Ameteala si vedere dubla: cauze subiacente si optiuni de tratament

Înțelegerea mecanismelor care stau la baza acestor simptome și recunoașterea semnelor de alarmă sunt esențiale pentru gestionarea corectă a sănătății. În majoritatea cazurilor, amețeala și vederea dublă pot fi tratate eficient, dar este important ca persoanele afectate să consulte un medic pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.

Înțelegerea amețelii și a vederii duble

Amețeala și vederea dublă sunt simptome complexe care pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții. Acestea pot fi cauzate de o varietate de factori, de la probleme minore până la afecțiuni medicale serioase.

Definiția amețelii: Amețeala este o senzație de dezechilibru sau de rotire a mediului înconjurător. Aceasta poate varia de la o ușoară senzație de instabilitate până la vertij sever, care poate face dificilă menținerea echilibrului sau efectuarea activităților zilnice. Amețeala poate fi însoțită de greață, transpirații sau dificultăți de concentrare.

Definiția vederii duble (diplopia): Vederea dublă, cunoscută medical sub numele de diplopie, este o afecțiune în care o persoană vede două imagini ale unui singur obiect. Aceste imagini pot fi alăturate, suprapuse sau separate. Diplopia poate afecta semnificativ percepția adâncimii și coordonarea, făcând dificile activități precum cititul sau condusul.

Tipuri de vedere dublă: Există două tipuri principale de diplopie: monoculară și binoculară. Diplopia monoculară persistă atunci când un ochi este acoperit și este cauzată de probleme ale ochiului în sine. Diplopia binoculară dispare când un ochi este acoperit și este cauzată de dezalinierea ochilor sau de probleme ale mușchilor oculari.

Relația dintre amețeală și vedere dublă: Amețeala și vederea dublă sunt adesea interconectate, deoarece ambele pot fi cauzate de probleme ale sistemului nervos sau ale aparatului vestibular. Sistemul vestibular, localizat în urechea internă, joacă un rol crucial în menținerea echilibrului și coordonarea mișcărilor oculare. Când acest sistem este perturbat, poate rezulta atât amețeală, cât și probleme de vedere, inclusiv diplopie.

Simptome comune

Amețeala și vederea dublă sunt adesea însoțite de alte simptome care pot varia în intensitate și durată. Recunoașterea acestor simptome asociate poate ajuta la identificarea cauzei subiacente și la obținerea unui tratament adecvat.

Greața: Greața este o senzație neplăcută de disconfort în stomac, adesea însoțită de dorința de a vomita. În contextul amețelii și vederii duble, greața poate fi cauzată de perturbarea sistemului vestibular sau de conflictul dintre informațiile vizuale și cele de echilibru primite de creier. Acest simptom poate exacerba senzația de disconfort și poate face dificilă efectuarea activităților zilnice.

Dureri de cap: Cefaleea poate varia de la o durere surdă până la dureri pulsatile intense. În cazul amețelii și vederii duble, durerile de cap pot fi rezultatul tensiunii musculare cauzate de efortul de a menține echilibrul sau de a focaliza vederea. De asemenea, pot fi un simptom al unor afecțiuni neurologice mai grave care cauzează atât amețeală, cât și diplopie.

Dificultăți de focalizare: Persoanele care experimentează amețeală și vedere dublă pot avea probleme în a-și concentra privirea asupra obiectelor. Această dificultate poate fi cauzată de dezalinierea ochilor sau de perturbarea sistemului vestibulo-ocular, care coordonează mișcările ochilor cu poziția capului. Problemele de focalizare pot duce la oboseală vizuală și pot afecta capacitatea de a citi sau de a efectua sarcini care necesită atenție vizuală detaliată.

Senzația de dezechilibru: Senzația de dezechilibru este o caracteristică comună a amețelii și poate fi exacerbată de vederea dublă. Persoanele afectate pot simți că podeaua se mișcă sub picioarele lor sau că mediul înconjurător se rotește. Această senzație poate varia de la o ușoară instabilitate până la o incapacitate de a sta în picioare sau de a merge fără sprijin. Dezechilibrul poate crește riscul de căderi, în special la persoanele în vârstă.

