Compresiunea nervului ulnar în acest canal poate duce la apariția sindromului de canal Guyon, o afecțiune care provoacă simptome precum amorțeală, furnicături și slăbiciune musculară în zona inervată de nervul ulnar. Înțelegerea anatomiei și funcției canalului Guyon este esențială pentru diagnosticarea corectă și tratamentul eficient al acestei neuropatii compresive, care poate afecta semnificativ funcționalitatea mâinii și calitatea vieții pacienților.
Anatomia canalului Guyon
Canalul Guyon reprezintă o structură anatomică complexă, cu o importanță deosebită în funcționarea normală a mâinii. Acest tunel fibro-osos este situat la nivelul încheieturii mâinii și joacă un rol crucial în protejarea și ghidarea nervului ulnar și a arterei ulnare în traseul lor spre palmă și degete.
Localizare și structură
Tunel fibro-osos la nivelul încheieturii mâinii: Canalul Guyon este localizat pe partea medială (ulnară) a încheieturii mâinii, imediat proximal față de plica palmară proximală. Acest tunel este format din structuri osoase și ligamentare care creează un spațiu protejat pentru trecerea nervului ulnar și a arterei ulnare. Pereții canalului sunt alcătuiți din osul pisiform și cârligul osului hamat pe partea medială, respectiv laterală. Aceste structuri osoase oferă stabilitate și protecție componentelor neurovasculare care traversează canalul. Tavanul canalului este format din ligamentul carpal palmar, o structură fibroasă care acoperă și protejează conținutul canalului de traumatisme externe. Podeaua canalului este reprezentată de ligamentul transvers carpian, care continuă cu fascia profundă a antebrațului și formează o bază solidă pentru structurile din interior.
Lungime și limite: Canalul Guyon are o lungime de aproximativ 4-4,5 centimetri, extinzându-se de la marginea proximală a osului pisiform până la originea mușchilor hipotenari la nivelul cârligului hamatului. Limitele sale anatomice sunt bine definite și joacă un rol important în menținerea integrității structurilor neurovasculare pe care le adăpostește. Limita proximală a canalului este marcată de marginea distală a retinaculului flexorilor, în timp ce limita distală este reprezentată de arcada fibroasă a mușchilor hipotenari. Aceste limite anatomice precise permit identificarea și explorarea chirurgicală a canalului în cazul unor patologii compresive. Înțelegerea detaliată a acestor repere anatomice este esențială pentru chirurgii care efectuează proceduri de decompresie în această regiune, asigurând o intervenție precisă și minimizând riscul de lezare a structurilor adiacente.
Conținutul canalului Guyon
Nervul ulnar și bifurcația în ramuri superficiale și profunde: Nervul ulnar, în traseul său prin canalul Guyon, se divide în două ramuri principale: superficială și profundă. Această bifurcație are loc de obicei în porțiunea distală a canalului, în apropierea cârligului hamatului. Ramura superficială este predominant senzitivă și asigură inervația senzitivă a părții mediale a palmei, a degetului mic și a jumătății mediale a degetului inelar. Aceasta furnizează informații tactile și de temperatură esențiale pentru funcționarea normală a mâinii. Ramura profundă, în schimb, este predominant motorie și inervează majoritatea mușchilor intrinseci ai mâinii, inclusiv mușchii hipotenari, interosoși și lumbricali mediali. Această ramură joacă un rol crucial în controlul fin al mișcărilor degetelor și în forța de prindere a mâinii.
Artera ulnară și venele: Artera ulnară traversează canalul Guyon alături de nervul ulnar, fiind situată lateral față de acesta. Aceasta furnizează o parte semnificativă din aportul sanguin al mâinii și degetelor, contribuind la formarea arcadelor palmare superficială și profundă. În interiorul canalului, artera ulnară dă naștere unor ramuri mici care vascularizează structurile adiacente, inclusiv nervul ulnar. Venele care însoțesc artera ulnară, cunoscute sub numele de vene comitante, sunt responsabile pentru drenajul venos al țesuturilor din această regiune. Aceste structuri vasculare sunt esențiale pentru menținerea homeostaziei tisulare și pentru funcționarea optimă a nervului ulnar și a țesuturilor înconjurătoare.
