Puncte albe pe amigdale: cauze, diagnostic si tratament

Cauzele variază de la infecții bacteriene și virale până la formarea de pietre amigdaliene. Deși în multe cazuri punctele albe dispar de la sine, uneori este necesară intervenția medicală pentru diagnostic și tratament adecvat. Înțelegerea cauzelor și simptomelor asociate poate ajuta la identificarea promptă a problemei și la obținerea îngrijirii corespunzătoare.

Cauze frecvente ale punctelor albe pe amigdale

Punctele albe pe amigdale pot avea diverse origini, de la infecții comune până la afecțiuni mai rare. Identificarea cauzei exacte este esențială pentru stabilirea unui tratament adecvat și eficient.

Streptococul de grup A: Această bacterie este responsabilă pentru apariția faringitei streptococice, o infecție frecventă care afectează gâtul și amigdalele. Streptococul de grup A provoacă inflamarea amigdalelor și formarea de puncte albe sau gălbui pe suprafața acestora. Infecția se transmite prin contact direct cu secrețiile respiratorii ale unei persoane infectate sau prin contact cu obiecte contaminate. Simptomele includ durere severă în gât, febră, dificultăți la înghițire și ganglioni limfatici măriți în zona gâtului.

Amigdalita virală: Diverse virusuri pot cauza inflamarea amigdalelor și apariția punctelor albe. Printre acestea se numără virusurile răcelii comune, virusul gripal și virusul Epstein-Barr. Amigdalita virală se manifestă prin durere în gât, febră, oboseală și, în unele cazuri, prezența unor pete albe sau gălbui pe amigdale. Spre deosebire de infecțiile bacteriene, cele virale nu răspund la tratamentul cu antibiotice și necesită, de obicei, doar măsuri de ameliorare a simptomelor și odihnă pentru vindecare.

Candidoza orală: Cunoscută și sub numele de candidoză bucală sau aftă, această infecție fungică este cauzată de o creștere excesivă a ciupercii Candida albicans în cavitatea bucală. Deși apare mai frecvent la bebeluși și persoanele cu sistem imunitar slăbit, poate afecta orice persoană. Candidoza orală se manifestă prin apariția unor pete albe sau cremoase pe limbă, interiorul obrajilor și amigdale. Aceste pete pot fi dureroase și pot sângera ușor când sunt atinse sau îndepărtate. Factorii de risc includ utilizarea antibioticelor, diabetul zaharat și imunosupresia.

Mononucleoza infecțioasă: Această infecție virală, cauzată de virusul Epstein-Barr, este cunoscută și sub numele de „boala sărutului” datorită modului său de transmitere prin salivă. Mononucleoza poate provoca inflamarea severă a amigdalelor, adesea însoțită de puncte albe sau gălbui. Simptomele includ febră persistentă, oboseală extremă, dureri musculare și ganglioni limfatici măriți. Boala afectează predominant adolescenții și adulții tineri, iar recuperarea poate dura câteva săptămâni sau chiar luni.

Pietrele amigdaliene: Acestea sunt formațiuni mici, albe sau gălbui, care se dezvoltă în criptele amigdaliene. Ele sunt compuse din resturi celulare, bacterii și alte particule care se acumulează și se calcifică în timp. Deși adesea asimptomatice, pietrele amigdaliene pot cauza disconfort, senzație de corp străin în gât și halena. În unele cazuri, pot predispune la infecții repetate ale amigdalelor. Pietrele amigdaliene nu sunt periculoase, dar pot fi deranjante și pot necesita îndepărtare dacă provoacă simptome persistente.

Simptome care însoțesc punctele albe pe amigdale

Prezența punctelor albe pe amigdale este adesea însoțită de o serie de simptome care pot varia în funcție de cauza subiacentă. Recunoașterea acestor simptome asociate poate ajuta la identificarea problemei și la obținerea tratamentului adecvat.

Durere în gât: Unul dintre cele mai frecvente simptome asociate cu punctele albe pe amigdale este durerea în gât. Aceasta poate varia de la o ușoară iritație până la o durere severă care îngreunează înghițirea sau vorbirea. Durerea este cauzată de inflamația țesuturilor din gât și poate fi mai pronunțată în cazul infecțiilor bacteriene, cum ar fi faringita streptococică. În unele cazuri, durerea poate iradia către urechi, intensificându-se la înghițire sau când se consumă alimente și băuturi.

