Meniu

Furnicaturi in corp: din ce cauze apar si cum le tratam

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Nicoleta Manea pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Furnicăturile în corp, cunoscute și sub denumirea de parestezii, sunt senzații anormale care pot apărea în diverse părți ale corpului, cum ar fi mâinile, picioarele, brațele sau fața. Acestea pot fi temporare, cauzate de poziții prelungite sau presiune asupra nervilor, sau pot fi persistente, indicând afecțiuni medicale mai grave, cum ar fi neuropatia diabetică, scleroza multiplă sau sindromul de tunel carpian.

Este important să se identifice cauza exactă a furnicăturilor pentru a putea aplica tratamentul adecvat și a preveni complicațiile.

Cauzele senzațiilor temporare de furnicături

Senzațiile temporare de furnicături sunt adesea cauzate de poziții prelungite care pun presiune pe nervi sau limitează fluxul sanguin. Acestea pot fi ameliorate prin schimbarea poziției sau mișcarea membrului afectat.

Circulație deficitară din cauza poziționării prelungite

Statul așezat sau în picioare pentru perioade lungi: Acesta poate duce la senzații temporare de furnicături. Acest lucru se întâmplă deoarece presiunea prelungită asupra nervilor sau vaselor de sânge poate limita fluxul sanguin și poate provoca senzații de amorțeală sau furnicături. De exemplu, statul pe scaun pentru o perioadă lungă de timp poate duce la furnicături în picioare, în timp ce statul în picioare pentru perioade lungi poate provoca furnicături în gambe. Pentru a preveni aceste senzații, este recomandat să se facă pauze regulate pentru mișcare și schimbarea poziției.

Încrucișarea picioarelor: Încrucișarea picioarelor pentru perioade lungi de timp poate duce la senzații temporare de furnicături. De exemplu, atunci când stăm cu picioarele încrucișate pentru o perioadă lungă de timp, putem resimți furnicături în picioare sau gambe. Pentru a preveni aceste senzații, este recomandat să se evite încrucișarea picioarelor pentru perioade lungi și să se facă pauze regulate pentru a se mișca și a schimba poziția.

Dormitul pe un braț sau un picior: Dormitul pe un braț sau un picior poate duce la senzații temporare de furnicături. Aceasta se întâmplă deoarece greutatea corpului exercită presiune asupra nervilor și vaselor de sânge, limitând fluxul sanguin. De exemplu, atunci când adormim cu un braț sub cap sau cu un picior sub corp, putem resimți aceste senzații la trezire. De obicei, senzațiile dispar odată cu mișcarea membrului afectat și restabilirea fluxului sanguin normal. Pentru a preveni aceste senzații, este recomandat să se evite dormitul în poziții care pun presiune pe nervi și să se schimbe frecvent poziția în timpul somnului.

Presiunea asupra nervilor

Îmbrăcăminte sau accesorii strâmte: Acestea pot exercita presiune asupra nervilor, provocând senzații temporare de furnicături. De exemplu, purtarea unor pantaloni foarte strâmți sau a unei curele prea strânse poate limita fluxul sanguin și poate comprima nervii din zona respectivă, determinând apariția furnicăturilor. De asemenea, accesoriile precum brățările sau ceasurile purtate prea strâns pot provoca furnicături la nivelul încheieturilor. Pentru a preveni aceste senzații, este recomandat să se poarte îmbrăcăminte și accesorii care nu exercită presiune excesivă asupra corpului și să se ajusteze periodic pentru a asigura confortul.

Mișcări sau activități repetitive: Acestea pot duce la senzații temporare de furnicături prin exercitarea unei presiuni constante asupra nervilor. De exemplu, tastarea pe computer pentru perioade lungi de timp sau utilizarea unor unelte care necesită mișcări repetitive ale mâinilor poate provoca furnicături la nivelul degetelor sau încheieturilor. Aceste senzații sunt adesea rezultatul inflamației sau iritației nervilor din cauza mișcărilor repetitive. Pentru a preveni aceste senzații, este recomandat să se facă pauze regulate în timpul activităților repetitive și să se efectueze exerciții de întindere pentru a reduce tensiunea asupra nervilor.

