AVC cauze: tipuri de AVC si ce le provoacă

Factorii de risc includ hipertensiunea arterială, afecțiunile cardiace, diabetul, fumatul, obezitatea și stilul de viață sedentar. Prevenția și tratamentul rapid sunt esențiale pentru reducerea daunelor cerebrale și îmbunătățirea prognosticului.

Cauzele AVC-urilor ischemice

AVC-ul ischemic se produce atunci când o arteră ce furnizează sânge creierului este obstrucționată, de obicei de un cheag de sânge. Acest blocaj împiedică oxigenarea și nutriția adecvată a țesutului cerebral, ceea ce poate duce la deteriorarea sau moartea celulelor cerebrale. Prevalența AVC-ului ischemic este în creștere, fiind influențată de factori de risc precum vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, obezitatea și sedentarismul.

Blocarea Fluxului Sanguin către Creier

Cheaguri de sânge: Acestea reprezintă cauza principală a AVC-urilor ischemice. Acestea pot apărea direct în arterele cerebrale sau pot călători din alte părți ale corpului, blocând fluxul sanguin către creier. Factorii care contribuie la formarea cheagurilor includ afecțiuni precum fibrilația atrială, care poate duce la formarea de cheaguri în inimă ce migrează spre creier, și ateroscleroza, care poate îngusta vasele de sânge și poate favoriza formarea trombilor. Recunoașterea rapidă a simptomelor și tratamentul imediat sunt esențiale pentru a restabili circulația sanguină și a reduce riscul de daune permanente la nivel cerebral.

Depozite de grăsime (plăci): Acestea se pot acumula pe pereții arterelor, ducând la îngustarea și rigidizarea acestora, ceea ce poate reduce sau bloca fluxul sanguin către creier. Plăcile pot de asemenea să se rupă, provocând formarea unui cheag care obstrucționează artera. Controlul factorilor de risc, cum ar fi nivelurile ridicate de colesterol și hipertensiunea arterială, este crucial pentru prevenirea formării plăcilor și a AVC-urilor ischemice.

Ateroscleroza și Îngustarea Arterelor

Boala Arterei Carotide: Aceasta este o afecțiune în care plăcile aterosclerotice se acumulează în arterele carotide, vasele de sânge care furnizează oxigen creierului. Această acumulare poate duce la îngustarea sau chiar blocarea arterelor, crescând semnificativ riscul de AVC ischemic. Simptomele pot fi absente până când fluxul sanguin este semnificativ obstrucționat, moment în care pacienții pot experimenta semne de avertizare precum atacuri ischemice tranzitorii. Diagnosticarea timpurie prin metode precum ecografia Doppler și tratamentele care includ medicamente antiplachetare sau intervenții chirurgicale, cum ar fi endarterectomia carotidiană, pot preveni progresia bolii și pot reduce riscul de AVC.

Ateroscleroza Intracraniană: Aceasta implică depunerea de plăci aterosclerotice în arterele din interiorul craniului. Această condiție poate fi mai dificil de diagnosticat și tratat comparativ cu ateroscleroza arterei carotide. Factorii de risc includ hipertensiunea arterială, fumatul și diabetul. Ateroscleroza intracraniană poate duce la îngustarea semnificativă a arterelor, ceea ce restricționează fluxul sanguin către creier și poate rezulta în ischemie sau AVC. Managementul acestei afecțiuni se concentrează pe controlul riguros al factorilor de risc și pe terapia medicamentoasă pentru a îmbunătăți circulația sanguină.

Fibrilația Atrială și Riscul de Embolie

Fibrilația atrială, o tulburare de ritm cardiac caracterizată prin bătăi neregulate ale inimii, crește semnificativ riscul de formare a cheagurilor de sânge în inimă. Aceste cheaguri pot călători spre creier, provocând un AVC ischemic. Riscul de embolie este mai mare în cazul fibrilației atriale necontrolate, motiv pentru care tratamentul cu anticoagulante este adesea necesar pentru a preveni formarea cheagurilor. Monitorizarea regulată a ritmului cardiac și menținerea sub control a altor factori de risc cardiovascular sunt esențiale pentru reducerea probabilității unui AVC la pacienții cu fibrilație atrială.

Cauze Rare ale AVC-urilor Ischemice

Disecția Aortică: Aceasta este o cauză rară, dar gravă, a AVC-ului ischemic, care apare atunci când se formează o ruptură în peretele unei artere. Aceasta poate duce la formarea unui hematom intramural care restricționează sau blochează fluxul sanguin. Disecția poate fi cauzată de traumatisme la nivelul gâtului sau poate apărea spontan, fiind asociată cu anumite condiții genetice sau tulburări ale țesutului conjunctiv. Simptomele includ durere bruscă la nivelul gâtului sau capului și pot fi urmate de semne neurologice ale AVC-ului. Tratamentul poate varia de la management conservator cu medicamente până la intervenții chirurgicale sau proceduri endovasculare, în funcție de severitatea și localizarea disecției.

Vasculita: Aceasta reprezintă inflamația vaselor de sânge și poate fi o cauză rară de AVC ischemic. Această afecțiune poate afecta orice vas, de la cele mari la cele mici, și poate duce la îngustarea sau blocarea fluxului sanguin către creier. Simptomele vasculitei variază în funcție de vasele de sânge afectate și pot include dureri de cap, confuzie, slăbiciune și dificultăți de vorbire. Diagnosticul se bazează pe analize de sânge, imagistică și, uneori, biopsie. Tratamentul vasculitei cerebrale poate include medicamente imunosupresoare și corticosteroizi pentru a reduce inflamația și a preveni noi leziuni vasculare.