Dificultăți la înghițire: Disfagia, sau dificultatea la înghițire, este un alt simptom comun asociat cu punctele albe pe amigdale. Inflamația și umflarea amigdalelor pot face ca actul de înghițire să devină dureros sau dificil. Pacienții pot simți o senzație de nod în gât sau pot avea nevoie de efort suplimentar pentru a înghiți alimente solide sau lichide. În cazuri severe, dificultățile la înghițire pot duce la deshidratare sau la pierdere în greutate dacă persoana evită să mănânce din cauza disconfortului.

Febră: Prezența febrei indică adesea o reacție a sistemului imunitar la o infecție. În contextul punctelor albe pe amigdale, febra poate fi un semn de infecție bacteriană sau virală. Temperatura corpului poate crește moderat sau semnificativ, în funcție de severitatea infecției. Febra este adesea însoțită de frisoane, transpirații și o stare generală de rău. Este important de monitorizat temperatura, în special la copii, și de consultat un medic dacă febra persistă sau este foarte ridicată.

Ganglioni limfatici măriți: Inflamarea ganglionilor limfatici din zona gâtului și a maxilarului este o reacție comună a sistemului imunitar la infecțiile din regiunea gâtului și a amigdalelor. Ganglionii măriți pot fi palpabili și sensibili la atingere. Aceștia joacă un rol crucial în combaterea infecției, filtrând și eliminând agenții patogeni. Persistența ganglionilor măriți după dispariția altor simptome poate indica necesitatea unei evaluări medicale suplimentare.

Oboseală: Senzația de oboseală sau epuizare este frecvent întâlnită în cazul infecțiilor care cauzează puncte albe pe amigdale. Acest simptom este deosebit de pronunțat în cazul mononucleozei infecțioase, cunoscută și sub numele de „boala sărutului”. Oboseala poate persista chiar și după ce alte simptome s-au ameliorat și poate afecta semnificativ activitățile zilnice ale pacientului. Odihna adecvată și o alimentație echilibrată sunt esențiale pentru recuperare, iar în unele cazuri, poate fi necesară o perioadă mai lungă de convalescență.

Respirație urât mirositoare: Respirația urât mirositoare, sau halena, este un simptom frecvent asociat cu punctele albe pe amigdale. Această problemă apare din cauza acumulării de bacterii și resturi celulare în criptele amigdaliene. Pietrele amigdaliene, în special, pot cauza un miros neplăcut persistent. Descompunerea bacteriană a acestor depozite produce compuși sulfurici volatili, responsabili pentru mirosul neplăcut. Halena poate persista chiar și după periajul dentar și poate afecta semnificativ încrederea în sine și interacțiunile sociale ale persoanei afectate.

Diagnosticarea punctelor albe pe amigdale

Diagnosticarea corectă a cauzei punctelor albe pe amigdale implică o evaluare complexă, care poate include examinare fizică, teste de laborator și, în unele cazuri, investigații imagistice. Aceste metode ajută la identificarea precisă a afecțiunii subiacente și la stabilirea celui mai adecvat plan de tratament.

Examinarea fizică: Examinarea fizică a gâtului și a cavității bucale reprezintă primul pas crucial în diagnosticarea punctelor albe pe amigdale. Medicul va inspecta vizual amigdalele, observând culoarea, dimensiunea și prezența oricăror depozite sau leziuni. Palparea blândă a gâtului permite evaluarea ganglionilor limfatici măriți. Medicul va evalua, de asemenea, prezența altor simptome asociate, cum ar fi roșeața faringelui sau edemul țesuturilor înconjurătoare. Această examinare oferă informații valoroase pentru diferențierea între diverse cauze ale punctelor albe, ghidând deciziile ulterioare de diagnostic și tratament.

Prelevarea exudatului faringian: Prelevarea exudatului faringian este o procedură esențială în diagnosticarea infecțiilor bacteriene ale gâtului, în special a faringitei streptococice. Procedura implică frecarea blândă a suprafeței amigdalelor și a peretelui posterior al faringelui cu un tampon steril. Proba colectată este apoi analizată rapid pentru detectarea prezenței streptococului de grup A sau este trimisă la laborator pentru cultură și antibiogramă. Acest test ajută la diferențierea între infecțiile bacteriene și cele virale, ghidând astfel decizia de prescriere a antibioticelor și evitând utilizarea lor inutilă în cazul infecțiilor virale.

