Meniu

Virilizare: cauze, simptome, tratament si efecte

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Virilizarea reprezintă dezvoltarea caracteristicilor masculine la femei sau la copii, cauzată de niveluri crescute de hormoni androgeni în organism. Acest fenomen poate apărea din cauze naturale, precum tulburări endocrine, sau ca urmare a expunerii la androgeni exogeni. Simptomele virilizării includ creșterea părului facial și corporal, îngroșarea vocii, mărirea clitorisului și modificări ale distribuției grăsimii corporale.

Diagnosticul implică teste hormonale și imagistice, iar tratamentul vizează corectarea dezechilibrului hormonal și gestionarea simptomelor. Virilizarea poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, necesitând o abordare medicală complexă și suport psihologic.

Înțelegerea virilizării

Virilizarea este un proces complex care implică modificări fiziologice și anatomice cauzate de expunerea excesivă la hormoni androgeni. Acest fenomen poate afecta femeile de toate vârstele, precum și copiii, ducând la dezvoltarea caracteristicilor tipic masculine.

Definiția virilizării: Virilizarea se referă la apariția trăsăturilor masculine la femei sau la copii, ca urmare a nivelurilor anormal de ridicate de androgeni în organism. Aceasta include modificări precum creșterea părului facial și corporal, îngroșarea vocii, mărirea clitorisului, creșterea masei musculare și redistribuirea grăsimii corporale. Virilizarea poate fi cauzată de diverse afecțiuni medicale sau de expunerea la androgeni exogeni.

Baza biologică a virilizării: Procesul de virilizare are la bază acțiunea hormonilor androgeni asupra țesuturilor țintă. Testosteronul și dihidrotestosteronul sunt principalii androgeni implicați în acest proces. Acești hormoni se leagă de receptorii androgenici din celule, activând gene specifice care controlează dezvoltarea și menținerea caracteristicilor masculine. În condiții normale, femeile produc cantități mici de androgeni, dar în cazul virilizării, nivelurile acestora cresc semnificativ.

Rolul androgenilor: Androgenii joacă un rol crucial în virilizare. Aceștia stimulează creșterea părului corporal și facial, măresc glandele sebacee, ducând la acnee, și influențează dezvoltarea musculaturii. De asemenea, androgenii afectează metabolismul lipidic, contribuind la redistribuirea grăsimii corporale într-un tipar masculin. În cazul femeilor, excesul de androgeni poate perturba ciclul menstrual și poate duce la infertilitate. La copii, expunerea precoce la androgeni poate accelera creșterea și maturizarea sexuală, ducând la pubertate precoce la băieți și virilizare la fete.

Cauzele virilizării

Virilizarea poate fi cauzată de o varietate de factori, de la tulburări endocrine la expunerea la androgeni exogeni. Înțelegerea acestor cauze este esențială pentru diagnosticul și tratamentul corect al afecțiunii.

Hiperplazia suprarenală congenitală

Această afecțiune genetică afectează glandele suprarenale, ducând la producția excesivă de androgeni. Hiperplazia suprarenală congenitală este cauzată de deficiențe enzimatice în procesul de sinteză a cortizolului. Ca urmare, glandele suprarenale produc cantități mari de precursori ai cortizolului, care sunt convertiți în androgeni. Această afecțiune poate duce la virilizare severă încă din perioada intrauterină la fetușii de sex feminin.

Sindromul ovarelor polichistice

Această tulburare endocrină frecventă la femeile de vârstă reproductivă se caracterizează prin niveluri crescute de androgeni, ovulație neregulată și prezența chisturilor ovariene. Sindromul ovarelor polichistice poate cauza simptome de virilizare precum hirsutism, acnee și alopecie androgenică. Mecanismul exact al producției excesive de androgeni în această afecțiune nu este pe deplin elucidat, dar implică rezistența la insulină și dereglări ale axei hipotalamo-hipofizo-ovariene.

Utilizarea steroizilor anabolizanți

Steroizii anabolizanți sunt derivați sintetici ai testosteronului, utilizați uneori ilegal pentru creșterea performanței atletice sau a masei musculare. Utilizarea acestor substanțe poate duce la virilizare severă la femei, cu efecte precum îngroșarea vocii, creșterea clitorisului și dezvoltarea părului facial. Efectele virilizante ale steroizilor anabolizanți pot fi parțial ireversibile, chiar și după întreruperea utilizării.

