Meniu

Dentina: structura si functiile acesteia

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Aurora Albu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Dentina este un țesut dur care se află imediat sub smalțul dintelui și joacă un rol crucial în structura și funcționalitatea acestuia. Este compusă în principal din hidroxiapatită, colagen și apă, oferind suport smalțului și protecție pulpei dentare.

Dentina este mai puțin mineralizată decât smalțul, dar mai elastică, ceea ce ajută la prevenirea fracturilor. De asemenea, dentina este sensibilă la stimuli externi, cum ar fi temperatura și presiunea, datorită tubulilor dentinari care o străbat. Aceasta poate fi regenerată, spre deosebire de smalț, și joacă un rol esențial în transmiterea impulsurilor nervoase și în protecția împotriva cariei dentare.

Structura și componentele dentinei

Dentina este un țesut complex, format dintr-o matrice organică și componente anorganice. Aceasta are o structură unică care îi conferă duritate și elasticitate, esențiale pentru funcționarea și protecția dintelui.

Matricea organică

Fibrele de colagen: Colagenul de tip I constituie aproximativ 90% din matricea organică a dentinei. Fibrele de colagen sunt dispuse într-o rețea tridimensională care conferă dentinei rezistență și elasticitate. Aceste fibre sunt esențiale pentru integritatea structurală a dentinei și pentru capacitatea acesteia de a rezista la forțele masticatorii. Colagenul joacă, de asemenea, un rol crucial în procesul de mineralizare, servind ca schelet pentru depunerea cristalelor de hidroxiapatită. Fibrele de colagen sunt produse de odontoblaste și sunt aranjate în straturi concentrice în jurul tubulilor dentinari, contribuind la distribuirea uniformă a stresului mecanic.

Proteine non-colagenice: Matricea organică a dentinei conține și proteine non-colagenice, care reprezintă aproximativ 10% din compoziția sa. Aceste proteine includ fosfoproteine, proteoglicani, factori de creștere și enzime, cum ar fi fosfataza alcalină și metaloproteinazele matriceale. Proteinele non-colagenice joacă un rol esențial în procesul de mineralizare, reglând depunerea cristalelor de hidroxiapatită și stabilizând structura dentinei. De asemenea, acestea contribuie la proprietățile mecanice și biologice ale dentinei, influențând elasticitatea și capacitatea de regenerare a acesteia. Proteinele non-colagenice sunt implicate în interacțiunile celulare și în procesele de semnalizare care coordonează formarea și repararea dentinei.

Componentele anorganice

Cristalele de hidroxiapatită: Hidroxiapatita este principalul component mineral al dentinei, reprezentând aproximativ 70% din compoziția sa. Cristalele de hidroxiapatită sunt dispuse într-o matrice organică de colagen, conferind dentinei duritatea necesară pentru a rezista la uzură și la forțele masticatorii. Hidroxiapatita este un fosfat de calciu care se depune pe fibrele de colagen în timpul procesului de mineralizare, formând o structură rigidă și stabilă. Cristalele de hidroxiapatită sunt esențiale pentru integritatea structurală a dentinei și pentru capacitatea acesteia de a proteja pulpa dentară de agenții patogeni și de alte influențe externe. Mineralizarea dentinei este un proces continuu, care asigură menținerea proprietăților mecanice și biologice ale acestui țesut pe toată durata vieții.

Tubulii dentinari

Procesele odontoblastelor: Procesele odontoblastelor sunt extensii citoplasmatice ale odontoblastelor, celulele responsabile pentru formarea dentinei. Aceste procese se extind de la corpul celular al odontoblastelor, situat la marginea pulpei dentare, până la joncțiunea dentino-smalț sau dentino-cement. Procesele odontoblastelor sunt esențiale pentru menținerea vitalității dentinei, deoarece transportă nutrienți și semnale între pulpa dentară și dentină. De asemenea, acestea joacă un rol crucial în percepția durerii și a altor stimuli, contribuind la funcția senzorială a dintelui. Procesele odontoblastelor sunt protejate de tubulii dentinari, care le oferă un mediu stabil și izolat.