Hiperventilația sau atacurile de panică: Acestea pot provoca senzații de furnicături în corp. Hiperventilația apare atunci când respirația este prea rapidă sau prea profundă, ceea ce duce la scăderea nivelului de dioxid de carbon din sânge. Aceasta poate provoca senzații de furnicături la nivelul mâinilor, picioarelor și feței. Atacurile de panică, care sunt episoade bruște de frică intensă, pot fi însoțite de hiperventilație și pot provoca, de asemenea, furnicături. Alte simptome ale atacurilor de panică pot include palpitații, transpirații, tremurături și senzația de sufocare. Este important să se gestioneze hiperventilația și atacurile de panică prin tehnici de respirație controlată și, în unele cazuri, prin terapie sau medicație prescrisă de un medic.

Afecțiuni medicale care cauzează furnicături persistente

Furnicăturile persistente pot fi un semn al unor afecțiuni medicale grave, în special cele care afectează sistemul nervos. Acestea includ tulburări neurologice, boli autoimune și alte condiții care necesită atenție medicală.

Tulburări neurologice

Scleroza multiplă: Aceasta este o boală autoimună care afectează sistemul nervos central, în special teaca de mielină care protejează nervii. Aceasta poate duce la o varietate de simptome, inclusiv furnicături, amorțeală, slăbiciune musculară și probleme de coordonare. Furnicăturile sunt adesea unul dintre primele simptome ale sclerozei multiple și pot apărea în diverse părți ale corpului, cum ar fi mâinile, picioarele sau fața. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru gestionarea simptomelor și încetinirea progresiei bolii.

Mielita transversă: Aceasta este o inflamație a măduvei spinării care poate provoca furnicături, amorțeală și slăbiciune musculară. Aceasta poate fi cauzată de infecții, boli autoimune sau alte afecțiuni inflamatorii. Simptomele pot varia de la ușoare la severe și pot include durere, probleme de coordonare și pierderea funcției motorii. Tratamentul poate include medicamente antiinflamatoare, terapie fizică și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru a reduce presiunea asupra măduvei spinării.

Accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor: Acestea pot provoca furnicături și amorțeală, de obicei pe o parte a corpului. Acestea apar atunci când fluxul sanguin către o parte a creierului este întrerupt, fie din cauza unui cheag de sânge, fie din cauza unei rupturi a unui vas de sânge. Alte simptome pot include dificultăți de vorbire, slăbiciune musculară și probleme de vedere. Este esențial să se solicite imediat asistență medicală în cazul unui accident vascular cerebral, deoarece tratamentul prompt poate reduce riscul de complicații grave și poate îmbunătăți șansele de recuperare.

Encefalita autoimună: Aceasta este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă creierul, provocând inflamație. Aceasta poate duce la o varietate de simptome, inclusiv furnicături, amorțeală, slăbiciune musculară și probleme de coordonare. Alte simptome pot include probleme de memorie, modificări de comportament și convulsii. Diagnosticul precoce și tratamentul sunt esențiale pentru gestionarea simptomelor și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Tratamentul poate include medicamente imunosupresoare, terapie fizică și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale.

Tumori care comprimă nervii: Acestea pot provoca furnicături persistente și alte simptome neurologice. Aceste tumori pot fi benigne sau maligne și pot apărea în diverse părți ale corpului, inclusiv în creier, coloana vertebrală sau în apropierea nervilor periferici. Compresia nervilor de către o tumoră poate duce la durere, amorțeală, slăbiciune musculară și pierderea funcției motorii. Diagnosticul precoce este esențial pentru a determina natura tumorii și pentru a planifica tratamentul adecvat, care poate include intervenții chirurgicale, radioterapie sau chimioterapie. În unele cazuri, îndepărtarea tumorii poate ameliora simptomele și poate preveni complicațiile pe termen lung.

Neuropatie periferică

Neuropatia diabetică: Aceasta este o complicație frecventă a diabetului zaharat și apare atunci când nivelurile ridicate de glucoză din sânge provoacă leziuni ale nervilor. Aceasta poate duce la furnicături, amorțeală, durere și slăbiciune musculară, în special la nivelul picioarelor și mâinilor. Simptomele pot varia de la ușoare la severe și pot afecta calitatea vieții. Gestionarea neuropatiei diabetice implică controlul strict al nivelului de glucoză din sânge, utilizarea medicamentelor pentru ameliorarea durerii și, în unele cazuri, terapie fizică pentru a menține funcția musculară și mobilitatea.