Vedere încețoșată: Pe lângă vederea dublă, persoanele pot experimenta și o vedere încețoșată sau neclară. Acest simptom poate fi cauzat de probleme de focalizare, de fluctuații ale presiunii intraoculare sau de perturbări ale sistemului nervos care afectează procesarea vizuală. Vederea încețoșată poate complica și mai mult problemele de echilibru și coordonare asociate cu amețeala.

Cauzele amețelii și vederii duble

Amețeala și vederea dublă pot fi cauzate de o varietate de factori, de la probleme minore și temporare până la afecțiuni medicale mai serioase. Înțelegerea cauzelor subiacente este esențială pentru diagnosticarea și tratamentul corect al acestor simptome.

Anxietatea și stresul: Anxietatea și stresul cronic pot declanșa o serie de reacții fiziologice în organism care pot duce la amețeală și tulburări de vedere. Aceste stări emoționale intense pot provoca hiperventilație, care modifică nivelul de dioxid de carbon din sânge, ducând la constricția vaselor de sânge cerebrale. Acest lucru poate afecta fluxul sanguin către creier și organele de echilibru, rezultând în senzații de amețeală și vedere neclară. De asemenea, tensiunea musculară asociată cu anxietatea poate afecta mușchii oculari, provocând oboseală vizuală și, uneori, vedere dublă temporară.

Efecte secundare ale medicamentelor: Numeroase medicamente pot avea ca efect secundar amețeala și tulburările de vedere. Printre acestea se numără anumite antidepresive, anxiolitice, antihipertensive și anticonvulsivante. Aceste medicamente pot afecta echilibrul chimic al creierului sau pot modifica presiunea sanguină, influențând astfel funcția vestibulară și vizuală. Unele medicamente pot cauza relaxarea sau spasmul mușchilor oculari, ducând la dificultăți de focalizare sau vedere dublă. Este important ca pacienții să discute cu medicul lor despre posibilele efecte secundare ale medicamentelor și să raporteze orice simptom nou apărut.

Consumul de alcool: Alcoolul are un efect semnificativ asupra sistemului nervos central, afectând atât echilibrul, cât și vederea. Consumul excesiv de alcool poate duce la deshidratare și dezechilibre electrolitice, care pot provoca amețeli. De asemenea, alcoolul interferează cu funcționarea normală a urechii interne, organul responsabil pentru menținerea echilibrului. În ceea ce privește vederea, alcoolul poate afecta coordonarea mușchilor oculari, ducând la vedere dublă sau neclară. Efectele pot persista și după ce alcoolul a fost eliminat din organism, un fenomen cunoscut sub numele de „mahmureală”.

Glicemia scăzută: Nivelul scăzut al zahărului din sânge, cunoscut și sub numele de hipoglicemie, poate provoca o serie de simptome, inclusiv amețeală și tulburări de vedere. Creierul depinde în mare măsură de glucoză pentru funcționarea sa normală. Când nivelul de zahăr din sânge scade sub un anumit prag, funcțiile cerebrale, inclusiv cele legate de echilibru și procesare vizuală, pot fi afectate. Persoanele cu diabet zaharat sunt în mod special predispuse la episoade de hipoglicemie, dar acestea pot apărea și la indivizi sănătoși în condiții de post prelungit sau efort fizic intens.

Leziuni cerebrale sau comoții: Traumatismele cranio-cerebrale, inclusiv comoțiile, pot avea un impact semnificativ asupra funcțiilor neurologice, ducând adesea la simptome precum amețeală și tulburări de vedere. Aceste leziuni pot afecta zonele creierului responsabile de procesarea informațiilor vizuale și vestibulare, perturbând astfel percepția echilibrului și coordonarea oculară. În cazul comoțiilor, chiar și un impact aparent minor poate provoca o disfuncție temporară a creierului, rezultând în simptome care pot include vedere încețoșată, vedere dublă și dificultăți de focalizare. Recuperarea poate dura de la câteva zile la mai multe săptămâni, în funcție de severitatea leziunii.