Terapia de substituție cu testosteron

Deși terapia cu testosteron este în principal utilizată la bărbați pentru tratarea hipogonadismului, uneori poate fi prescrisă și femeilor pentru tratarea unor afecțiuni specifice. Utilizarea necorespunzătoare sau dozele excesive de testosteron la femei pot duce la virilizare. Este esențial ca această terapie să fie atent monitorizată de către medici pentru a preveni efectele nedorite.

Expunerea in utero la androgeni

Fetușii de sex feminin pot fi expuși la niveluri crescute de androgeni în timpul dezvoltării intrauterine din diverse cauze. Acestea pot include hiperplazia suprarenală congenitală la făt sau la mamă, tumori producătoare de androgeni la mamă sau utilizarea de medicamente cu efect androgenic în timpul sarcinii. Expunerea prenatală la androgeni poate duce la virilizarea organelor genitale externe ale fetușilor de sex feminin, rezultând în ambiguitate genitală la naștere.

Tumori producătoare de androgeni

Tumorile ovariene sau suprarenale care secretă androgeni pot cauza virilizare rapidă și severă. Aceste tumori pot fi benigne sau maligne și pot produce cantități mari de testosteron sau alți androgeni. Simptomele de virilizare în aceste cazuri tind să progreseze rapid și pot fi însoțite de alte semne sistemice, cum ar fi pierderea în greutate sau dureri abdominale.

Tumori ovariene

Tumorile ovariene producătoare de androgeni: Acestea reprezintă o cauză rară, dar semnificativă de virilizare la femei. Cele mai frecvente tipuri de tumori ovariene asociate cu virilizarea sunt tumorile cu celule Sertoli-Leydig, tumorile cu celule hilare și tumorile cu celule steroidiene. Aceste tumori pot produce cantități mari de testosteron și alți androgeni, ducând la apariția rapidă a semnelor de virilizare. Simptomele pot include creșterea accelerată a părului facial și corporal, îngroșarea vocii, mărirea clitorisului și perturbări ale ciclului menstrual. Diagnosticul se bazează pe investigații imagistice, cum ar fi ecografia transvaginală sau tomografia computerizată, precum și pe teste hormonale. Tratamentul implică de obicei îndepărtarea chirurgicală a tumorii, care în multe cazuri duce la remisiunea simptomelor de virilizare.

Tumori suprarenale: Tumorile suprarenale producătoare de androgeni reprezintă o cauză rară, dar semnificativă de virilizare. Acestea pot fi benigne (adenoame) sau maligne (carcinoame). Simptomele de virilizare apar rapid și sunt adesea severe, incluzând hirsutism pronunțat, alopecie de tip masculin și modificări ale vocii. Diagnosticul se bazează pe teste hormonale și imagistică, iar tratamentul implică de obicei îndepărtarea chirurgicală a tumorii. După tratament, simptomele de virilizare pot regresa, deși unele efecte pot fi ireversibile.

Semne și simptome ale virilizării

Virilizarea se manifestă printr-o serie de modificări fizice și fiziologice cauzate de nivelurile crescute de androgeni. Aceste schimbări pot varia în intensitate și pot apărea treptat sau rapid, în funcție de cauza subiacentă și de nivelul de expunere la androgeni.

Hirsutism: Hirsutismul reprezintă creșterea excesivă a părului terminal în zone tipic masculine la femei. Acest fenomen apare ca urmare a stimulării foliculilor piloși de către nivelurile crescute de androgeni. Părul crește mai gros, mai închis la culoare și mai aspru în zone precum față (în special bărbie și buza superioară), piept, abdomen, spate și coapse. Severitatea hirsutismului poate varia de la ușor până la sever și poate avea un impact semnificativ asupra imaginii de sine și calității vieții persoanelor afectate.

Acnee: Acneea asociată virilizării este cauzată de stimularea excesivă a glandelor sebacee de către androgeni. Acest lucru duce la producția crescută de sebum, care, combinată cu proliferarea bacteriană și inflamația, rezultă în formarea leziunilor acneice. Acneea poate fi severă și rezistentă la tratamentele convenționale, afectând în special fața, pieptul și spatele. În cazurile de virilizare, acneea poate apărea brusc sau se poate agrava semnificativ la persoanele care au avut anterior doar forme ușoare de acnee.