Deficitul de vitamina B12: Acesta poate provoca neuropatie periferică, manifestată prin furnicături, amorțeală și slăbiciune musculară. Vitamina B12 este esențială pentru sănătatea nervilor și producerea de celule roșii din sânge. Deficitul de vitamina B12 poate apărea din cauza unei diete inadecvate, a unor probleme de absorbție sau a unor afecțiuni medicale care afectează stomacul sau intestinul. Tratamentul deficitului de vitamina B12 implică suplimentarea cu vitamina B12, fie prin dietă, fie prin injecții sau suplimente orale, pentru a restabili nivelurile normale și a ameliora simptomele.

Neuropatia legată de consumul de alcool: Consumul excesiv de alcool pe termen lung poate duce la neuropatie periferică, cunoscută sub numele de neuropatie alcoolică. Aceasta se manifestă prin furnicături, amorțeală, durere și slăbiciune musculară, în special la nivelul picioarelor și mâinilor. Alcoolul poate provoca leziuni ale nervilor prin efectele sale toxice directe și prin interferența cu absorbția vitaminelor esențiale pentru sănătatea nervilor, cum ar fi vitamina B1. Tratamentul neuropatiei alcoolice implică abstinența de la alcool, suplimentarea cu vitamine și, în unele cazuri, utilizarea medicamentelor pentru ameliorarea durerii și a altor simptome.

Sindroame de compresie nervoasă

Sindromul de tunel carpian: Acesta este o afecțiune cauzată de compresia nervului median la nivelul încheieturii mâinii. Aceasta poate duce la furnicături, amorțeală și durere în degete și palmă, în special în degetul mare, arătător și degetul mijlociu. Simptomele sunt adesea mai severe noaptea și pot include slăbiciune musculară și dificultăți în prinderea obiectelor. Tratamentul poate varia de la utilizarea de atele și medicamente antiinflamatoare până la intervenții chirurgicale pentru a elibera presiunea asupra nervului median.

Radiculopatia cervicală: Aceasta apare atunci când un nerv din zona gâtului este comprimat, de obicei din cauza unei hernii de disc sau a osteofitelor. Aceasta poate provoca furnicături, amorțeală și durere care radiază de la gât către umeri, brațe și mâini. Alte simptome pot include slăbiciune musculară și pierderea reflexelor. Diagnosticul se face prin examinare fizică și imagistică medicală, iar tratamentul poate include medicamente, terapie fizică și, în cazuri severe, intervenții chirurgicale pentru a elibera nervul comprimat.

Sciatica: Aceasta este o afecțiune cauzată de compresia nervului sciatic, cel mai lung nerv din corp, care se întinde de la partea inferioară a spatelui până la picioare. Aceasta poate provoca durere, furnicături și amorțeală care radiază de la partea inferioară a spatelui către fese și picioare. Simptomele pot varia de la ușoare la severe și pot include slăbiciune musculară și dificultăți de mișcare. Tratamentul poate include medicamente pentru durere, terapie fizică și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru a elibera nervul sciatic.

Infecții care afectează nervii

Boala Lyme: Aceasta este o infecție bacteriană transmisă prin mușcătura căpușelor infectate. Aceasta poate provoca o varietate de simptome, inclusiv furnicături, amorțeală și durere la nivelul extremităților. Alte simptome pot include febră, oboseală, dureri de cap și erupții cutanate caracteristice. Dacă nu este tratată corespunzător, boala Lyme poate duce la complicații grave, inclusiv afectarea nervilor și articulațiilor. Diagnosticul se face prin teste de sânge și evaluare clinică, iar tratamentul implică administrarea de antibiotice pentru a elimina infecția și a preveni complicațiile pe termen lung.

Zona Zoster (Herpes Zoster): Zona Zoster, cunoscută și sub denumirea de herpes zoster, este o infecție virală cauzată de reactivarea virusului varicelo-zosterian, același virus care provoacă varicela. Aceasta se manifestă printr-o erupție cutanată dureroasă și vezicule pline de lichid, de obicei pe o parte a corpului. În plus față de erupția cutanată, pacienții pot experimenta furnicături, amorțeală și durere intensă în zona afectată. Tratamentul implică administrarea de antivirale pentru a reduce severitatea și durata simptomelor, precum și analgezice pentru a gestiona durerea. Vaccinarea împotriva virusului varicelo-zosterian poate preveni apariția zonei Zoster.

