Meniu

Haraitul in gat la adulti: care sunt cauzele si optiuni de tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Maria pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Hârâitul în gât la adulți este un simptom comun care poate indica diverse afecțiuni respiratorii. Acest sunet șuierător apare atunci când fluxul de aer întâmpină rezistență în căile respiratorii.

Cauzele variază de la afecțiuni ușoare, precum o răceală, până la boli cronice precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Identificarea promptă a cauzei și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor. Hârâitul poate fi însoțit de alte simptome, cum ar fi tusea, dificultățile de respirație sau senzația de apăsare în piept. În cazurile severe, acest simptom poate indica o urgență medicală care necesită atenție imediată.

Înțelegerea hârâitului în gât la adulți

Hârâitul în gât la adulți este un fenomen complex care poate avea multiple cauze și manifestări. Acest simptom apare atunci când căile respiratorii se îngustează sau se inflamează, creând o rezistență la trecerea aerului.

Definiția hârâitului în gât: Hârâitul în gât reprezintă un sunet șuierător sau muzical care se produce în timpul respirației, de obicei la expirație. Acest sunet este rezultatul vibrației aerului care trece prin căile respiratorii parțial obstrucționate sau îngustate. Intensitatea și tonalitatea hârâitului pot varia în funcție de localizarea și severitatea obstrucției.

Caracteristicile hârâitului în gât: Hârâitul în gât la adulți se manifestă ca un sunet distinct, asemănător unui fluierat sau șuierat, care poate fi auzit fără instrumente medicale în cazurile mai severe. Acesta poate fi continuu sau intermitent și se poate accentua în anumite poziții ale corpului sau în timpul efortului fizic. Hârâitul este adesea însoțit de alte simptome respiratorii, cum ar fi tusea, dificultățile de respirație sau senzația de constricție toracică.

Diferențele dintre hârâitul în gât și cel în piept: Deși ambele tipuri de hârâit indică o obstrucție a căilor respiratorii, localizarea și cauzele diferă. Hârâitul în gât provine din căile respiratorii superioare, cum ar fi laringele sau traheea, și poate fi asociat cu inflamații locale, infecții sau reacții alergice. În schimb, hârâitul în piept își are originea în bronhii sau în căile respiratorii mai mici și este adesea legat de afecțiuni precum astmul sau BPOC. Hârâitul în gât tinde să fie mai sonor și mai ușor de localizat, în timp ce cel în piept poate fi mai difuz și mai profund.

Cauze comune ale hârâitului în gât la adulți

Hârâitul în gât la adulți poate fi cauzat de o varietate de afecțiuni, de la probleme temporare până la boli cronice. Identificarea cauzei exacte este esențială pentru un tratament eficient.

Astmul: Această afecțiune cronică a căilor respiratorii se caracterizează prin inflamația și îngustarea bronhiilor. În cazul astmului, hârâitul apare de obicei în episoade, fiind declanșat de factori precum alergenii, efortul fizic sau infecțiile respiratorii. Hârâitul este adesea însoțit de tuse, dificultăți de respirație și senzație de constricție toracică.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC): BPOC este o afecțiune pulmonară progresivă care include emfizemul pulmonar și bronșita cronică. Această boală cauzează inflamație cronică și îngustare a căilor respiratorii, ducând la hârâit persistent, tuse productivă și dificultăți de respirație, în special la efort. Fumatul este principalul factor de risc pentru dezvoltarea BPOC.

Reacțiile alergice: Alergiile pot provoca hârâit în gât prin inflamarea și îngustarea căilor respiratorii superioare. Reacțiile alergice la polen, praf, păr de animale sau alimente pot declanșa hârâitul, adesea însoțit de alte simptome precum strănut, nas înfundat sau mâncărimi. În cazuri severe, o reacție alergică poate duce la anafilaxie, o urgență medicală care necesită tratament imediat.

Infecțiile respiratorii: Diverse infecții ale tractului respirator pot cauza hârâit temporar. Virusurile răcelii comune, gripa sau infecțiile bacteriene pot inflama căile respiratorii, ducând la producerea de mucus în exces și îngustarea pasajelor de aer. Hârâitul asociat infecțiilor este adesea însoțit de tuse, febră și alte simptome specifice infecției respective.

