Cancer la san: tipuri, simptome, factori de risc si tratament

Principalele tipuri includ carcinomul ductal invaziv, carcinomul lobular și carcinomul ductal in situ, fiecare necesitând o abordare terapeutică specifică. Simptomele pot include apariția nodulilor, modificări ale aspectului sânului sau mamelonului și scurgeri mamelonare anormale.

Tipurile de cancer la sân

Există mai multe forme distincte de cancer la sân, fiecare cu particularități specifice care influențează atât prognosticul, cât și abordarea terapeutică. Înțelegerea tipului specific de cancer este esențială pentru stabilirea celui mai eficient plan de tratament.

Carcinomul ductal invaziv

Această formă de cancer la sân începe în canalele galactofore și se extinde în țesutul mamar înconjurător. Reprezintă cea mai frecventă formă de cancer mamar, fiind diagnosticat în aproximativ 80% dintre cazuri. Celulele canceroase pot pătrunde în sistemul limfatic sau sanguin, răspândindu-se astfel în alte părți ale organismului.

Carcinomul lobular invaziv

Acest tip de cancer se dezvoltă în lobulii glandei mamare, structurile responsabile de producerea laptelui. Are tendința de a se dezvolta mai frecvent bilateral și poate fi mai dificil de detectat prin mamografie comparativ cu alte tipuri. Prezintă un model de creștere difuz și poate să apară în mai multe zone ale sânului simultan.

Carcinomul ductal in situ

Reprezintă o formă precoce de cancer la sân, în care celulele anormale sunt limitate la interiorul canalelor galactofore, fără să invadeze țesutul înconjurător. Este considerat un precursor al cancerului invaziv și are un prognostic excelent când este tratat corespunzător. Detectarea și tratamentul său precoce pot preveni dezvoltarea unui cancer invaziv.

Tipuri speciale

Cancerul triplu negativ: Această formă agresivă de cancer la sân nu prezintă receptori pentru estrogen, progesteron și proteina HER2. Crește și se răspândește mai rapid decât alte tipuri de cancer mamar, afectând mai frecvent femeile tinere. Tratamentul său este mai dificil deoarece nu răspunde la terapiile hormonale sau cele țintite.

Cancerul mamar inflamator: O formă rară și agresivă care se manifestă prin roșeață, umflare și căldură la nivelul sânului afectat. Pielea poate căpăta aspect de coajă de portocală din cauza blocării vaselor limfatice de către celulele canceroase. Necesită tratament urgent și complex, incluzând chimioterapie, chirurgie și radioterapie.

Boala Paget a sânului: O formă rară care afectează inițial mamelonul și areola. Se manifestă prin modificări ale pielii similare unui eczeme, însoțite de mâncărime, arsură și, uneori, sângerare. Este frecvent asociată cu un cancer ductal subiacent și necesită o evaluare completă pentru determinarea extensiei bolii.

Semne și simptome

Recunoașterea semnelor și simptomelor cancerului la sân este crucială pentru diagnosticarea precoce. Modificările la nivelul sânului pot fi subtile inițial, dar identificarea lor rapidă poate face diferența în prognosticul bolii.

Durere sau disconfort la nivelul sânului

Deși majoritatea cancerelor mamare nu sunt dureroase în stadiile incipiente, unele persoane pot experimenta senzații de disconfort sau durere localizată care persistă. Durerea poate fi continuă sau intermitentă și nu este legată de ciclul menstrual. Este important de menționat că majoritatea durerilor mamare nu sunt cauzate de cancer.

Modificări în dimensiunea sau forma sânului

Schimbările în aspectul sânului pot include asimetrie nou apărută, modificări ale conturului sau deformări vizibile ale formei naturale a sânului. Aceste modificări pot apărea treptat sau brusc și pot afecta un singur sân. Retracția pielii sau aspectul de „coajă de portocală” sunt semne care necesită evaluare medicală imediată.