HIV/SIDA: Virusul imunodeficienței umane (HIV) și sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) pot provoca o varietate de simptome neurologice, inclusiv furnicături și amorțeală. Aceste simptome sunt adesea rezultatul neuropatiei periferice, o complicație frecventă a infecției cu HIV. Neuropatia periferică poate fi cauzată de virusul în sine sau de medicamentele utilizate pentru tratarea infecției. Simptomele pot include durere, furnicături și amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor. Tratamentul implică gestionarea infecției cu HIV prin terapie antiretrovirală și utilizarea de medicamente pentru ameliorarea simptomelor neuropatiei.

Alte afecțiuni medicale

Fibromialgia: Aceasta este o afecțiune cronică caracterizată prin durere musculară generalizată, oboseală și sensibilitate la nivelul întregului corp. Pacienții cu fibromialgie pot experimenta, de asemenea, furnicături și amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor. Cauza exactă a fibromialgiei nu este cunoscută, dar se crede că implică o combinație de factori genetici, infecțioși și de stres. Tratamentul poate include medicamente pentru durere, antidepresive, terapie fizică și modificări ale stilului de viață pentru a gestiona simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții.

Hipotiroidism: Hipotiroidismul, sau funcționarea insuficientă a glandei tiroide, poate provoca furnicături și amorțeală, în special la nivelul mâinilor și picioarelor. Aceasta se întâmplă deoarece nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni pot afecta funcționarea nervilor. Alte simptome ale hipotiroidismului includ oboseală, creștere în greutate, piele uscată și sensibilitate la frig. Diagnosticul se face prin teste de sânge pentru a măsura nivelurile hormonilor tiroidieni, iar tratamentul implică administrarea de hormoni tiroidieni sintetici pentru a restabili nivelurile normale și a ameliora simptomele.

Migrene: Acestea sunt dureri de cap severe care pot fi însoțite de o varietate de simptome, inclusiv furnicături și amorțeală. Aceste simptome pot apărea înainte sau în timpul unei migrene și sunt cunoscute sub denumirea de aură. Aura poate include, de asemenea, tulburări de vedere, dificultăți de vorbire și slăbiciune musculară. Tratamentul migrenelor poate include medicamente pentru ameliorarea durerii, medicamente preventive și modificări ale stilului de viață pentru a reduce frecvența și severitatea atacurilor.

Tratamentul furnicăturilor în corp

Abordarea afecțiunilor medicale subiacente: Tratamentul furnicăturilor implică adesea abordarea afecțiunilor medicale subiacente care provoacă simptomele. De exemplu, dacă furnicăturile sunt cauzate de diabet, gestionarea nivelului de glucoză din sânge este esențială pentru a preveni deteriorarea nervilor. În cazul deficiențelor de vitamine, suplimentarea cu vitaminele necesare poate ameliora simptomele. Pentru afecțiuni precum scleroza multiplă sau neuropatia periferică, tratamentul poate include medicamente pentru a reduce inflamația și durerea, terapie fizică pentru a menține funcția musculară și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru a elibera nervii comprimați. Identificarea și tratarea cauzei subiacente este esențială pentru a ameliora simptomele și a preveni complicațiile pe termen lung.

Modificări ale stilului de viață: Acestea pot juca un rol crucial în gestionarea și prevenirea furnicăturilor. Adoptarea unei diete echilibrate, bogată în vitamine și minerale esențiale, poate ajuta la prevenirea deficiențelor nutriționale care pot provoca furnicături. De asemenea, menținerea unui nivel adecvat de hidratare și evitarea consumului excesiv de alcool și tutun sunt importante pentru sănătatea nervilor. Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți circulația și poate reduce riscul de compresie nervoasă. Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, cum ar fi meditația și yoga, poate, de asemenea, contribui la reducerea simptomelor.