Îngroșarea vocii: Îngroșarea vocii în virilizare este cauzată de efectele androgenilor asupra laringelui și corzilor vocale. Androgenii stimulează creșterea și îngroșarea țesuturilor laringiene, ducând la alungirea și îngroșarea corzilor vocale. Acest proces rezultă într-o voce mai joasă și mai profundă, asemănătoare celei masculine. Modificarea vocii poate fi graduală sau, în cazuri severe de virilizare, poate apărea relativ rapid. Odată instalată, această schimbare este adesea ireversibilă, chiar și după tratarea cauzei subiacente a virilizării.

Clitoromegalie: Clitoromegalia reprezintă mărirea anormală a clitorisului, un simptom specific virilizării la femei. Acest fenomen este cauzat de acțiunea androgenilor asupra țesuturilor clitoridiene, stimulând creșterea și dezvoltarea acestora. Dimensiunea clitorisului poate crește semnificativ, uneori ajungând la dimensiuni similare cu cele ale unui micropenis. Clitoromegalia poate fi însoțită de sensibilitate crescută și disconfort. În cazurile severe, poate afecta funcția sexuală și poate necesita intervenție chirurgicală pentru corectare.

Alopecie de tip masculin: Alopecia de tip masculin la femei, cunoscută și sub numele de alopecie androgenică feminină, este o manifestare a virilizării care afectează scalpu. Androgenii în exces cauzează miniaturizarea foliculilor de păr, ducând la subțierea firelor de păr și eventual la căderea acestora. Tiparul de pierdere a părului la femei diferă de cel masculin, manifestându-se de obicei prin subțierea difuză a părului în zona centrală a scalpului, cu păstrarea liniei frontale a părului. În cazuri severe, poate apărea o pierdere semnificativă a părului, asemănătoare cu modelul masculin de calviție.

Creșterea masei musculare: Creșterea masei musculare în virilizare este rezultatul efectului anabolic al androgenilor asupra țesutului muscular. Androgenii stimulează sinteza proteinelor și promovează hipertrofia fibrelor musculare, ducând la o creștere vizibilă a volumului și definiției musculare. Această modificare este mai pronunțată în zonele superioare ale corpului, precum umeri, brațe și spate. Creșterea masei musculare poate fi însoțită de o reducere a țesutului adipos, rezultând într-o siluetă mai masculină. Aceste schimbări pot fi rapide și semnificative, în special în cazurile de expunere la doze mari de androgeni.

Neregularități menstruale: Neregularitățile menstruale sunt o manifestare frecventă a virilizării, reflectând perturbarea echilibrului hormonal feminin de către excesul de androgeni. Acestea pot include oligomenoree (menstruații rare), amenoree (absența menstruației) sau menometroragie (sângerări menstruale abundente și prelungite). Androgenii în exces interferează cu ciclul ovarian normal, inhibând dezvoltarea foliculară și ovulația. Aceste perturbări pot duce la infertilitate și pot fi asociate cu alte simptome precum dureri pelvine sau disconfort abdominal. Severitatea neregularităților menstruale variază în funcție de nivelul de androgeni și de durata expunerii.

Diagnosticul virilizării

Diagnosticul virilizării implică o abordare complexă, combinând evaluarea clinică atentă cu investigații de laborator și imagistice. Scopul este identificarea cauzei subiacente a excesului de androgeni și evaluarea severității manifestărilor clinice.

Examinarea fizică: Examinarea fizică joacă un rol crucial în diagnosticul virilizării. Medicul evaluează prezența și severitatea semnelor de virilizare, precum hirsutismul, acneea, alopecia și modificările vocii. Se acordă o atenție deosebită distribuției părului corporal, utilizând adesea scara Ferriman-Gallwey pentru cuantificarea hirsutismului. Examinarea include și evaluarea clitorisului pentru identificarea clitoromegaliei, precum și a distribuției țesutului adipos și a masei musculare. Medicul va căuta, de asemenea, semne ale afecțiunilor asociate, cum ar fi acanthosis nigricans, care poate indica rezistența la insulină.