Migrene: Migrenele sunt mai mult decât simple dureri de cap; ele pot fi însoțite de o serie de simptome neurologice, inclusiv amețeală și tulburări de vedere. Multe persoane care suferă de migrene experimentează ceea ce se numește „aură”, o serie de simptome care precedă sau însoțesc durerea de cap. Aura poate include perturbări vizuale precum vedere încețoșată, puncte luminoase sau linii zigzag în câmpul vizual. De asemenea, migrenele pot afecta sistemul vestibular, provocând vertij și dezechilibru. Aceste simptome pot persista chiar și după ce durerea de cap s-a diminuat, un fenomen cunoscut sub numele de „migrenă vestibulară”.

Disfuncția vederii binoculare: Această afecțiune apare atunci când ochii nu lucrează împreună în mod corespunzător pentru a forma o singură imagine clară. Persoanele afectate pot experimenta vedere dublă, dureri de cap, dificultăți de focalizare și oboseală oculară. Disfuncția vederii binoculare poate fi cauzată de dezalinierea subtilă a ochilor sau de probleme cu mușchii oculari. Tratamentul poate include exerciții de vedere, lentile prismatice sau, în unele cazuri, intervenție chirurgicală pentru a realinia ochii.

Strabism: Această condiție, cunoscută și sub numele de „ochi încrucișați” sau „ochi leneși”, implică dezalinierea ochilor, unde un ochi este îndreptat într-o direcție diferită față de celălalt. Strabismul poate duce la vedere dublă atunci când creierul nu poate fuziona imaginile provenite de la ambii ochi într-o singură imagine coerentă. În cazurile cronice, creierul poate începe să ignore imaginea provenită de la ochiul deviat, ceea ce poate duce la ambliopie (ochi leneș) dacă nu este tratat la timp. Tratamentul poate include ocluzia ochiului dominant, exerciții de vedere, lentile corective sau intervenție chirurgicală.

Astigmatism: Astigmatismul este o eroare de refracție care apare atunci când corneea sau cristalinul nu au o curbură uniformă, cauzând distorsionarea imaginilor la diferite distanțe. Persoanele cu astigmatism necorectat pot experimenta vedere neclară, dureri de cap și, în unele cazuri, o formă ușoară de vedere dublă, în special atunci când privesc obiecte cu contrast puternic. Această condiție poate fi corectată eficient cu ochelari, lentile de contact sau, în cazuri mai severe, prin intervenție chirurgicală laser. Corectarea astigmatismului nu doar că îmbunătățește claritatea vederii, dar poate reduce și oboseala oculară asociată cu efortul constant de focalizare.

Diagnosticare

Diagnosticarea corectă a cauzelor amețelii și vederii duble necesită o abordare multidisciplinară. Medicii pot utiliza o combinație de examene fizice, teste neurologice și investigații imagistice pentru a determina originea simptomelor. O evaluare completă poate include consultații la mai mulți specialiști, inclusiv oftalmologi, neurologi și otorinolaringologi.

Examinare oftalmologică completă: O examinare oftalmologică amănunțită este esențială pentru evaluarea cauzelor vederii duble și a problemelor de focalizare asociate cu amețeala. Aceasta include testarea acuității vizuale, evaluarea mișcărilor oculare, examinarea fundului de ochi și măsurarea presiunii intraoculare. Medicul oftalmolog va efectua și teste specifice pentru a evalua alinierea ochilor și funcționarea mușchilor oculari. Aceste teste pot include evaluarea vederii binoculare, testul de acoperire alternativă și examinarea cu lampa cu fantă. În cazuri complexe, pot fi necesare investigații suplimentare, cum ar fi topografia corneană sau tomografia în coerență optică, pentru a detecta anomalii structurale subtile ale ochiului.

Evaluarea neurologică: Evaluarea neurologică este crucială în diagnosticarea cauzelor amețelii și vederii duble, în special când se suspectează o afecțiune a sistemului nervos central. Aceasta include examinarea funcției nervilor cranieni, testarea reflexelor, evaluarea coordonării și a echilibrului. Medicul neurolog poate efectua teste specifice precum testul Romberg sau manevrele Dix-Hallpike pentru a evalua funcția vestibulară. De asemenea, pot fi efectuate teste de urmărire vizuală și nistagmografie pentru a evalua mișcările oculare anormale. Aceste evaluări ajută la identificarea unor afecțiuni precum accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă sau tumorile cerebrale.