Țesut adipos: Țesutul adipos din canalul Guyon joacă un rol important în protejarea și susținerea structurilor neurovasculare. Acest țesut acționează ca un tampon natural, amortizând forțele mecanice externe și prevenind compresia directă a nervului ulnar și a arterei ulnare. De asemenea, țesutul adipos contribuie la menținerea unui mediu optim pentru glisarea și mobilitatea acestor structuri în timpul mișcărilor încheieturii mâinii. În anumite condiții patologice, cum ar fi lipomatoza sau edemul, o acumulare excesivă de țesut adipos în canalul Guyon poate duce la compresia structurilor neurovasculare, contribuind la apariția sindromului de canal Guyon. Prezența și distribuția normală a țesutului adipos în acest canal sunt, prin urmare, esențiale pentru funcționarea corectă a mâinii și pentru prevenirea neuropatiilor compresive.
Zonele canalului Guyon
Canalul Guyon este împărțit în trei zone distincte, fiecare cu caracteristici anatomice și implicații clinice specifice. Această împărțire facilitează înțelegerea localizării precise a leziunilor și a simptomelor asociate, permițând o abordare diagnostică și terapeutică mai precisă în cazul sindromului de canal Guyon.
Zona 1: Proximal de bifurcația nervului ulnar
Cauze potențiale de compresie: Compresia nervului ulnar în zona 1 a canalului Guyon poate fi cauzată de diverse afecțiuni și factori anatomici. Printre cele mai frecvente cauze se numără chisturile ganglionare, care se pot dezvolta din țesuturile sinoviale adiacente și pot exercita presiune asupra nervului. Fracturile osului pisiform sau ale cârligului hamatului pot duce, de asemenea, la compresie prin deplasarea fragmentelor osoase sau prin formarea de calus osos excesiv. Tromboza sau anevrismul arterei ulnare reprezintă o altă cauză potențială, provocând edem local și compresie indirectă asupra nervului. În unele cazuri, prezența unor mușchi accesorii sau hipertrofiați în această regiune poate reduce spațiul disponibil în canal, ducând la compresie. Traumatismele repetitive, cum ar fi cele asociate cu utilizarea prelungită a uneltelor vibratoare, pot provoca, de asemenea, inflamație și edem local, contribuind la compresia nervului în această zonă.
Simptome rezultate: Compresia nervului ulnar în zona 1 a canalului Guyon produce o combinație de simptome motorii și senzitive, afectând funcționalitatea întregii mâini. Pacienții pot experimenta amorțeală și furnicături în degetul mic și jumătatea medială a degetului inel, acestea fiind zonele inervate senzitiv de nervul ulnar. În ceea ce privește deficitele motorii, se poate observa slăbiciune în mușchii intrinseci ai mâinii, în special în mușchii hipotenari și interosoși. Această slăbiciune se poate manifesta prin dificultăți în realizarea mișcărilor fine ale degetelor, cum ar fi abducția și adducția. Pacienții pot raporta, de asemenea, o scădere a forței de prindere și dificultăți în manipularea obiectelor mici. În cazuri severe sau cronice, se poate dezvolta atrofie musculară vizibilă în regiunea hipotenară. Durerea poate fi prezentă și se poate extinde de la încheietura mâinii până la degetele afectate, intensificându-se adesea în timpul activităților care implică flexia sau extensia repetitivă a încheieturii.