Fluidul dentinar: Fluidul dentinar este un lichid care umple tubulii dentinari și înconjoară procesele odontoblastelor. Acest fluid este compus din apă, proteine și alte substanțe organice și anorganice. Fluidul dentinar joacă un rol important în transportul nutrienților și al deșeurilor între pulpa dentară și dentină. De asemenea, acesta contribuie la menținerea presiunii interne a dentinei și la protecția împotriva agenților patogeni. Mișcarea fluidului dentinar în tubuli poate influența sensibilitatea dentinei la stimuli externi, cum ar fi temperatura și presiunea, și poate contribui la senzația de durere dentară.

Ramificarea și anastomoza: Tubulii dentinari prezintă numeroase ramificații și anastomoze, care le permit să formeze o rețea complexă în interiorul dentinei. Ramificațiile majore ale tubulilor sunt terminalele acestora, iar ramificațiile fine și microtubulii se extind la unghiuri diferite, conectându-se între ei. Această rețea de tubuli și ramificații asigură o distribuție uniformă a fluidului dentinar și a nutrienților în întreaga dentină. Ramificarea și anastomoza tubulilor dentinari contribuie la rezistența mecanică a dentinei și la capacitatea acesteia de a răspunde la stimuli externi. De asemenea, acestea facilitează procesele de regenerare și reparare a dentinei în cazul leziunilor sau cariilor dentare.

Funcțiile dentinei

Dentina îndeplinește multiple funcții esențiale pentru sănătatea și funcționarea dintelui. Aceasta oferă suport structural, protecție și contribuie la percepția senzorială.

Suportul și protecția dintelui

Suportul și protecția dintelui: Dentina joacă un rol crucial în susținerea structurii dintelui și în protejarea pulpei dentare. Datorită elasticității sale, dentina ajută la distribuirea uniformă a forțelor masticatorii, prevenind fracturarea smalțului, care este mai fragil. De asemenea, dentina acționează ca o barieră împotriva agenților patogeni și a altor factori nocivi, protejând pulpa dentară de infecții și inflamații. Tubulii dentinari și procesele odontoblastelor contribuie la menținerea vitalității dentinei, asigurând transportul nutrienților și al semnalelor între pulpa dentară și dentină. În cazul leziunilor sau cariilor, dentina are capacitatea de a se regenera, formând dentină terțiară pentru a repara și proteja structura dintelui. Această capacitate de regenerare este esențială pentru menținerea sănătății și funcționalității pe termen lung a dintelui.

Funcția senzorială și transmiterea durerii: Dentina joacă un rol esențial în percepția senzorială și transmiterea durerii. Tubulii dentinari, care conțin procesele odontoblastelor și fluid dentinar, sunt responsabili pentru transmiterea stimulilor externi către pulpa dentară. Acești stimuli pot include variații de temperatură, presiune și substanțe chimice. Când smalțul sau cementul sunt deteriorate, dentina expusă devine sensibilă la acești stimuli, provocând durere. Mișcarea fluidului dentinar în tubuli, ca răspuns la stimuli externi, poate activa terminațiile nervoase din pulpa dentară, generând senzația de durere. Această funcție senzorială este crucială pentru protecția dintelui, deoarece durerea avertizează asupra prezenței unor leziuni sau carii care necesită intervenție.

Interacțiunile dintre complexul dentino-pulpar: Complexul dentino-pulpar reprezintă o unitate funcțională și structurală, în care dentina și pulpa dentară interacționează strâns. Odontoblastele, situate la marginea pulpei dentare, sunt responsabile pentru formarea și menținerea dentinei. Aceste celule primesc semnale din pulpa dentară și răspund la stimuli externi prin formarea de dentină secundară sau terțiară. Pulpa dentară furnizează nutrienți și factori de creștere necesari pentru sănătatea și regenerarea dentinei. Interacțiunile dintre dentină și pulpă sunt esențiale pentru menținerea vitalității dintelui și pentru capacitatea acestuia de a răspunde la leziuni și infecții. În cazul în care pulpa dentară este afectată, capacitatea de regenerare a dentinei poate fi compromisă, ceea ce subliniază importanța acestui complex în sănătatea orală.