Analize de sânge: Analizele de sânge joacă un rol important în evaluarea cauzelor sistemice ale punctelor albe pe amigdale și în evaluarea răspunsului imunitar al organismului. Hemoleucograma completă poate evidenția prezența unei infecții prin creșterea numărului de leucocite. Testele specifice pentru mononucleoză, cum ar fi testul Paul-Bunnell sau testarea anticorpilor împotriva virusului Epstein-Barr, pot confirma această infecție virală. În cazuri mai complexe, pot fi efectuate teste pentru evaluarea funcției imunitare sau pentru detectarea altor markeri inflamatori. Aceste analize ajută la stabilirea unui diagnostic precis și la ghidarea tratamentului adecvat.

Investigații imagistice (dacă sunt necesare): În cazuri mai complexe sau atunci când se suspectează complicații, investigațiile imagistice pot fi necesare pentru evaluarea detaliată a structurilor gâtului și a țesuturilor înconjurătoare. Ecografia cervicală poate fi utilă pentru evaluarea ganglionilor limfatici și detectarea eventualelor abcese periamigdaliene. Tomografia computerizată sau rezonanța magnetică pot fi indicate în situații rare, când se suspectează tumori sau alte anomalii structurale. Aceste investigații oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi și pot ghida procedurile intervenționale, dacă acestea sunt necesare pentru tratament.

Opțiuni de tratament pentru punctele albe pe amigdale

Tratamentul punctelor albe pe amigdale variază în funcție de cauza subiacentă și poate include o gamă largă de abordări, de la medicație specifică până la măsuri de îngrijire suportivă. Scopul principal este eliminarea infecției sau a factorului cauzal, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.

Antibiotice pentru infecțiile bacteriene: Antibioticele reprezintă tratamentul standard pentru infecțiile bacteriene ale gâtului, în special pentru faringita streptococică. Penicilina sau amoxicilina sunt de obicei primele opțiuni terapeutice datorită eficacității lor dovedite împotriva streptococului de grup A. În cazul alergiei la peniciline, pot fi prescrise alternative precum eritromicina sau claritromicina. Durata tratamentului este de obicei de 10 zile pentru a asigura eradicarea completă a bacteriilor și pentru a preveni complicațiile potențiale, cum ar fi febra reumatică. Este crucial ca pacienții să finalizeze întregul curs de antibiotice, chiar dacă simptomele se ameliorează rapid.

Medicamente antifungice pentru candidoza orală: Tratamentul candidozei orale implică utilizarea de medicamente antifungice pentru a elimina infecția cu Candida. Opțiunile terapeutice includ nistatina sub formă de suspensie orală sau pastile, care se administrează de obicei de patru ori pe zi timp de 7-14 zile. În cazuri mai severe sau rezistente, pot fi prescrise antifungice sistemice precum fluconazolul. Tratamentul trebuie să fie însoțit de îmbunătățirea igienei orale și, dacă este posibil, de corectarea factorilor predispozanți, cum ar fi utilizarea îndelungată de antibiotice sau corticosteroizi inhalatori. Monitorizarea atentă este necesară pentru a preveni recurențele.

Îngrijire suportivă pentru infecțiile virale: Infecțiile virale, cum ar fi mononucleoza sau răcelile comune, nu răspund la antibiotice și necesită o abordare suportivă. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor și sprijinirea sistemului imunitar al organismului în lupta împotriva infecției. Măsurile includ odihnă adecvată, hidratare corespunzătoare și utilizarea de analgezice pentru a reduce febra și durerea. Gargara cu apă sărată caldă poate ajuta la calmarea durerii în gât. În cazul mononucleozei, poate fi necesară o perioadă mai lungă de recuperare, iar pacienții trebuie să evite activitățile fizice intense pentru a preveni complicațiile, cum ar fi ruptura splinei.