Terapie fizică și reabilitare: Acestea sunt esențiale pentru pacienții care suferă de furnicături cauzate de leziuni nervoase sau afecțiuni musculo-scheletice. Un fizioterapeut poate dezvolta un program personalizat de exerciții pentru a îmbunătăți forța musculară, flexibilitatea și mobilitatea. Exercițiile de întindere și întărire pot ajuta la reducerea presiunii asupra nervilor și la ameliorarea simptomelor. De asemenea, terapia fizică poate include tehnici de masaj și terapie manuală pentru a îmbunătăți circulația și a reduce inflamația. Reabilitarea poate fi un proces pe termen lung, dar este esențială pentru recuperarea completă și prevenirea recurenței simptomelor.

Medicamente pentru durerea nervoasă sau inflamație: Medicamentele pot juca un rol important în gestionarea durerii nervoase și a inflamației asociate cu furnicăturile. Analgezicele, cum ar fi paracetamolul și ibuprofenul, pot fi utilizate pentru a ameliora durerea ușoară până la moderată. Pentru durerea severă, medicul poate prescrie medicamente mai puternice, cum ar fi opioidele sau medicamentele anticonvulsivante, care sunt eficiente în tratarea durerii neuropatice. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot ajuta la reducerea inflamației care comprimă nervii. În unele cazuri, medicamentele antidepresive pot fi utilizate pentru a trata durerea cronică și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Întrebări frecvente

Sunt furnicăturile întotdeauna un motiv de îngrijorare?

Nu, furnicăturile ocazionale nu sunt întotdeauna un motiv de îngrijorare. Totuși, dacă sunt persistente sau frecvente, este important să consultați un medic.

Poate anxietatea provoca furnicături în corp?

Da, anxietatea poate provoca furnicături în corp. Stresul și anxietatea pot duce la hiperventilație și tensiune musculară, care pot cauza aceste senzații.

Cum pot ameliora furnicăturile temporare acasă?

Pentru a ameliora furnicăturile temporare, schimbați poziția corpului, mișcați membrul afectat și faceți exerciții de întindere pentru a îmbunătăți circulația.

Ce deficiențe de vitamine pot provoca furnicături?

Deficiențele de vitamine, cum ar fi vitamina B12, B6 și vitamina E, pot provoca furnicături și amorțeală.

Pot medicamentele provoca furnicături ca efect secundar?

Da, unele medicamente pot provoca furnicături ca efect secundar. Este important să discutați cu medicul despre orice simptome noi apărute în timpul tratamentului.

Cât timp durează până se rezolvă furnicăturile după tratament?

Durata până la rezolvarea furnicăturilor depinde de cauza lor. Unele cazuri se pot ameliora rapid, în timp ce altele pot necesita tratament pe termen lung.

Pot furnicăturile fi un semn al unei afecțiuni neurologice grave?

Da, furnicăturile pot fi un semn al unei afecțiuni neurologice grave, cum ar fi scleroza multiplă sau neuropatia periferică. Este important să consultați un medic pentru un diagnostic corect.

Este normal să experimentez furnicături în mâini și picioare?

Da, este normal să experimentați furnicături ocazionale în mâini sau picioare, mai ales după poziții prelungite care pun presiune pe nervi.

Poate circulația deficitară provoca furnicături?

Da, circulația deficitară poate provoca furnicături, mai ales în extremități. Schimbarea poziției și mișcarea pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

Ce schimbări ale stilului de viață pot ajuta la prevenirea sau gestionarea furnicăturilor?

Adoptarea unei diete echilibrate, menținerea unei posturi corecte, efectuarea de exerciții fizice regulate și gestionarea stresului pot ajuta la prevenirea și gestionarea furnicăturilor.

Concluzie

Furnicăturile în corp pot fi cauzate de diverse afecțiuni, de la poziții prelungite și deficiențe de vitamine până la afecțiuni neurologice grave. Este esențial să identificați cauza exactă pentru a aplica tratamentul adecvat și a preveni complicațiile. Adoptarea unui stil de viață sănătos, menținerea unei posturi corecte și gestionarea stresului pot contribui semnificativ la prevenirea și ameliorarea furnicăturilor. Dacă simptomele sunt persistente sau însoțite de alte semne de avertizare, consultați un medic pentru o evaluare detaliată și un plan de tratament personalizat.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Tihanyi, B. T., Ferentzi, E., Beissner, F., & Köteles, F. (2018). The neuropsychophysiology of tingling. Consciousness and cognition, 58, 97-110.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1053810017302805

Dr. Nicoleta Manea

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.