Modificări ale mamelonului sau scurgeri

Retracția mamelonului, inversarea sa sau apariția unor scurgeri spontane, mai ales dacă sunt sanguinolente, reprezintă semne de alarmă. Modificările pot include și descuamarea sau îngroșarea pielii mamelonului și areolei. Orice scurgere mamelonară care apare în afara perioadei de alăptare trebuie investigată.

Modificări ale pielii

Adâncirea și retracția pielii: Modificările structurale ale țesutului mamar pot cauza retracții și adâncituri la nivelul pielii sânului. Acest fenomen apare când tumora trage de ligamentele care conectează pielea de țesutul mamar profund. Aspectul poate varia de la mici depresiuni până la zone mai extinse de retracție, fiind mai vizibile când brațele sunt ridicate sau când se face presiune asupra sânului.

Roșeață și erupții cutanate: Modificările inflamatorii ale pielii sânului pot include zone de roșeață intensă, căldură locală și edem. Aceste schimbări pot fi difuze sau localizate și sunt adesea însoțite de sensibilitate crescută la atingere. În unele cazuri, pielea poate prezenta descuamări sau cruste, iar zona afectată poate avea un aspect neregulat și inflamat.

Aspect de coajă de portocală: Această modificare caracteristică se manifestă prin apariția unor mici denivelări pe suprafața pielii, similare aspectului cojii de portocală. Fenomenul este cauzat de blocarea vaselor limfatice de către celulele canceroase, ceea ce duce la acumularea de lichid în țesutul subcutanat. Aspectul devine mai evident când pielea este strânsă ușor între degete.

Factori de risc

Dezvoltarea cancerului la sân este influențată de o combinație complexă de factori genetici, hormonali și de mediu. Identificarea și înțelegerea acestor factori permite implementarea strategiilor de prevenție și detectare precoce, crescând șansele unui tratament eficient.

Vârsta și sexul

Riscul de cancer la sân crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate după 50 de ani. Femeile sunt afectate mult mai frecvent decât bărbații, această diferență fiind atribuită expunerii îndelungate la hormoni feminini și particularităților structurale ale țesutului mamar feminin.

Istoricul familial

Prezența cancerului la sân în familie, în special la rude de gradul întâi precum mama, sora sau fiica, dublează sau triplează riscul individual de dezvoltare a bolii. Riscul este cu atât mai mare cu cât numărul rudelor afectate este mai mare și cu cât vârsta la care acestea au fost diagnosticate este mai mică.

Factori legați de stilul de viață

Obiceiurile zilnice și alegerile în ceea ce privește stilul de viață influențează semnificativ riscul de cancer la sân. Consumul regulat de alcool, lipsa activității fizice și obezitatea, în special după menopauză, sunt asociate cu un risc crescut. Dieta bogată în grăsimi saturate și consumul redus de fibre pot contribui la dezvoltarea bolii.

Factori hormonali

Expunerea prelungită la estrogeni naturali sau sintetici crește riscul de cancer la sân. Menstruația precoce (înainte de 12 ani), menopauza tardivă (după 55 ani), lipsa sarcinilor sau prima sarcină după 30 de ani sunt factori care prelungesc expunerea la estrogeni. Terapia de substituție hormonală la menopauză poate crește de asemenea riscul.

Factori genetici

Mutații ale genei BRCA1: Această modificare genetică crește semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului la sân, putând ajunge până la 85% pe parcursul vieții. Persoanele purtătoare ale acestei mutații tind să dezvolte forme mai agresive de cancer și la vârste mai tinere. Testarea genetică este recomandată persoanelor cu istoric familial semnificativ.

Mutații ale genei BRCA2: Prezența acestei mutații genetice este asociată cu un risc crescut de cancer la sân, deși mai mic comparativ cu mutațiile BRCA1. Cancerele asociate cu această mutație tind să fie mai puțin agresive și răspund mai bine la tratament. Purtătorii acestei mutații au un risc crescut și pentru alte tipuri de cancer.