Capacitatea de regenerare: Dentina are o capacitate unică de regenerare, datorită activității continue a odontoblastelor. În cazul leziunilor sau cariilor, odontoblastele pot forma dentină terțiară, cunoscută și sub numele de dentină reparatorie, pentru a proteja pulpa dentară și a menține integritatea structurală a dintelui. Această dentină terțiară este depusă rapid și are o structură neregulată, adaptată pentru a răspunde la agresiunile externe. Capacitatea de regenerare a dentinei este esențială pentru prevenirea progresiei cariilor și pentru repararea daunelor cauzate de uzură sau traumatisme. De asemenea, tratamentele dentare moderne pot stimula formarea de dentină reparatorie, utilizând substanțe terapeutice care activează odontoblastele și promovează regenerarea dentinei.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre dentină și smalț?

Dentina este un țesut mai moale și mai puțin mineralizat decât smalțul, care este cel mai dur țesut din corpul uman. Smalțul acoperă dentina la nivelul coroanei dintelui, oferind protecție împotriva uzurii și cariilor.

Poate dentina să se repare singură?

Da, dentina are capacitatea de a se regenera prin formarea de dentină secundară și terțiară, ca răspuns la uzură sau leziuni.

Ce cauzează sensibilitatea dentinei?

Sensibilitatea dentinei este cauzată de expunerea tubulilor dentinari la stimuli externi, cum ar fi variațiile de temperatură, presiunea și substanțele chimice.

Cum pot preveni expunerea și sensibilitatea dentinei?

Pentru a preveni expunerea și sensibilitatea dentinei, mențineți o igienă orală riguroasă, evitați periajul agresiv și consumați alimente și băuturi acide cu moderație.

Este dentina mai dură decât osul?

Dentina este mai dură decât osul, dar mai moale decât smalțul. Aceasta conține aproximativ 70% hidroxiapatită, în timp ce osul conține aproximativ 50% hidroxiapatită.

Poate dentina expusă să ducă la carii dentare?

Da, dentina expusă este mai vulnerabilă la carii, deoarece este mai puțin mineralizată și mai permeabilă decât smalțul, ceea ce permite bacteriilor să pătrundă mai ușor.

Cum afectează albirea dinților dentina?

Albirea dinților poate provoca sensibilitate temporară, deoarece agenții de albire pot irita tubulii dentinari și terminațiile nervoase din pulpa dentară.

De ce este dentina importantă pentru sănătatea generală a dinților?

Dentina oferă suport structural smalțului, protejează pulpa dentară și contribuie la percepția senzorială, fiind esențială pentru funcționalitatea și sănătatea pe termen lung a dinților.

Concluzie

Dentina este un component esențial al structurii dintelui, oferind suport, protecție și funcționalitate senzorială. Capacitatea sa de regenerare și interacțiunea cu pulpa dentară sunt cruciale pentru menținerea sănătății orale. Înțelegerea diferențelor dintre dentină și smalț, precum și a cauzelor sensibilității dentinare, poate ajuta la prevenirea problemelor dentare și la menținerea unui zâmbet sănătos. Progresele în regenerarea dentinei și ingineria tisulară oferă perspective promițătoare pentru tratamentele viitoare, asigurând soluții durabile pentru restaurarea sănătății dentare.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Tjäderhane, L. (2019). Dentin basic structure, composition, and function.

https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-319-73444-6_2

Pashley, D. H. (1989). Dentin: a dynamic substrate-a review.

https://digitalcommons.usu.edu/microscopy/vol3/iss1/19/

Dr. Aurora Albu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.