Managementul durerii și ameliorarea simptomelor: Ameliorarea durerii și a disconfortului asociat cu punctele albe pe amigdale este o componentă esențială a tratamentului, indiferent de cauza subiacentă. Analgezicele orale, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul, pot fi utilizate pentru a reduce durerea și febra. Spray-urile sau pastilele de supt cu efect anestezic local oferă o ameliorare temporară a durerii în gât. Gargara cu apă sărată caldă sau cu soluții antiseptice blânde poate ajuta la reducerea inflamației și la îndepărtarea secrețiilor. Consumul de lichide reci și alimente moi poate fi reconfortant. În cazuri severe, medicul poate prescrie corticosteroizi orali pentru a reduce rapid inflamația și a ameliora simptomele.

Tratamentul pietrelor amigdaliene: Abordarea terapeutică a pietrelor amigdaliene depinde de severitatea simptomelor și de frecvența recurențelor. Pentru cazurile ușoare, gargara cu apă sărată sau utilizarea unui jet de apă oral poate ajuta la îndepărtarea pietrelor. În situații mai persistente, medicul poate efectua o irigare directă a criptelor amigdaliene sau poate utiliza instrumente speciale pentru a îndepărta manual pietrele. Criptoliza cu laser sau radiofrecvență poate fi o opțiune pentru cazurile recurente, reducând adâncimea criptelor amigdaliene și prevenind formarea ulterioară a pietrelor. În cazuri extreme, când pietrele amigdaliene cauzează probleme semnificative și recurente, poate fi luată în considerare amigdalectomia, deși aceasta este o măsură de ultimă instanță datorită riscurilor asociate intervenției chirurgicale.

Când trebuie solicitată asistență medicală

Deși multe cazuri de puncte albe pe amigdale se pot rezolva de la sine, există situații în care intervenția medicală promptă este esențială. Recunoașterea semnelor care necesită atenție medicală imediată poate preveni complicațiile și asigura un tratament adecvat și la timp.

Simptome severe: Simptomele severe asociate cu punctele albe pe amigdale pot indica o infecție gravă sau o complicație care necesită atenție medicală imediată. Acestea includ durere intensă în gât care împiedică înghițirea, febră persistentă peste 39°C, frisoane puternice, sau umflarea semnificativă a gâtului și a feței. Prezența unor pete roșii sau purpurii pe piele, cunoscute sub numele de peteșii, pot sugera o infecție bacteriană severă. Dacă apar simptome neurologice, cum ar fi confuzie sau letargie, acestea pot indica o complicație gravă și necesită evaluare medicală de urgență.

Puncte albe persistente: Persistența punctelor albe pe amigdale pentru mai mult de o săptămână, în ciuda măsurilor de îngrijire la domiciliu, necesită evaluare medicală. Aceasta poate indica o infecție cronică sau rezistentă la tratament, sau poate sugera o afecțiune subiacentă care necesită investigații suplimentare. În unele cazuri, punctele albe persistente pot fi un semn al unei afecțiuni mai grave, cum ar fi leucoplazia sau, rar, cancerul oral. O examinare atentă și posibile teste diagnostice sunt esențiale pentru a determina cauza exactă și a stabili un plan de tratament adecvat.

Dificultăți de respirație sau înghițire: Problemele de respirație sau înghițire asociate cu punctele albe pe amigdale reprezintă o urgență medicală. Acestea pot indica o inflamație severă care obstrucționează căile respiratorii sau un abces periamigdalian. Senzația de sufocare, respirația șuierătoare sau incapacitatea de a înghiți salivă sunt semne de alarmă care necesită intervenție medicală imediată. În cazuri extreme, poate fi necesară intubarea sau drenarea chirurgicală a unui abces pentru a restabili fluxul de aer și a preveni complicații potențial fatale.

Febră mare: Febra ridicată, în special cea care depășește 39°C și persistă mai mult de 3 zile, este un semn că organismul luptă cu o infecție severă. Aceasta poate indica o infecție bacteriană care necesită tratament cu antibiotice sau poate fi un semn al unei complicații, cum ar fi febra reumatică în cazul infecțiilor streptococice netratate. Febra înaltă poate duce la deshidratare și alte complicații, în special la copii și vârstnici. Monitorizarea atentă a temperaturii și consultarea unui medic sunt esențiale pentru a preveni agravarea stării de sănătate.

Deshidratare: Deshidratarea este o complicație frecventă și potențial gravă asociată cu punctele albe pe amigdale, în special când sunt însoțite de durere severă la înghițire sau febră. Semnele de deshidratare includ gură uscată, urină închisă la culoare sau redusă cantitativ, piele uscată și lipsită de elasticitate, oboseală extremă și amețeli. La copii, lipsa lacrimilor când plâng și scăderea numărului de scutece umede sunt indicatori importanți. Deshidratarea severă poate duce la complicații grave și poate necesita administrarea intravenoasă de fluide. Menținerea unei hidratări adecvate este crucială în timpul recuperării.