Alte mutații genetice: Pe lângă genele BRCA, există și alte modificări genetice care pot crește riscul de cancer la sân, precum mutațiile genelor PALB2, CHEK2 sau ATM. Aceste mutații sunt mai rare, dar pot fi semnificative în anumite familii. Identificarea lor poate influența strategiile de screening și prevenție.

Opțiuni de tratament

Tratamentul cancerului la sân necesită o abordare personalizată și complexă, adaptată fiecărui caz în parte. Strategia terapeutică este stabilită în funcție de tipul și stadiul cancerului, caracteristicile biologice ale tumorii și starea generală a pacientului.

Chimioterapie

Acest tratament sistemic utilizează medicamente speciale pentru distrugerea celulelor canceroase din întregul organism. Chimioterapia poate fi administrată înainte de operație pentru reducerea dimensiunii tumorii sau după intervenția chirurgicală pentru eliminarea celulelor canceroase reziduale. Medicamentele sunt administrate intravenos sau oral, în cicluri specifice, cu perioade de repaus între acestea pentru permiterea recuperării organismului.

Radioterapie

Această metodă folosește radiații de înaltă energie pentru distrugerea celulelor canceroase și reducerea riscului de recidivă locală. Tratamentul este aplicat cu precizie în zona afectată, protejând țesuturile sănătoase din jur. Radioterapia este adesea recomandată după intervenția chirurgicală conservatoare sau după mastectomie în cazurile cu risc crescut de recidivă.

Terapie hormonală

Tratamentul hormonal este utilizat pentru tipurile de cancer la sân care sunt sensibile la hormoni. Medicamentele folosite blochează efectul estrogenului asupra celulelor canceroase sau reduc producția de estrogen în organism. Terapia poate dura mai mulți ani și este esențială pentru prevenirea recidivelor în cazurile hormone-dependente.

Terapie țintită

Acest tip de tratament modern este conceput pentru a ataca specific anumite caracteristici ale celulelor canceroase. Medicamentele țintite recunosc și blochează proteinele specifice care stimulează creșterea celulelor canceroase. Tratamentul este mai precis și poate avea efecte secundare mai reduse comparativ cu chimioterapia clasică.

Opțiuni chirurgicale

Lumpectomie: Această procedură chirurgicală conservatoare presupune îndepărtarea tumorii și a unei margini de țesut sănătos din jurul acesteia, păstrând restul sânului intact. Intervenția este urmată de radioterapie pentru eliminarea eventualelor celule canceroase rămase. Rezultatele estetice sunt foarte bune, iar rata de supraviețuire este similară cu cea după mastectomie în cazurile selectate corespunzător.

Mastectomie: Această intervenție implică îndepărtarea completă a țesutului mamar, inclusiv pielea, mamelonul și areola. Este recomandată în cazurile de tumori mari, multiple sau când există un risc genetic crescut. Tehnicile moderne permit conservarea pielii și a complexului areolo-mamelonar în anumite cazuri, facilitând reconstrucția ulterioară.

Reconstrucția sânului: Această procedură chirurgicală poate fi efectuată imediat după mastectomie sau la distanță de aceasta. Reconstrucția poate utiliza implanturi mamare sau țesuturi proprii prelevate din alte zone ale corpului. Tehnica este aleasă în funcție de caracteristicile anatomice ale pacientei, preferințele acesteia și recomandările echipei medicale.

Rate de supraviețuire

Prognosticul cancerului la sân s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele decenii datorită progreselor în diagnosticarea precoce și tratamentele moderne. Șansele de supraviețuire variază în funcție de stadiul bolii la momentul diagnosticului și de caracteristicile biologice ale tumorii.

Rata de supraviețuire la 5 ani

Datele statistice arată că aproximativ 90% dintre pacientele diagnosticate cu cancer la sân supraviețuiesc cel puțin 5 ani după diagnostic. Acest procent este mai mare în cazurile depistate precoce și poate ajunge la 98-99% pentru formele localizate. Prognosticul este influențat de tipul specific de cancer și răspunsul la tratament.