Teste sanguine pentru nivelurile de androgeni: Testele sanguine sunt esențiale pentru confirmarea și cuantificarea excesului de androgeni. Principalii androgeni măsurați includ testosteronul total și liber, androstendionul și dehidroepiandrosteronul sulfat (DHEAS). Nivelurile crescute de testosteron sunt indicative pentru virilizare, în timp ce DHEAS crescut poate sugera o sursă suprarenală. Se măsoară și hormonul luteinizant (LH) și hormonul foliculostimulant (FSH) pentru a evalua funcția ovariană. Alte teste pot include 17-hidroxiprogesteronul pentru excluderea hiperplaziei suprarenale congenitale și prolactina pentru evaluarea funcției hipofizare. Interpretarea acestor rezultate trebuie făcută în contextul clinic și al altor investigații.

Studii imagistice: Investigațiile imagistice sunt cruciale pentru localizarea sursei excesului de androgeni. Ecografia transvaginală este utilizată pentru evaluarea ovarelor, putând detecta chisturi ovariene sau tumori. Tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN) a abdomenului și pelvisului sunt indicate pentru vizualizarea detaliată a glandelor suprarenale și a ovarelor, fiind esențiale în identificarea tumorilor producătoare de androgeni. În cazuri selectate, se poate recurge la tehnici de imagistică funcțională, precum tomografia cu emisie de pozitroni (PET), pentru localizarea tumorilor secretoare de androgeni mai puțin evidente la investigațiile convenționale.

Testul de supresie cu dexametazonă: Acest test diagnostic este utilizat pentru a determina sursa excesului de androgeni în virilizare. Pacientului i se administrează dexametazonă, un corticosteroid sintetic, care în mod normal suprimă producția de hormoni adrenocorticotropi și, implicit, de androgeni suprarenali. Dacă nivelurile de androgeni rămân ridicate după administrarea dexametazonei, acest lucru sugerează o sursă independentă de producție a androgenilor, cum ar fi o tumoră ovariană sau suprarenală. Testul ajută la diferențierea între cauzele suprarenale și ovariene ale virilizării.

Tratamentul virilizării

Tratamentul virilizării este complex și personalizat, vizând atât gestionarea cauzei subiacente, cât și ameliorarea simptomelor. Abordarea terapeutică combină intervenții medicale, hormonale și, în unele cazuri, chirurgicale, cu scopul de a restabili echilibrul hormonal și a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Managementul afecțiunilor subiacente

Tratamentul virilizării începe cu identificarea și gestionarea cauzei primare. În cazul sindromului ovarelor polichistice, terapia poate include medicamente pentru reglarea ovulației și reducerea rezistenței la insulină. Pentru hiperplazia suprarenală congenitală, se administrează corticosteroizi pentru a suprima producția excesivă de androgeni. Tumorile ovariene sau suprarenale necesită intervenție chirurgicală. Abordarea individualizată este esențială, ținând cont de severitatea simptomelor, vârsta pacientului și dorința de fertilitate viitoare.

Tratamente hormonale

Terapia hormonală joacă un rol central în managementul virilizării. Contraceptivele orale combinate sunt adesea prima linie de tratament, suprimând producția ovariană de androgeni și crescând nivelul globulinei care leagă hormonii sexuali, reducând astfel androgenul liber. Antiandrogenii, precum spironolactona sau finasterida, blochează efectele androgenilor la nivel tisular. În cazuri severe, se pot utiliza analogi ai hormonului eliberator de gonadotropină pentru a suprima complet producția ovariană de androgeni. Alegerea terapiei hormonale depinde de severitatea simptomelor și de toleranța pacientului la efectele secundare.

Tratamente cosmetice pentru hirsutism

Gestionarea hirsutismului implică adesea o combinație de metode pentru îndepărtarea părului și tratamente care încetinesc creșterea acestuia. Metodele de îndepărtare includ epilarea cu laser, electroliza, ceara și diverse creme depilatoare. Tratamentele topice precum eflornitina pot fi prescrise pentru a încetini creșterea părului facial. Este important de menționat că aceste tratamente cosmetice trebuie combinate cu terapia hormonală pentru rezultate optime. Pacienții trebuie consiliați cu privire la natura cronică a hirsutismului și necesitatea unui management pe termen lung.

