Meniu

EEG copii: cand se recomanda si cum are loc procedura

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Nicoleta Manea pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Electroencefalograma (EEG) este un test non-invaziv care măsoară activitatea electrică a creierului, fiind esențială pentru diagnosticarea și monitorizarea unor afecțiuni neurologice la copii, cum ar fi epilepsia, tulburările de somn și alte probleme de dezvoltare. Procedura implică plasarea unor electrozi pe scalpul copilului pentru a înregistra undele cerebrale, oferind informații valoroase despre funcționarea creierului.

EEG-ul este sigur și nedureros, iar rezultatele sunt interpretate de un neurolog pentru a stabili un plan de tratament adecvat.

Motive pentru efectuarea unui EEG la copii

Electroencefalograma (EEG) este utilizată pentru a diagnostica și monitoriza diverse afecțiuni neurologice la copii, oferind informații esențiale despre activitatea electrică a creierului.

Diagnosticarea și gestionarea epilepsiei

Detectarea activității convulsive: EEG-ul este esențial pentru detectarea activității convulsive la copii. Electrozii plasați pe scalp înregistrează undele cerebrale, permițând medicilor să identifice tiparele anormale care indică prezența crizelor epileptice. Aceste tipare includ explozii electrice, cum ar fi vârfurile și undele ascuțite, care sunt caracteristice epilepsiei. În timpul testului, copilul poate fi rugat să efectueze anumite activități, cum ar fi respirația rapidă sau privirea unor lumini intermitente, pentru a stimula activitatea cerebrală și a provoca eventuale crize. Detectarea precoce a activității convulsive este crucială pentru stabilirea unui diagnostic corect și pentru inițierea unui tratament adecvat, care poate include medicamente antiepileptice sau alte intervenții terapeutice.

Determinarea tipului de epilepsie: EEG-ul ajută la determinarea tipului de epilepsie de care suferă copilul, oferind informații detaliate despre tiparele undelor cerebrale în timpul și între crize. Există mai multe tipuri de epilepsie, fiecare cu caracteristici specifice ale activității cerebrale. De exemplu, epilepsia generalizată se caracterizează prin activitate anormală în întregul creier, în timp ce epilepsia focală implică activitate anormală într-o anumită regiune a creierului. Identificarea tipului de epilepsie este esențială pentru alegerea tratamentului adecvat, care poate varia de la medicamente antiepileptice la intervenții chirurgicale sau terapii alternative. EEG-ul oferă o imagine clară a activității cerebrale, permițând medicilor să personalizeze planul de tratament în funcție de nevoile specifice ale fiecărui copil.

Evaluarea altor afecțiuni neurologice

Dureri de cap: EEG-ul poate fi utilizat pentru a evalua durerile de cap la copii și pentru a identifica eventualele anomalii în activitatea cerebrală care ar putea fi asociate cu aceste simptome. Durerile de cap pot avea multiple cauze, inclusiv migrene, tensiune sau alte afecțiuni neurologice. Prin înregistrarea undelor cerebrale, EEG-ul poate ajuta la diferențierea între diferitele tipuri de dureri de cap și la identificarea unor posibile cauze subiacente, cum ar fi activitatea electrică anormală sau inflamația. De asemenea, EEG-ul poate fi util în monitorizarea eficienței tratamentului pentru durerile de cap, oferind informații valoroase despre modul în care creierul răspunde la intervențiile terapeutice. Interpretarea corectă a rezultatelor EEG de către un neurolog este esențială pentru stabilirea unui diagnostic precis și pentru gestionarea adecvată a durerilor de cap la copii.

Tulburări de somn: EEG-ul este un instrument valoros pentru evaluarea tulburărilor de somn la copii, cum ar fi apneea de somn, somnul agitat și narcolepsia. Prin înregistrarea activității cerebrale în timpul somnului, EEG-ul poate identifica anomalii care indică prezența acestor tulburări. De exemplu, apneea de somn se caracterizează prin pauze repetate în respirație în timpul somnului, care pot fi detectate prin modificări specifice în undele cerebrale. EEG-ul poate ajuta la diferențierea între diferitele tipuri de tulburări de somn și la stabilirea unui plan de tratament adecvat, care poate include modificări ale stilului de viață, utilizarea dispozitivelor de respirație sau intervenții medicale.