Teste imagistice: Testele imagistice sunt esențiale pentru vizualizarea structurilor cerebrale și ale urechii interne, oferind informații cruciale despre cauzele amețelii și vederii duble. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) este adesea preferată datorită capacității sale de a oferi imagini detaliate ale țesuturilor moi, inclusiv ale creierului și nervilor. Tomografia computerizată (TC) poate fi utilizată pentru a evalua rapid structurile osoase și pentru a detecta hemoragii sau leziuni acute. În cazuri specifice, angiografia poate fi necesară pentru a examina vasele de sânge cerebrale. Aceste investigații pot identifica tumori, leziuni vasculare sau anomalii structurale care pot cauza simptomele.

Analize de sânge: Analizele de sânge pot oferi informații valoroase despre starea generală de sănătate și pot ajuta la identificarea unor cauze potențiale ale amețelii și vederii duble. Acestea pot include teste pentru a evalua nivelurile de glucoză din sânge, funcția tiroidiană, nivelurile de electroliți și prezența unor infecții. De exemplu, hipoglicemia poate cauza amețeală și tulburări de vedere, în timp ce dezechilibrele electrolitice pot afecta funcția neuromusculară. Testele pentru markeri inflamatori pot indica prezența unor afecțiuni autoimune. În cazuri specifice, pot fi necesare și teste pentru nivelurile de vitamine, în special vitamina B12, a cărei deficiență poate cauza simptome neurologice.

Opțiuni de tratament

Tratamentul amețelii și vederii duble variază în funcție de cauza subiacentă și poate implica o combinație de abordări medicale, terapeutice și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale. Obiectivul principal este ameliorarea simptomelor și tratarea afecțiunii de bază pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Tratarea cauzelor subiacente: Identificarea și tratarea cauzei primare a amețelii și vederii duble este esențială pentru o gestionare eficientă a acestor simptome. În cazul afecțiunilor vestibulare, cum ar fi vertijul poziţional paroxistic benign, manevrele de repoziționare pot fi foarte eficiente. Pentru probleme oculare, corecția vederii prin ochelari sau lentile de contact poate fi suficientă. În cazul afecțiunilor neurologice, tratamentul poate implica medicamente specifice sau terapii țintite. De exemplu, în cazul migrenelor vestibulare, pot fi prescrise medicamente preventive și pentru ameliorarea durerii. Tratarea cauzelor subiacente nu doar că ameliorează simptomele, dar poate preveni și agravarea lor în timp.

Terapia vizuală: Terapia vizuală, cunoscută și sub numele de terapie de antrenament vizual, este o abordare neinvazivă care poate fi foarte eficientă în tratarea anumitor cauze ale vederii duble și amețelii. Aceasta implică o serie de exerciții și tehnici concepute pentru a îmbunătăți coordonarea oculară, focalizarea și procesarea vizuală. Exercițiile pot include urmărirea obiectelor în mișcare, convergența și divergența ochilor, și antrenamentul percepției de adâncime. Terapia vizuală este deosebit de utilă în cazurile de disfuncție a vederii binoculare, strabism sau insuficiență de convergență. Prin îmbunătățirea cooperării între ochi și creier, această terapie poate reduce semnificativ simptomele de vedere dublă și amețeală asociată.

Lentile prismatice: Lentilele prismatice reprezintă o soluție eficientă pentru corectarea vederii duble cauzate de dezalinierea oculară sau de probleme ale mușchilor oculari. Aceste lentile speciale funcționează prin devierea luminii înainte ca aceasta să ajungă la ochi, compensând astfel dezalinierea și permițând creierului să fuzioneze imaginile din ambii ochi într-o singură imagine clară. Lentilele prismatice pot fi incorporate în ochelarii obișnuiți și sunt personalizate în funcție de nevoile specifice ale fiecărui pacient. Ele sunt deosebit de utile în cazurile de paralizie a nervilor oculomotori sau în strabismul care nu poate fi corectat chirurgical. Adaptarea la lentilele prismatice poate necesita timp, dar multe persoane raportează o ameliorare semnificativă a simptomelor și o îmbunătățire a calității vieții.