Modificări ale stilului de viață

Schimbările în stilul de viață pot juca un rol semnificativ în managementul virilizării, în special în cazurile asociate cu sindromul ovarelor polichistice sau rezistența la insulină. Pierderea în greutate, chiar și modestă, poate îmbunătăți semnificativ sensibilitatea la insulină și poate reduce nivelurile de androgeni. O dietă echilibrată, bogată în fibre și săracă în carbohidrați rafinați, combinată cu exerciții fizice regulate, poate ajuta la reglarea nivelurilor hormonale. Reducerea stresului prin tehnici de relaxare și un somn adecvat sunt, de asemenea, benefice. Aceste modificări nu doar că ameliorează simptomele, dar pot îmbunătăți și răspunsul la alte tratamente.

Intervenții chirurgicale

Îndepărtarea tumorii: Intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea tumorilor producătoare de androgeni este crucială în tratamentul virilizării cauzate de neoplazii. În cazul tumorilor ovariene, se poate efectua o ovarectomie unilaterală sau bilaterală, în funcție de localizarea și natura tumorii. Pentru tumorile suprarenale, adrenalectomia laparoscopică este adesea preferată datorită recuperării mai rapide și morbidității reduse. Îndepărtarea chirurgicală a sursei de androgeni duce, în multe cazuri, la o ameliorare rapidă a simptomelor de virilizare, deși unele efecte pot necesita tratament suplimentar sau pot fi ireversibile.

Chirurgie reconstructivă pentru virilizarea genitală: Virilizarea severă poate necesita intervenții chirurgicale reconstructive, în special în cazurile de clitoromegalie pronunțată sau malformații genitale congenitale. Procedurile pot include reducerea clitorisului, vaginoplastia și reconstrucția labiilor. Aceste intervenții sunt complexe și necesită o echipă multidisciplinară, incluzând urologi, ginecologi și chirurgi plasticieni specializați. Obiectivul este de a restabili anatomia și funcția normală, minimizând în același timp riscul de pierdere a sensibilității și asigurând un rezultat estetic satisfăcător. Consilierea psihologică pre și postoperatorie este esențială pentru a ajuta pacienții să se adapteze la schimbările corporale.

Reversibilitatea și efectele pe termen lung

Virilizarea poate avea efecte atât reversibile, cât și permanente asupra organismului. Înțelegerea acestor efecte și a implicațiilor lor pe termen lung este crucială pentru managementul pacienților și pentru stabilirea așteptărilor realiste privind rezultatele tratamentului.

Efecte reversibile: Multe simptome ale virilizării pot fi reversibile cu tratament adecvat și prompt. Acneea, seboreea și unele aspecte ale hirsutismului se pot ameliora semnificativ odată ce nivelurile de androgeni sunt normalizate. Ciclul menstrual se poate regulariza, iar fertilitatea poate fi restabilită în multe cazuri. Distribuția grăsimii corporale poate reveni treptat la un model feminin tipic. Aceste îmbunătățiri depind de cauza subiacentă, durata expunerii la androgeni și promptitudinea cu care este inițiat tratamentul. Răspunsul la terapie variază individual și poate necesita luni sau chiar ani pentru o reversibilitate completă.

Efecte permanente: Unele efecte ale virilizării pot fi ireversibile, în special dacă expunerea la androgeni a fost de lungă durată sau a avut loc în perioade critice de dezvoltare. Îngroșarea vocii este adesea permanentă din cauza modificărilor structurale ale corzilor vocale. Clitoromegalia severă poate necesita intervenție chirurgicală pentru corectare. Alopecia de tip masculin poate fi parțial ireversibilă, necesitând tratamente specifice pentru stimularea creșterii părului. Modificările scheletice, cum ar fi lărgirea mandibulei sau creșterea proeminenței frunții, sunt de asemenea permanente. Aceste efecte pot avea un impact semnificativ asupra imaginii de sine și pot necesita suport psihologic pe termen lung.