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE): BRGE poate cauza hârâit în gât atunci când acidul stomacal irită și inflamează căile respiratorii superioare. Acest tip de hârâit este adesea mai pronunțat noaptea sau după mese și poate fi însoțit de senzație de arsură în piept, tuse cronică sau răgușeală.

Disfuncția corzilor vocale: Această afecțiune implică închiderea inadecvată a corzilor vocale în timpul respirației, ceea ce poate duce la hârâit și dificultăți de respirație. Disfuncția corzilor vocale poate fi declanșată de stres, efort fizic sau iritanți ai căilor respiratorii. Simptomele pot fi confundate cu cele ale astmului, dar tratamentul diferă semnificativ.

Diagnosticarea hârâitului în gât la adulți

Diagnosticarea precisă a hârâitului în gât la adulți implică o abordare complexă, care combină examinarea fizică cu diverse teste și investigații. Acest proces este esențial pentru identificarea cauzei subiacente și stabilirea unui plan de tratament adecvat.

Examinarea fizică: În cadrul examinării fizice, medicul va asculta atent respirația pacientului, utilizând un stetoscop pentru a detecta sunetele anormale, inclusiv hârâitul. Se vor evalua tonul, intensitatea și localizarea hârâitului, precum și prezența altor sunete respiratorii. Medicul va examina, de asemenea, gâtul, nasul și urechile pentru a identifica eventuale inflamații sau obstrucții. Istoricul medical complet al pacientului, inclusiv alergiile, bolile cronice și expunerea la factori de risc, va fi luat în considerare pentru a ghida diagnosticul.

Teste de funcție pulmonară: Aceste teste evaluează capacitatea plămânilor de a inspira și expira aerul, măsurând volumele și debitele respiratorii. Spirometria, cel mai frecvent test de funcție pulmonară, măsoară cantitatea și viteza aerului expirat. Testul de provocare bronșică poate fi efectuat pentru a evalua reactivitatea căilor respiratorii, fiind util în diagnosticarea astmului. Aceste teste oferă informații valoroase despre funcționarea plămânilor și pot ajuta la diferențierea între diverse afecțiuni respiratorii.

Teste imagistice: Radiografia toracică este adesea primul test imagistic utilizat, oferind o imagine generală a plămânilor și a structurilor toracice. Tomografia computerizată (CT) oferă imagini mai detaliate și poate fi necesară pentru a identifica anomalii subtile ale căilor respiratorii sau ale țesutului pulmonar. În cazuri specifice, se poate recomanda și o bronhoscopie, o procedură care permite vizualizarea directă a interiorului căilor respiratorii, fiind utilă în detectarea obstrucțiilor sau a leziunilor.

Analize de sânge: Testele de sânge pot oferi informații importante despre starea generală de sănătate și pot ajuta la identificarea cauzelor hârâitului. O hemoleucograma completă poate evidenția prezența unei infecții sau a unei reacții alergice. Testele de alergii specifice pot fi efectuate pentru a identifica alergenii responsabili de simptome. În unele cazuri, se pot măsura nivelurile de gaze în sângele arterial pentru a evalua eficiența schimbului de gaze la nivel pulmonar.

Opțiuni de tratament pentru hârâitul în gât la adulți

Tratamentul hârâitului în gât la adulți variază în funcție de cauza subiacentă și severitatea simptomelor. Abordarea terapeutică poate include o combinație de modificări ale stilului de viață, remedii la domiciliu, terapie cu oxigen și medicamente specifice.

Modificări ale stilului de viață

Schimbările în stilul de viață pot juca un rol crucial în gestionarea hârâitului în gât. Renunțarea la fumat este esențială, deoarece fumatul irită căile respiratorii și agravează simptomele. Menținerea unui mediu curat, fără alergeni, poate reduce semnificativ episoadele de hârâit la persoanele cu alergii. Exercițiile regulate și menținerea unei greutăți sănătoase pot îmbunătăți funcția respiratorie. În cazul refluxului gastroesofagian, evitarea meselor târzii și ridicarea capului patului pot ameliora simptomele nocturne.