AVC-uri asociate cu migrenele: Există o legătură între migrene, în special cele cu aură, și un risc crescut de AVC ischemic. Mecanismul exact nu este pe deplin înțeles, dar se crede că spasmele vasculare sau modificările în fluxul sanguin cerebral asociate cu migrenele pot contribui la formarea de cheaguri de sânge. Persoanele care suferă de migrene cu aură ar trebui să discute cu medicul lor despre riscurile și strategiile de prevenție a AVC-ului, care pot include modificări ale stilului de viață și, în unele cazuri, tratament medicamentos.

Cauzele AVC-urilor Hemoragice

AVC-urile hemoragice sunt mai puțin frecvente decât cele ischemice, dar adesea mai grave, și implică sângerare în sau în jurul creierului.

Hipertensiunea Arterială

Hipertensiunea Cronică și Leziunile Vasculare: Hipertensiunea arterială pe termen lung poate provoca daune semnificative vaselor de sânge, inclusiv arterelor cerebrale. Presiunea sanguină ridicată constantă forțează pereții arteriali, ceea ce poate duce la îngroșarea și pierderea elasticității acestora, un proces cunoscut sub numele de arterioscleroză. În timp, arterioscleroza poate limita fluxul sanguin către creier și poate crește riscul de AVC hemoragic. Controlul tensiunii arteriale prin modificări ale stilului de viață și medicație este esențial pentru a preveni deteriorarea vaselor de sânge și a reduce riscul de AVC.

Criza Hipertensivă Acută: O criză hipertensivă acută, sau o creștere bruscă și severă a tensiunii arteriale, poate duce la complicații grave, inclusiv AVC hemoragic. Această urgență medicală necesită intervenție imediată pentru a reduce tensiunea arterială și a preveni sângerarea în creier. Simptomele pot include dureri de cap severe, confuzie, tulburări de vedere și alte semne neurologice. Tratamentul rapid într-o unitate de urgență este crucial pentru a limita daunele și a salva vieți.

Anevrisme și Malformații Arterio-venoase (MAV)

Ruperea Anevrismului: Anevrismele cerebrale sunt dilatații ale vaselor de sânge care, atunci când se rup, pot cauza sângerări în creier. Ruptura unui anevrism este o cauză majoră de AVC hemoragic și poate fi fatală. Factorii de risc pentru formarea anevrismelor includ fumatul, hipertensiunea arterială și anumite condiții genetice. Simptomele unei rupturi de anevrism pot include o durere de cap subită și extrem de severă, gât rigid și pierderea conștienței. Tratamentul poate include intervenții chirurgicale pentru a repara sau a îndepărta anevrismul și pentru a preveni posibile sângerări succesoare.

Sângerarea MAV: Malformațiile arterio-venoase sunt conexiuni anormale între artere și vene care pot crește riscul de sângerare în creier. Deși multe MAV-uri sunt asimptomatice și descoperite întâmplător, ele se pot rupe și cauza simptome similare cu cele ale rupturii anevrismului. Tratamentul MAV-urilor poate varia de la observație la intervenții chirurgicale sau alte proceduri minim invazive, cum ar fi embolizarea, pentru a preveni sângerarea și a reduce riscul de AVC hemoragic.

Medicamente Anticoagulante și Riscul de Sângerare

Medicamentele anticoagulante, utilizate pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge, pot crește riscul de sângerare, inclusiv riscul de AVC hemoragic. Este esențială monitorizarea atentă a pacienților care iau aceste medicamente, în special în cazul celor cu un istoric de hipertensiune sau leziuni cerebrale. Ajustarea dozei și evaluarea periodică a coagulării sângelui sunt măsuri importante pentru a echilibra beneficiile prevenirii formării cheagurilor cu riscul de sângerare. În cazul unei sângerări, oprirea temporară a anticoagulantelor și administrarea de agenți care inversează efectele acestora pot fi necesare pentru a controla evenimentul hemoragic.

Angiopatia Amiloidă Cerebrală

Aceasta este o afecțiune neurologică în care proteine amiloide se acumulează pe pereții vaselor de sânge din creier, slăbindu-le și crescând riscul de sângerare cerebrală. Această condiție este mai frecventă la persoanele în vârstă și poate fi asociată cu demența. Simptomele pot varia de la dureri de cap la deficite neurologice severe, în funcție de localizarea și gravitatea sângerării. Diagnosticul se bazează pe imagistica cerebrală, iar tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor și prevenirea sângerărilor suplimentare, deoarece opțiunile terapeutice specifice sunt limitate.

Tipurile de hemoragie asociate cu AVC-ul hemoragic

Hemoragia Intracerebrală: Aceasta se produce atunci când un vas de sânge din creier se rupe, cauzând sângerare în țesutul cerebral înconjurător. Aceasta poate rezulta din hipertensiune arterială necontrolată, tratament cu anticoagulante sau anomalii vasculare. Simptomele includ dureri de cap severe, slăbiciune, confuzie și paralizie. Tratamentul necesită îngrijire medicală de urgență și poate include medicamente pentru controlul tensiunii arteriale și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru a reduce presiunea în creier și a repara vasele de sânge afectate.

Hemoragia Subarahnoidiană: Aceasta implică sângerare în spațiul dintre creier și membrana care îl înconjoară, cunoscut sub numele de spațiu subarahnoidian. Cauzele comune includ ruperea unui anevrism cerebral sau traumatisme cranio-cerebrale. Simptomele pot include o durere de cap bruscă și intensă, gât rigid și pierderea conștienței. Tratamentul hemoragiei subarahnoidiene este complex și poate include intervenții chirurgicale pentru a repara sursa sângerării și terapie pentru a gestiona simptomele și a preveni complicațiile.