Implicații pe termen lung pentru sănătate: Virilizarea poate avea consecințe semnificative pentru sănătatea pe termen lung. Expunerea cronică la niveluri ridicate de androgeni poate crește riscul de boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2 și sindrom metabolic. Densitatea osoasă poate fi afectată, crescând riscul de osteoporoză în viitor. Fertilitatea poate fi compromisă pe termen lung, chiar și după normalizarea nivelurilor hormonale. Există, de asemenea, un risc crescut de dezvoltare a cancerului endometrial în cazurile netratate de exces androgenic cronic. Monitorizarea atentă și managementul continuu sunt esențiale pentru prevenirea și tratarea acestor complicații potențiale. Educația pacientului și screeningul regulat pentru afecțiunile asociate sunt componente cruciale ale îngrijirii pe termen lung.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre virilizare și hirsutism?

Virilizarea implică dezvoltarea caracteristicilor masculine, cum ar fi îngroșarea vocii și creșterea masei musculare, pe lângă hirsutism. Hirsutismul se referă doar la creșterea excesivă a părului în zone tipic masculine la femei. Astfel, virilizarea include hirsutismul, dar are un spectru mai larg de simptome.

Poate apărea virilizarea la bărbați?

Deși mai puțin frecventă, virilizarea poate apărea și la bărbați, adesea ca rezultat al unei producții excesive de androgeni. Aceasta poate duce la pubertate precoce la băieți sau la simptome precum infertilitatea și hipertrofia prostatei la bărbații adulți.

Este virilizarea întotdeauna un semn al unei afecțiuni medicale grave?

Virilizarea poate indica o afecțiune medicală gravă, dar nu întotdeauna. Poate fi cauzată de tulburări hormonale tratabile, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice. Totuși, prezența virilizării necesită evaluare medicală pentru a exclude cauze mai grave, cum ar fi tumorile producătoare de androgeni.

Cât de rapid se pot dezvolta semnele de virilizare?

Semnele de virilizare pot apărea treptat sau rapid, în funcție de cauza subiacentă. În cazurile de tumori producătoare de androgeni, simptomele pot progresa rapid, în timp ce afecțiunile hormonale cronice pot duce la o dezvoltare lentă a simptomelor.

Pot pilulele contraceptive să cauzeze sau să trateze virilizarea?

Pilulele contraceptive nu cauzează virilizare, dar sunt adesea utilizate pentru a trata simptomele acesteia. Ele ajută la reducerea nivelurilor de androgeni și la ameliorarea simptomelor precum hirsutismul și neregularitățile menstruale. Prescrierea trebuie făcută sub supraveghere medicală.

Cum afectează virilizarea fertilitatea la femei?

Virilizarea poate afecta negativ fertilitatea prin perturbarea ciclului menstrual și inhibarea ovulației. Tratamentul adecvat al cauzei subiacente poate restabili fertilitatea în multe cazuri, dar uneori sunt necesare intervenții suplimentare pentru a îmbunătăți șansele de concepție.

Poate fi prevenită virilizarea?

Prevenirea virilizării depinde de cauza sa. Unele forme genetice nu pot fi prevenite, dar gestionarea factorilor de risc și tratamentul precoce al tulburărilor hormonale pot reduce incidența și severitatea simptomelor. Consultarea periodică cu un medic este esențială pentru prevenirea complicațiilor.

Concluzie

Virilizarea este un fenomen complex care implică dezvoltarea trăsăturilor masculine la femei și copii din cauza nivelurilor crescute de androgeni. Cauzele variază de la tulburări endocrine la expunerea exogenă la androgeni. Diagnosticul corect și tratamentul prompt sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a simptomelor și pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung. Intervențiile terapeutice pot include tratamente hormonale, cosmetice și chirurgicale, adaptate nevoilor individuale ale fiecărui pacient. Înțelegerea și monitorizarea efectelor pe termen lung sunt cruciale pentru asigurarea unei calități optime a vieții.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Mills, I. H. (1960). Virilizing syndromes. Postgraduate Medical Journal, 36(413), 176.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2481687/

Nafiya, P., Soodhana, D., Kesavan, M. R., Remesh, P., & Mammen, A. (2023). Early onset virilization: Importance of ruling out the sinister causes. Pediatric Companion, 2(3), 62-65.

https://journals.lww.com/pedi/fulltext/2023/02030/early_onset_virilization__importance_of_ruling_out.4.aspx

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.