Zona 2: Ramura motorie profundă a nervului ulnar
Cauze potențiale de compresie: Compresia ramurii motorii profunde a nervului ulnar în zona 2 a canalului Guyon poate fi cauzată de diverși factori. Unul dintre cele mai frecvente este prezența unui chist ganglionar care se dezvoltă în apropierea cârligului hamatului. Aceste chisturi pot exercita presiune directă asupra ramurii nervoase, interferând cu funcția sa motorie. Fracturile sau pseudoartrozele cârligului hamatului reprezintă o altă cauză importantă, deoarece fragmentele osoase deplasate sau calul osos format pot comprima nervul. Prezența unor variații anatomice, cum ar fi mușchii accesorii sau ligamentele anormale în această regiune, poate reduce spațiul disponibil pentru ramura motorie. Traumatismele repetitive, în special cele asociate cu activități profesionale sau sportive care implică presiune constantă pe partea ulnară a palmei, pot duce la inflamație și edem local, contribuind la compresia nervului. În cazuri rare, tumorile de țesuturi moi sau anomaliile vasculare din această zonă pot fi responsabile pentru compresia ramurii motorii profunde.
Simptome rezultate: Compresia ramurii motorii profunde a nervului ulnar în zona 2 a canalului Guyon produce simptome predominant motorii, fără afectarea senzitivității. Pacienții pot prezenta slăbiciune progresivă a mușchilor intrinseci ai mâinii inervați de această ramură. Aceasta include mușchii interosoși, lumbricali mediali și mușchii hipotenari. Ca rezultat, pacienții pot experimenta dificultăți în realizarea mișcărilor fine ale degetelor, cum ar fi abducția și adducția. Se poate observa o scădere a forței de prindere și o dificultate în manipularea obiectelor mici. În cazuri avansate, poate apărea atrofia vizibilă a mușchilor interosoși, ducând la apariția unor depresiuni între oasele metacarpiene. Un semn caracteristic este incapacitatea de a aduce degetul mic aproape de inelar (semnul Wartenberg). Este important de menționat că, în această zonă de compresie, sensibilitatea rămâne intactă, ceea ce poate ajuta la diferențierea de alte sindroame de compresie nervoasă la nivelul mâinii.
Zona 3: Ramura senzitivă superficială a nervului ulnar
Cauze potențiale de compresie: Compresia ramurii senzitive superficiale a nervului ulnar în zona 3 a canalului Guyon poate fi cauzată de mai mulți factori. Tromboza sau anevrismul arterei ulnare reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze în această zonă, deoarece artera ulnară se află în imediata apropiere a ramurii nervoase. Formațiunile tumorale benigne, cum ar fi lipoamele sau fibroamele, pot apărea în această regiune și pot exercita presiune asupra nervului. Traumatismele repetitive, în special cele asociate cu activități care implică presiune constantă pe partea ulnară a palmei, pot duce la inflamație și edem local, comprimând ramura senzitivă. În unele cazuri, variațiile anatomice, cum ar fi prezența unor mușchi accesorii sau a unor benzi fibroase anormale, pot reduce spațiul disponibil pentru nerv. De asemenea, edemul posttraumatic sau postoperator în această zonă poate cauza o compresie temporară a ramurii senzitive.
Simptome rezultate: Compresia ramurii senzitive superficiale a nervului ulnar în zona 3 a canalului Guyon produce simptome exclusiv senzitive, fără afectarea funcției motorii a mâinii. Pacienții pot experimenta amorțeală, furnicături sau senzații de arsură în zona inervată de această ramură, care include partea medială a palmei, degetul mic și jumătatea medială a degetului inelar. Aceste parestezii pot fi constante sau intermitente și se pot agrava în timpul nopții sau în anumite poziții ale mâinii. Pacienții pot raporta, de asemenea, o sensibilitate alterată la atingere, temperatură sau durere în zonele afectate. În cazuri severe, poate apărea o pierdere completă a sensibilității în aceste zone, ceea ce poate duce la un risc crescut de leziuni accidentale neobservate. Este important de menționat că, în această zonă de compresie, nu există deficit motor, iar forța și funcția mușchilor mâinii rămân intacte. Această caracteristică ajută la diferențierea compresiei în zona 3 de alte forme de neuropatie ulnară.