Întârzieri în dezvoltare: EEG-ul poate fi utilizat pentru a evalua întârzierile în dezvoltare la copii, oferind informații despre activitatea electrică a creierului care ar putea indica probleme de dezvoltare. Întârzierile în dezvoltare pot afecta abilitățile motorii, cognitive, sociale și de limbaj ale copilului. Prin înregistrarea undelor cerebrale, EEG-ul poate ajuta la identificarea unor posibile cauze neurologice ale acestor întârzieri, cum ar fi activitatea electrică anormală sau leziuni cerebrale. Diagnosticul precoce și intervenția timpurie sunt esențiale pentru a oferi copiilor cu întârzieri în dezvoltare suportul necesar pentru a-și atinge potențialul maxim.

Tulburări comportamentale: EEG-ul poate fi util în evaluarea tulburărilor comportamentale la copii, cum ar fi agresivitatea, hiperactivitatea și comportamentele repetitive. Aceste tulburări pot fi asociate cu anomalii în activitatea electrică a creierului, care pot fi detectate prin EEG. De exemplu, copiii cu tulburări de spectru autist pot prezenta modele anormale de activitate cerebrală care pot fi identificate prin acest test. EEG-ul oferă informații valoroase care pot ajuta la stabilirea unui diagnostic precis și la dezvoltarea unui plan de tratament personalizat, care poate include terapie comportamentală, medicamente sau alte intervenții terapeutice.

Tulburări de atenție: EEG-ul este adesea utilizat pentru a evalua tulburările de atenție la copii, cum ar fi tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Aceste tulburări pot fi asociate cu activitate electrică anormală în anumite regiuni ale creierului, care poate fi detectată prin EEG. De exemplu, copiii cu ADHD pot prezenta activitate redusă în zonele creierului responsabile de atenție și controlul impulsurilor. EEG-ul poate ajuta la confirmarea diagnosticului de ADHD și la monitorizarea eficienței tratamentului, oferind informații despre modul în care creierul răspunde la intervențiile terapeutice.

Probleme de învățare: EEG-ul poate fi utilizat pentru a evalua problemele de învățare la copii, oferind informații despre activitatea electrică a creierului care ar putea indica dificultăți în procesarea informațiilor. Problemele de învățare pot include dificultăți în citire, scriere, matematică sau alte abilități academice. Prin înregistrarea undelor cerebrale, EEG-ul poate ajuta la identificarea unor posibile cauze neurologice ale acestor probleme, cum ar fi disfuncții în anumite regiuni ale creierului. Diagnosticul precoce și intervenția adecvată sunt esențiale pentru a oferi copiilor cu probleme de învățare suportul necesar pentru a-și îmbunătăți performanțele academice și pentru a-și atinge potențialul maxim.

Întârziere în dezvoltarea limbajului: EEG-ul poate fi utilizat pentru a evalua întârzierile în dezvoltarea limbajului la copii, oferind informații despre activitatea electrică a creierului care ar putea indica probleme de comunicare. Întârzierile în dezvoltarea limbajului pot fi cauzate de diverse factori, inclusiv tulburări neurologice, probleme auditive sau dificultăți cognitive. Prin înregistrarea undelor cerebrale, EEG-ul poate ajuta la identificarea unor posibile cauze neurologice ale acestor întârzieri, cum ar fi disfuncții în regiunile creierului responsabile de procesarea limbajului. Diagnosticul precoce și intervenția timpurie sunt esențiale pentru a oferi copiilor cu întârzieri în dezvoltarea limbajului suportul necesar pentru a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare.

Episoade de leșin: EEG-ul poate fi utilizat pentru a evalua episoadele de leșin la copii, oferind informații despre activitatea electrică a creierului care ar putea indica cauze neurologice ale acestor episoade. Leșinul poate fi cauzat de diverse factori, inclusiv probleme cardiace, scăderea tensiunii arteriale sau tulburări neurologice. Prin înregistrarea undelor cerebrale, EEG-ul poate ajuta la identificarea unor posibile anomalii care ar putea fi responsabile de episoadele de leșin, cum ar fi activitatea electrică anormală sau crizele epileptice. Diagnosticul corect și intervenția adecvată sunt esențiale pentru a preveni recurența episoadelor de leșin și pentru a asigura siguranța și bunăstarea copilului.

Procedura EEG

Procedura EEG implică mai mulți pași esențiali pentru a asigura o înregistrare precisă a activității cerebrale, de la plasarea electrozilor până la înregistrarea undelor cerebrale.

Plasarea electrozilor

Măsurarea și marcarea scalpului: Primul pas în plasarea electrozilor este măsurarea și marcarea scalpului copilului. Tehnicianul va utiliza un metru de măsurat moale pentru a determina locațiile exacte unde vor fi plasați electrozii. Aceste locații sunt marcate cu un marker lavabil sau un creion special. Măsurarea și marcarea scalpului sunt esențiale pentru a asigura o plasare corectă și uniformă a electrozilor, ceea ce contribuie la obținerea unor rezultate precise și relevante. Acest proces poate dura câteva minute și este important ca copilul să stea cât mai liniștit posibil pentru a facilita măsurarea.