Medicamente: Tratamentul medicamentos pentru amețeală și vedere dublă variază în funcție de cauza subiacentă. Pentru vertij, medicamentele antiemetice și antivertiginoase, cum ar fi meclizina sau dimenhydrinatul, pot oferi ameliorare simptomatică. În cazul migrenelor vestibulare, pot fi prescrise medicamente preventive precum beta-blocantele sau antidepresivele triciclice. Pentru afecțiuni neurologice, pot fi necesare medicamente specifice, cum ar fi corticosteroizii în cazul sclerozei multiple sau anticoagulante pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale. În cazurile de anxietate severă care cauzează amețeală, anxioliticele pot fi utile pe termen scurt. Este important de menționat că utilizarea medicamentelor trebuie să fie atent monitorizată de un medic pentru a evita efectele secundare și dependența.

Modificări ale stilului de viață: Schimbările în stilul de viață pot juca un rol semnificativ în gestionarea amețelii și a vederii duble, în special atunci când acestea sunt cauzate sau exacerbate de factori de mediu sau comportamentali. Reducerea consumului de alcool și cafeină poate ajuta la diminuarea episoadelor de amețeală. Adoptarea unui program regulat de somn și gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare sau meditație pot îmbunătăți simptomele. Pentru persoanele cu probleme de echilibru, exercițiile fizice ușoare și regulate, cum ar fi yoga sau tai chi, pot îmbunătăți stabilitatea și coordonarea. Modificarea dietei pentru a include alimente bogate în vitamine B și evitarea alimentelor care pot declanșa migrene pot fi, de asemenea, benefice. Este important ca aceste modificări să fie implementate treptat și în consultare cu un medic.

Intervenții chirurgicale (în cazuri severe): În situațiile în care amețeala și vederea dublă sunt cauzate de probleme structurale severe sau nu răspund la tratamentele conservative, intervenția chirurgicală poate fi necesară. Pentru probleme oculare precum strabismul sever, chirurgia pentru realinierea mușchilor oculari poate fi o opțiune. În cazul tumorilor cerebrale sau ale urechii interne care cauzează simptome, îndepărtarea chirurgicală poate fi esențială. Pentru anumite tipuri de vertij, cum ar fi boala Ménière refractară la tratament, proceduri precum decompresiunea sacului endolimfatic sau labirintectomia pot fi luate în considerare. Intervenția chirurgicală pentru corectarea leziunilor vasculare cerebrale, cum ar fi anevrismele, poate fi vitală în prevenirea complicațiilor grave. Decizia de a recurge la chirurgie este luată cu atenție, evaluând riscurile și beneficiile pentru fiecare caz în parte.

Gestionarea amețelii și a vederii duble

Gestionarea eficientă a amețelii și a vederii duble implică o abordare cuprinzătoare, care combină tratamentul medical cu strategii de auto-îngrijire. Aceasta include atât măsuri imediate pentru ameliorarea simptomelor acute, cât și strategii pe termen lung pentru prevenirea și controlul episoadelor viitoare.

Pași imediați în timpul unui episod: În timpul unui episod acut de amețeală și vedere dublă, primul pas este asigurarea siguranței personale. Persoana afectată trebuie să se așeze sau să se întindă într-un loc sigur pentru a preveni căderea și potențialele accidentări. Închiderea ochilor sau fixarea privirii asupra unui punct fix poate ajuta la reducerea senzației de rotire. Respirația profundă și lentă poate calma sistemul nervos și poate reduce anxietatea asociată. Dacă este posibil, eliminarea stimulilor vizuali puternici și reducerea zgomotelor din jur pot fi benefice. În cazul în care simptomele sunt severe sau persistente, este important să se solicite asistență medicală imediată, mai ales dacă acestea sunt însoțite de alte semne neurologice.

Strategii de gestionare pe termen lung: Gestionarea pe termen lung a amețelii și a vederii duble implică o abordare complexă. Aceasta include aderarea strictă la planul de tratament prescris de medic, fie că este vorba de medicamente, terapie vizuală sau exerciții de echilibru. Menținerea unui jurnal al simptomelor poate ajuta la identificarea factorilor declanșatori și la monitorizarea eficacității tratamentului. Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și un somn adecvat, poate reduce frecvența și severitatea episoadelor. Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația sau yoga, pot fi benefice. Este important să se evite situațiile care pot exacerba simptomele, cum ar fi schimbările bruște de poziție sau expunerea prelungită la ecrane digitale. Consultările regulate cu medicul pentru ajustarea tratamentului și monitorizarea progresului sunt esențiale pentru o gestionare eficientă pe termen lung.

Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unor schimbări în stilul de viață poate avea un impact semnificativ asupra gestionării amețelii și vederii duble. Reducerea consumului de alcool și cafeină poate diminua frecvența episoadelor de amețeală. Practicarea regulată a exercițiilor de echilibru și coordonare, cum ar fi yoga sau tai chi, poate îmbunătăți stabilitatea posturală. Menținerea unei diete echilibrate, bogată în vitamine și minerale esențiale, în special vitamina B12 și magneziu, poate susține funcția neurologică. Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare și meditație poate reduce tensiunea musculară și anxietatea asociată cu aceste simptome. De asemenea, asigurarea unui somn adecvat și limitarea timpului petrecut în fața ecranelor digitale pot contribui la ameliorarea simptomelor vizuale și vestibulare.

Când trebuie solicitată asistență medicală

Recunoașterea momentului potrivit pentru a solicita ajutor medical este crucială în gestionarea amețelii și a vederii duble. Deși multe episoade sunt benigne și trec de la sine, anumite situații necesită evaluare medicală promptă pentru a preveni complicații potențial grave și pentru a asigura un tratament adecvat.

Simptome persistente: Atunci când amețeala și vederea dublă persistă mai mult de câteva zile sau revin frecvent, este necesară o evaluare medicală. Simptomele persistente pot indica o problemă subiacentă mai serioasă, cum ar fi o disfuncție a sistemului vestibular sau o afecțiune neurologică. Chiar dacă simptomele sunt intermitente, dar interferează semnificativ cu activitățile zilnice sau calitatea vieții, consultarea unui medic este esențială. Acesta poate efectua teste specializate pentru a identifica cauza exactă și poate recomanda un plan de tratament adecvat, care poate include terapie fizică, medicamente sau alte intervenții specifice.

Debut brusc al simptomelor severe: Apariția bruscă a unor simptome severe de amețeală sau vedere dublă necesită atenție medicală imediată. Acest tip de debut poate fi un semn de accident vascular cerebral, atac ischemic tranzitor sau alte urgențe neurologice. Simptomele asociate pot include dureri de cap intense, dificultăți de vorbire, slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului. În astfel de situații, fiecare minut contează, iar intervenția medicală rapidă poate preveni leziuni cerebrale permanente sau alte complicații grave. Este crucial să se apeleze imediat la serviciile de urgență pentru evaluare și tratament prompt.

Simptome însoțite de alte semne neurologice: Prezența amețelii și a vederii duble împreună cu alte semne neurologice este un motiv serios de îngrijorare și necesită evaluare medicală urgentă. Aceste semne suplimentare pot include dificultăți de vorbire sau de înghițire, pierderea echilibrului, confuzie, modificări ale stării de conștiență sau convulsii. Combinația acestor simptome poate indica o afecțiune neurologică gravă, cum ar fi scleroza multiplă, o tumoră cerebrală sau o infecție a sistemului nervos central. O evaluare neurologică completă, inclusiv imagistică cerebrală și alte teste specializate, poate fi necesară pentru a stabili un diagnostic precis și a iniția tratamentul adecvat.

Simptome în urma unei leziuni la cap: Apariția amețelii și a vederii duble după o lovitură la cap sau un traumatism cranian necesită atenție medicală imediată. Aceste simptome pot fi indicatori ai unei comoții cerebrale sau ai unei leziuni cerebrale traumatice mai grave. Chiar și în cazul unui impact aparent minor, pot exista consecințe neurologice semnificative. Simptomele pot apărea imediat după accident sau se pot dezvolta în orele sau zilele următoare. Este important să se monitorizeze atent orice schimbări în starea de conștiență, capacitatea de concentrare sau alte funcții cognitive. Evaluarea medicală promptă poate include examene neurologice, teste cognitive și, posibil, imagistică cerebrală pentru a evalua extinderea leziunii și a determina cel mai potrivit plan de tratament și recuperare.