Remedii la domiciliu

Diverse remedii pot oferi ameliorare temporară a hârâitului în gât. Inhalarea de abur cald poate ajuta la deschiderea căilor respiratorii și la fluidificarea mucusului. Consumul de lichide calde, precum ceaiuri din plante, poate calma iritația gâtului. Utilizarea unui umidificator în dormitor poate preveni uscarea căilor respiratorii în timpul nopții. Gargara cu apă sărată poate ajuta la reducerea inflamației în gât. Este important de menționat că, deși aceste remedii pot oferi ameliorare simptomatică, ele nu tratează cauza subiacentă a hârâitului și nu ar trebui să înlocuiască tratamentul medical recomandat.

Terapia cu oxigen

În cazurile severe de hârâit asociat cu dificultăți respiratorii semnificative, terapia cu oxigen poate fi necesară. Aceasta implică administrarea de oxigen suplimentar pentru a crește nivelul de oxigen din sânge și a ușura respirația. Terapia cu oxigen poate fi administrată în spital sau la domiciliu, în funcție de severitatea simptomelor și de recomandările medicului. Această terapie este deosebit de importantă în cazul pacienților cu boli pulmonare cronice avansate sau în situații de urgență respiratorie.

Medicamente

Bronhodilatatoare: Aceste medicamente acționează prin relaxarea și dilatarea căilor respiratorii, facilitând fluxul de aer și reducând hârâitul. Bronhodilatatoarele cu acțiune rapidă, precum salbutamolul, oferă ameliorare imediată a simptomelor și sunt utilizate frecvent în crizele acute de astm sau în exacerbările bronhopneumopatiei obstructive cronice. Bronhodilatatoarele cu acțiune prelungită sunt prescrise pentru controlul pe termen lung al simptomelor în bolile respiratorii cronice. Aceste medicamente pot fi administrate prin inhalare, oferind un efect rapid și direcționat asupra căilor respiratorii.

Corticosteroizi inhalatori: Corticosteroizii inhalatori sunt medicamente antiinflamatorii puternice utilizate pentru a reduce inflamația căilor respiratorii, care este adesea cauza subiacentă a hârâitului persistent. Aceste medicamente sunt esențiale în tratamentul pe termen lung al astmului și al altor afecțiuni inflamatorii ale căilor respiratorii. Prin reducerea inflamației, corticosteroizii inhalatori ajută la prevenirea episoadelor de hârâit și îmbunătățesc funcția pulmonară generală. Utilizarea regulată a acestor medicamente poate reduce frecvența și severitatea simptomelor, precum și riscul de exacerbări acute.

Modificatori de leucotriene: Aceste medicamente acționează prin blocarea efectelor leucotrienelor, substanțe chimice produse de organism care provoacă inflamația căilor respiratorii. Modificatorii de leucotriene, cum ar fi montelukastul, sunt utilizați în special în tratamentul astmului și al alergiilor respiratorii. Ei pot fi eficienți în reducerea hârâitului și a altor simptome respiratorii, în special la pacienții cu astm indus de efort sau astm alergic. Aceste medicamente sunt administrate oral și pot fi utilizate singure sau în combinație cu alte tratamente pentru a obține un control mai bun al simptomelor.

Strategii de prevenire a hârâitului în gât

Prevenirea hârâitului în gât implică o abordare multidimensională, concentrată pe reducerea expunerii la factori declanșatori și menținerea unei sănătăți respiratorii optime. Aceste strategii pot diminua semnificativ frecvența și severitatea episoadelor de hârâit.

Evitarea alergenilor: Identificarea și evitarea alergenilor specifici joacă un rol crucial în prevenirea hârâitului în gât la persoanele cu alergii. Aceasta poate include reducerea expunerii la polen, praf, păr de animale sau mucegai. Utilizarea filtrelor de aer de înaltă eficiență în locuință, spălarea regulată a lenjeriei de pat la temperaturi ridicate și menținerea unui mediu curat pot ajuta la minimizarea prezenței alergenilor. În cazul alergiilor alimentare, evitarea strictă a alimentelor problematice este esențială pentru prevenirea reacțiilor alergice care pot duce la hârâit.