Aplicarea electrozilor cu pastă sau adeziv: După ce scalpul a fost măsurat și marcat, tehnicianul va aplica electrozii folosind o pastă specială sau un adeziv ușor de îndepărtat. Pasta sau adezivul asigură o bună conductivitate a semnalelor electrice și menține electrozii în poziție pe durata testului. Electrozii sunt conectați la aparatul EEG prin intermediul unor fire subțiri, care transmit semnalele electrice către aparat pentru a fi înregistrate. Aplicarea electrozilor poate dura aproximativ 20-30 de minute și nu este dureroasă, deși unii copii pot simți un ușor disconfort în timpul curățării scalpului și aplicării pastei. Este important ca copilul să stea nemișcat pentru a asigura o plasare corectă a electrozilor și pentru a obține rezultate precise.

Înregistrarea activității cerebrale

Odihnă și relaxare: În timpul EEG-ului, copilul va fi rugat să stea cât mai liniștit și relaxat posibil. Aceasta este o parte esențială a testului, deoarece mișcările sau agitația pot interfera cu înregistrarea precisă a undelor cerebrale. Tehnicianul poate folosi diverse tehnici pentru a ajuta copilul să se relaxeze, cum ar fi citirea unei povești, ascultarea muzicii liniștitoare sau utilizarea unor jucării de confort. Este important ca copilul să fie într-un mediu calm și să se simtă în siguranță pentru a facilita o înregistrare de calitate. Relaxarea ajută la obținerea unor date clare și relevante despre activitatea cerebrală în stare de repaus.

Hiperventilație (respirație profundă): O altă parte a testului EEG poate implica hiperventilație, adică respirația rapidă și profundă pentru câteva minute. Tehnicianul va cere copilului să respire adânc și rapid, de obicei prin suflarea într-un obiect, cum ar fi un morișor de vânt. Această tehnică poate provoca modificări temporare în activitatea cerebrală, care pot ajuta la identificarea unor anomalii, cum ar fi crizele epileptice. Hiperventilația poate provoca o ușoară amețeală sau furnicături, dar aceste senzații dispar rapid odată ce respirația revine la normal. Este important ca copilul să urmeze instrucțiunile tehnicianului pentru a asigura o înregistrare corectă.

Stimulare fotică: Aceasta implică utilizarea unor lumini intermitente pentru a provoca răspunsuri în activitatea cerebrală. Tehnicianul va plasa o lumină intermitentă în fața ochilor copilului și îi va cere să o privească pentru câteva secunde. Această tehnică poate ajuta la identificarea unor anomalii, cum ar fi crizele epileptice, care pot fi declanșate de lumini intermitente. Stimularea fotică este o parte importantă a testului EEG, deoarece poate oferi informații valoroase despre modul în care creierul răspunde la stimuli vizuali. Este important ca copilul să urmeze instrucțiunile tehnicianului și să privească luminile intermitente pentru a asigura o înregistrare corectă.

Înregistrarea somnului (dacă este necesar): În unele cazuri, medicul poate recomanda înregistrarea activității cerebrale în timpul somnului pentru a obține informații suplimentare. Aceasta poate fi necesară pentru a detecta anomalii care apar doar în timpul somnului, cum ar fi crizele epileptice nocturne sau tulburările de somn. Pentru a facilita înregistrarea somnului, copilul poate fi rugat să vină la test obosit sau să fie privat de somn cu o noapte înainte. Tehnicianul va crea un mediu confortabil și liniștit pentru a ajuta copilul să adoarmă în timpul testului. Înregistrarea somnului poate dura mai mult decât o înregistrare standard și poate oferi informații valoroase despre activitatea cerebrală în diferite stadii ale somnului.

Durata testului EEG: Aceasta poate varia în funcție de scopul și complexitatea testului. În general, un EEG standard durează între 60 și 90 de minute, incluzând timpul necesar pentru plasarea electrozilor și înregistrarea activității cerebrale. În unele cazuri, poate fi necesară o înregistrare mai lungă, de până la 24 de ore, pentru a obține informații suplimentare. De exemplu, înregistrările pe termen lung pot fi utilizate pentru a monitoriza activitatea cerebrală pe parcursul unei zile întregi sau pentru a detecta crizele epileptice care apar rar. Este important ca părinții să fie pregătiți pentru durata testului și să aducă obiecte de confort pentru a ajuta copilul să se simtă relaxat și confortabil pe parcursul procedurii. Tehnicianul EEG va oferi informații detaliate despre durata testului și va răspunde la orice întrebări sau nelămuriri pe care le-ai putea avea.