Prevenirea punctelor albe pe amigdale

Prevenirea apariției punctelor albe pe amigdale implică o combinație de practici de igienă personală, întărirea sistemului imunitar și evitarea expunerii la agenți patogeni. Adoptarea acestor măsuri poate reduce semnificativ riscul de infecții și complicații asociate.

Menținerea unei igiene orale bune: O igienă orală riguroasă este esențială în prevenirea punctelor albe pe amigdale și a altor infecții ale cavității bucale. Periajul dentar trebuie efectuat de cel puțin două ori pe zi, timp de minimum două minute, folosind o tehnică corectă care să curețe eficient toată suprafața dinților și limba. Utilizarea aței dentare zilnic ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare dintre dinți, zone greu accesibile periuței. Clătirea regulată cu apă de gură antiseptică poate reduce încărcătura bacteriană din cavitatea bucală. Pentru persoanele predispuse la infecții recurente, gargara cu apă sărată poate fi benefică în menținerea unui mediu oral sănătos.

Întărirea sistemului imunitar: Un sistem imunitar puternic este prima linie de apărare împotriva infecțiilor care pot cauza puncte albe pe amigdale. Adoptarea unui stil de viață sănătos este crucială pentru întărirea imunității. Aceasta include o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale, care furnizează vitaminele și mineralele esențiale pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar. Exercițiile fizice regulate, efectuate cel puțin 30 de minute pe zi, stimulează circulația și funcția imunitară. Gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, meditație sau yoga poate reduce impactul negativ al stresului cronic asupra imunității. Un somn adecvat, de 7-9 ore pe noapte pentru adulți, este esențial pentru regenerarea celulelor imunitare.

Evitarea contactului apropiat cu persoanele infectate: Reducerea expunerii la agenți patogeni este o strategie cheie în prevenirea punctelor albe pe amigdale. Evitarea contactului direct cu persoanele care prezintă simptome de infecții respiratorii, cum ar fi tuse, strănut sau febră, poate reduce semnificativ riscul de contaminare. În perioadele cu risc crescut de infecții, cum ar fi sezonul gripal, limitarea timpului petrecut în spații aglomerate și menținerea unei distanțe adecvate față de alte persoane pot fi măsuri eficiente. În cazul în care contactul cu persoane bolnave este inevitabil, utilizarea măștilor faciale și respectarea riguroasă a igienei mâinilor pot oferi o protecție suplimentară.

Spălarea corectă a mâinilor: Spălarea corectă și frecventă a mâinilor este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a răspândirii infecțiilor care pot cauza puncte albe pe amigdale. Mâinile trebuie spălate cu apă caldă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, acoperind toate suprafețele, inclusiv între degete și sub unghii. Momentele cheie pentru spălarea mâinilor includ înainte de mese, după utilizarea toaletei, după strănut sau tuse, și după contactul cu suprafețe potențial contaminate în spații publice. În absența apei și săpunului, utilizarea unui dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool poate fi o alternativă eficientă. Educarea copiilor cu privire la importanța și tehnica corectă a spălării mâinilor este crucială pentru prevenirea răspândirii infecțiilor în comunitate.

Evitarea împărțirii obiectelor personale: Împărțirea obiectelor personale poate fi o cale directă de transmitere a agenților patogeni care cauzează puncte albe pe amigdale. Obiectele care intră în contact direct cu gura sau saliva, cum ar fi periuțele de dinți, paharele, tacâmurile sau prosoapele, nu trebuie împărțite cu alte persoane, chiar și cu membrii familiei. În cazul copiilor, este important să fie educați să nu împartă jucării sau alte obiecte care pot fi puse în gură. În mediile școlare sau la locul de muncă, evitarea utilizării în comun a instrumentelor de scris, a telefoanelor sau a altor obiecte personale poate reduce riscul de transmitere a infecțiilor. Pentru sportivi, utilizarea individuală a sticlelor de apă și a echipamentelor de protecție orală este esențială în prevenirea răspândirii infecțiilor în cadrul echipei.