Menținerea unei calități bune a aerului: Calitatea aerului din mediul înconjurător și din interiorul locuinței are un impact semnificativ asupra sănătății respiratorii. Reducerea expunerii la poluanți atmosferici, fum de țigară și vapori chimici poate preveni iritarea căilor respiratorii. Utilizarea unui purificator de aer cu filtru HEPA în casă poate îmbunătăți calitatea aerului interior. Menținerea unui nivel optim de umiditate, între 30% și 50%, poate preveni uscarea căilor respiratorii, care poate contribui la apariția hârâitului. Aerisirea regulată a încăperilor și evitarea utilizării produselor cu miros puternic în spații închise sunt, de asemenea, măsuri importante.

Exerciții fizice regulate: Practicarea regulată a exercițiilor fizice joacă un rol important în menținerea sănătății respiratorii și prevenirea hârâitului în gât. Activitatea fizică moderată îmbunătățește funcția pulmonară, crește capacitatea respiratorie și întărește mușchii implicați în respirație. Exercițiile aerobice, precum mersul pe jos, înotul sau ciclismul, sunt deosebit de benefice. Pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii preexistente, este important să se consulte cu un medic pentru a stabili un program de exerciții adecvat și sigur, care să nu declanșeze episoade de hârât.

Igiena respiratorie adecvată: Menținerea unei igiene respiratorii corespunzătoare este esențială în prevenirea infecțiilor care pot duce la hârâit în gât. Aceasta include spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii feței cu mâinile nespălate și acoperirea gurii și nasului în timpul tusei sau strănutului. Utilizarea unui dezinfectant pentru mâini atunci când spălarea nu este posibilă poate fi, de asemenea, eficientă. În perioadele cu risc crescut de infecții respiratorii, evitarea aglomerărilor și purtarea unei măști în spații publice pot oferi protecție suplimentară. Hidratarea adecvată ajută la menținerea mucoasei respiratorii sănătoase, facilitând eliminarea secrețiilor și prevenind iritațiile.

Renunțarea la fumat: Fumatul este un factor major de risc pentru apariția hârâitului în gât și a altor probleme respiratorii. Renunțarea la fumat poate avea un impact semnificativ asupra sănătății respiratorii. Fumul de țigară irită și inflamează căile respiratorii, crescând riscul de infecții și agravând condițiile preexistente precum astmul sau bronșita cronică. Procesul de renunțare la fumat poate fi dificil, dar există numeroase resurse disponibile, inclusiv terapii de înlocuire a nicotinei, consiliere și medicamente prescrise de medic. Este important să se evite și expunerea la fumatul pasiv, care poate fi la fel de dăunător pentru căile respiratorii.

Când trebuie solicitată asistență medicală

Recunoașterea momentului potrivit pentru a solicita ajutor medical în cazul hârâitului în gât este crucială pentru prevenirea complicațiilor și asigurarea unui tratament prompt și eficient. Anumite simptome sau situații necesită atenție medicală imediată.

Dificultăți severe de respirație: Dificultățile severe de respirație reprezintă o urgență medicală care necesită atenție imediată. Simptomele includ respirație rapidă și superficială, incapacitatea de a vorbi în propoziții complete din cauza lipsei de aer, utilizarea mușchilor gâtului sau ai pieptului pentru a respira și senzația de sufocare. Colorația albăstruie a buzelor sau a unghiilor (cianoză) indică o lipsă severă de oxigen și necesită intervenție medicală de urgență. În astfel de situații, este esențial să se apeleze imediat serviciile de urgență, deoarece aceste simptome pot indica o obstrucție severă a căilor respiratorii sau o exacerbare acută a unei afecțiuni pulmonare preexistente.

Hârâit persistent: Hârâitul care persistă pentru o perioadă îndelungată sau care se agravează în timp necesită evaluare medicală. Acest simptom poate indica o afecțiune subiacentă necontrolată, cum ar fi astmul cronic sau bronhopneumopatia obstructivă cronică. Un hârâit persistent poate fi, de asemenea, un semn al unei infecții respiratorii care nu răspunde la tratamentul inițial sau al unei alergii severe. Consultarea unui medic este importantă pentru a identifica cauza și a ajusta tratamentul în consecință. Ignorarea unui hârâit persistent poate duce la complicații pe termen lung și la deteriorarea funcției pulmonare.

