența răspunsul imun și poate afecta funcția intestinală.

Care este prognosticul pe termen lung pentru persoanele cu BII?

Prognosticul pe termen lung variază; mulți pacienți pot duce o viață activă și productivă cu tratament adecvat, deși pot exista provocări legate de gestionarea bolii și a complicațiilor sale.

Există terapii alternative sau complementare pentru BII?

Există terapii complementare care pot ajuta la gestionarea simptomelor BII, cum ar fi probioticele, acupunctura și meditația, dar acestea ar trebui utilizate în complementaritate cu tratamentele convenționale.

Cât de des ar trebui să fac colonoscopii dacă am BII?

Frecvența colonoscopiilor depinde de severitatea BII și de durata bolii; medicul dumneavoastră vă poate recomanda colonoscopii regulate pentru monitorizare și prevenirea complicațiilor.

Poate BII duce la alte probleme de sănătate?

Da, BII poate duce la complicații atât intestinale, cum ar fi obstrucția sau fistulele, cât și extraintestinale, inclusiv afecțiuni ale pielii, articulațiilor și ochilor.

Concluzie

Boala inflamatorie intestinală reprezintă o provocare pe termen lung, dar cu un plan de tratament bine structurat și modificări ale stilului de viață, pacienții pot gestiona eficient simptomele și pot duce o viață activă și împlinită. Monitorizarea regulată și colaborarea strânsă cu echipa de îngrijire medicală sunt esențiale pentru a asigura cel mai bun rezultat posibil.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Pithadia, A. B., & Jain, S. (2011). Treatment of inflammatory bowel disease (IBD). Pharmacological Reports, 63(3), 629-642.

https://link.springer.com/article/10.1016/S1734-1140(11)70575-8

Endo, K., Shiga, H., Kinouchi, Y., & Shimosegawa, T. (2009). Inflammatory bowel disease: IBD. Rinsho byori. The Japanese journal of clinical pathology, 57(6), 527-532.

https://europepmc.org/article/med/19621784

Dr. Tatiana Popa

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.