Confortul și siguranța în timpul procedurii

Rolul tehnicianului EEG: Tehnicianul EEG joacă un rol esențial în asigurarea confortului și siguranței copilului pe parcursul testului. Acesta este responsabil de plasarea corectă a electrozilor, monitorizarea activității cerebrale și asigurarea unei înregistrări precise. Tehnicianul va explica fiecare pas al procedurii și va răspunde la orice întrebări sau nelămuriri pe care le-ai putea avea. De asemenea, tehnicianul va utiliza tehnici de distragere și obiecte de confort pentru a ajuta copilul să se simtă relaxat și în siguranță. Este important ca tehnicianul să fie empatic și răbdător, creând un mediu calm și prietenos pentru copil, pentru a facilita o înregistrare de calitate.

Prezența și suportul părinților: Prezența părinților în timpul EEG-ului poate oferi un sentiment de siguranță și confort pentru copil. Părinții sunt încurajați să rămână alături de copil pe parcursul testului, pentru a-l liniști și a-l ajuta să se relaxeze. Suportul emoțional al părinților este esențial pentru reducerea anxietății și a disconfortului copilului. Părinții pot aduce jucării preferate, pături sau alte obiecte de confort pentru a crea un mediu familiar și liniștitor. De asemenea, părinții pot participa activ la distragerea atenției copilului, citindu-i povești sau jucându-se cu el, pentru a-l ajuta să stea liniștit și cooperant pe durata testului.

Întrebări frecvente

La ce vârstă poate un copil să facă un EEG?

Un copil poate face un EEG la orice vârstă, inclusiv la nou-născuți, în funcție de necesitățile medicale și recomandările medicului.

Este EEG-ul dureros pentru copii?

EEG-ul nu este dureros. Electrozii plasați pe scalp nu provoacă durere, iar procedura este non-invazivă.

Cât durează, de obicei, un EEG?

Un EEG standard durează între 60 și 90 de minute, dar poate varia în funcție de tipul de test și de scopul acestuia.

Pot părinții să stea cu copilul lor în timpul EEG-ului?

Da, părinții pot sta cu copilul lor în timpul EEG-ului pentru a oferi suport și confort.

Cât de des ar trebui un copil cu epilepsie să facă un EEG?

Frecvența EEG-urilor pentru un copil cu epilepsie depinde de recomandările medicului și de necesitățile individuale de monitorizare.

Poate un EEG să diagnosticheze autismul sau ADHD-ul?

EEG-ul nu poate diagnostica direct autismul sau ADHD-ul, dar poate oferi informații suplimentare care să ajute la evaluarea acestor afecțiuni.

Există riscuri asociate cu privarea de somn pentru un EEG?

Privarea de somn pentru un EEG poate provoca oboseală și iritabilitate, dar riscurile sunt minime și procedura este considerată sigură.

Cum explic procedura EEG copilului meu?

Explică-i copilului că EEG-ul este un test care măsoară activitatea creierului și că nu va provoca durere. Poți folosi termeni simpli și obiecte de confort pentru a-l liniști.

Când pot să primesc rezultatele EEG-ului copilului meu?

Rezultatele EEG-ului sunt de obicei disponibile în câteva zile și vor fi discutate cu medicul curant la următoarea programare.

Va avea copilul meu nevoie de teste suplimentare după un EEG?

În funcție de rezultatele EEG-ului, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a obține informații suplimentare sau pentru a monitoriza evoluția afecțiunii.

Concluzie

Electroencefalograma (EEG) este un instrument esențial în diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor neurologice la copii. Procedura este sigură, non-invazivă și oferă informații valoroase despre activitatea cerebrală. Progresele tehnologice, cum ar fi EEG-ul digital și integrarea altor tehnici de neuroimagistică, au îmbunătățit semnificativ precizia și eficiența acestui test. Înțelegerea riscurilor și limitărilor EEG-ului, precum și importanța interpretării de către un specialist, sunt esențiale pentru a asigura un diagnostic corect și un tratament adecvat.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Gaínza-Lein, M., Sánchez Fernández, I., & Loddenkemper, T. (2017). Use of EEG in critically ill children and neonates in the United States of America. Journal of Neurology, 264, 1165-1173.

https://link.springer.com/article/10.1007/s00415-017-8510-3

Dr. Nicoleta Manea

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.