Simptome însoțitoare: Prezența unor simptome adiționale alături de hârâit poate indica o afecțiune mai gravă care necesită atenție medicală. Acestea pot include febră persistentă, tuse productivă cu spută colorată sau cu sânge, dureri în piept, oboseală extremă sau pierdere în greutate inexplicabilă. Aceste simptome pot sugera prezența unei infecții pulmonare severe, cum ar fi pneumonia, sau pot fi indicatori ai unor afecțiuni mai grave, precum cancerul pulmonar. De asemenea, simptome precum umflarea picioarelor sau a gleznelor, sau dificultăți de respirație în poziție culcată, pot indica probleme cardiace care necesită evaluare medicală promptă.

Debut brusc al hârâitului: Apariția bruscă a hârâitului, în special la adulții care nu au antecedente de probleme respiratorii, poate fi un semn de urgență medicală. Acest simptom poate indica o reacție alergică severă (anafilaxie), inhalarea unui corp străin sau o criză acută de astm. În cazul unei reacții alergice severe, hârâitul poate fi însoțit de umflarea limbii sau a gâtului, urticarie și dificultăți de respirație. Inhalarea unui corp străin poate cauza o obstrucție bruscă a căilor respiratorii, necesitând intervenție imediată. În toate aceste cazuri, este esențială solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență pentru a preveni complicațiile potențial fatale.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre hârâitul în gât și cel în piept la adulți?

Hârâitul în gât provine din căile respiratorii superioare, cum ar fi laringele sau traheea, și este adesea mai sonor și mai ușor de localizat. Hârâitul în piept, pe de altă parte, își are originea în bronhii sau în căile respiratorii mai mici și poate fi mai difuz și mai profund.

Poate hârâitul în gât să fie un semn al unei afecțiuni grave la adulți?

Da, hârâitul în gât poate indica uneori o afecțiune gravă, cum ar fi o reacție alergică severă, o infecție respiratorie sau o boală pulmonară cronică. Este important să consultați un medic pentru o evaluare corectă.

Cât timp durează de obicei hârâitul în gât la adulți?

Durata hârâitului în gât poate varia în funcție de cauza subiacentă. În cazul infecțiilor respiratorii, poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni. Pentru afecțiuni cronice, hârâitul poate fi persistent și necesita tratament pe termen lung.

Există medicamente fără prescripție pentru hârâitul în gât la adulți?

Da, există medicamente fără prescripție care pot ajuta la ameliorarea simptomelor, cum ar fi decongestionantele, antihistaminicele și spray-urile nazale. Totuși, este recomandat să consultați un medic înainte de a începe orice tratament.

Poate stresul să cauzeze hârâit în gât la adulți?

Da, stresul poate contribui la apariția hârâitului în gât prin exacerbarea condițiilor preexistente, cum ar fi astmul sau disfuncția corzilor vocale. Tehnicile de gestionare a stresului pot ajuta la reducerea simptomelor.

Este hârâitul în gât contagios?

Hârâitul în gât în sine nu este contagios, dar infecțiile respiratorii care îl cauzează pot fi. Este important să mențineți o igienă corespunzătoare și să evitați contactul cu persoanele bolnave pentru a preveni răspândirea infecțiilor.

Cum pot să știu dacă hârâitul în gât este cauzat de astm sau alergii?

Pentru a determina dacă hârâitul este cauzat de astm sau alergii, este necesară o evaluare medicală completă, care poate include teste de funcție pulmonară, teste de alergii și o examinare clinică detaliată. Consultați un medic pentru un diagnostic precis.

Concluzie

Hârâitul în gât la adulți poate fi un simptom al unor afecțiuni variate, de la infecții respiratorii temporare la boli cronice precum astmul și bronhopneumopatia obstructivă cronică. Diagnosticarea corectă și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a simptomelor și prevenirea complicațiilor. Prin adoptarea unor strategii de prevenire, cum ar fi evitarea alergenilor, menținerea unei calități bune a aerului și renunțarea la fumat, se poate reduce semnificativ frecvența și severitatea episoadelor de hârâit. Consultați întotdeauna un medic pentru o evaluare și un tratament adecvat.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Gong, H. (1990). Wheezing and asthma. Clinical Methods: The History, Physical, and Laboratory Examinations. 3rd edition.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK358/

Irwin, R. S., Barnes, P. J., & Hollingsworth, H. (2013). Evaluation of wheezing illnesses other than asthma in adults. UpToDate. Waltham: UpToDate.

https://medilib.ir/uptodate/show/563

Dr. Maria

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.