Rata de supraviețuire la 10 ani

Aproximativ 84% dintre pacientele diagnosticate cu cancer la sân supraviețuiesc cel puțin 10 ani după diagnostic. Acest indicator reflectă eficacitatea pe termen lung a tratamentelor moderne și importanța monitorizării continue. Factorii care influențează supraviețuirea includ vârsta la diagnostic, tipul molecular al tumorii și tratamentele administrate.

Supraviețuirea în funcție de stadiu

Stadiul localizat (99%): În cazul cancerului la sân diagnosticat în stadiu localizat, când tumora este limitată la nivelul sânului și nu există metastaze, rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 99%. Acest procent excelent subliniază importanța crucială a depistării precoce prin screening regulat și autoexaminare. Tratamentul în acest stadiu oferă cele mai bune șanse de vindecare completă.

Stadiul regional (86%): În acest stadiu, cancerul s-a răspândit la ganglionii limfatici regionali din zona axilară, dar nu a ajuns în alte părți ale corpului. Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 86%, reflectând eficacitatea tratamentelor combinate. Prognosticul depinde de numărul ganglionilor afectați și de răspunsul la terapie.

Stadiul metastatic (31%): Când cancerul s-a răspândit la organe îndepărtate precum plămâni, ficat, oase sau creier, rata de supraviețuire la 5 ani scade la aproximativ 31%. Deși acest stadiu este considerat incurabil, tratamentele moderne pot prelungi semnificativ durata și calitatea vieții pacienților, oferind perioade lungi de remisiune.

Prevenție și detectare precoce

Prevenția și detectarea timpurie a cancerului la sân reprezintă strategii esențiale pentru reducerea mortalității cauzate de această boală. Abordarea preventivă include atât măsuri de screening regulat, cât și modificări ale stilului de viață pentru reducerea factorilor de risc.

Mamografii regulate: Examinarea imagistică periodică prin mamografie reprezintă cea mai eficientă metodă de detectare precoce a cancerului la sân. Această investigație poate identifica modificări la nivelul țesutului mamar cu mult înainte ca acestea să devină palpabile. Pentru femeile peste 50 de ani se recomandă efectuarea unei mamografii la fiecare doi ani, iar pentru cele cu risc crescut, frecvența poate fi mai mare.

Examinări clinice ale sânilor: Consultul medical specializat include inspecția vizuală și palparea sistematică a sânilor și a ganglionilor limfatici regionali. Medicul evaluează prezența modificărilor suspecte precum noduli, asimetrii sau modificări ale pielii. Aceste examinări sunt recomandate anual pentru femeile peste 40 de ani și la fiecare trei ani pentru cele între 20 și 40 de ani.

Autoexaminarea sânilor: Această practică lunară permite femeilor să își cunoască aspectul normal al sânilor și să observe rapid orice modificare apărută. Autoexaminarea trebuie efectuată la aproximativ o săptămână după menstruație, când țesutul mamar este mai puțin sensibil. Orice modificare suspectă necesită consultarea imediată a unui medic specialist.

Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce semnificativ riscul de cancer la sân. Menținerea unei greutăți normale, activitatea fizică regulată și limitarea consumului de alcool sunt esențiale. O dietă bogată în fructe, legume și cereale integrale, precum și reducerea consumului de grăsimi saturate contribuie la prevenția bolii.

Opțiuni de reducere a riscului: Pentru persoanele cu risc genetic crescut există multiple strategii preventive disponibile. Acestea includ monitorizarea intensivă prin investigații imagistice frecvente, medicație preventivă cu modulatori selectivi ai receptorilor pentru estrogeni sau, în cazuri selecționate, chirurgie profilactică. Decizia trebuie luată în urma unei discuții detaliate cu echipa medicală.