Ateroscleroza: simptome, factori de risc si tratament

Deși procesul începe adesea în copilărie, simptomele apar de obicei la vârsta adultă. Factorii de risc includ colesterolul mărit, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea și fumatul. Diagnosticarea și tratamentul precoce, împreună cu modificări ale stilului de viață, pot încetini sau opri progresia bolii.

Procesul de formare a plăcii

Formarea plăcii aterosclerotice reprezintă un proces complex care implică interacțiunea dintre celulele peretelui arterial, celulele sistemului imunitar și diverși factori din sânge. Acest proces evoluează treptat, pe parcursul mai multor ani, și poate afecta arterele din întregul organism.

Compoziția plăcii arteriale: Placa aterosclerotică conține un amestec complex de substanțe, incluzând colesterol, celule inflamatorii, țesut fibros și calciu. Nucleul central al plăcii este bogat în lipide și resturi celulare, fiind înconjurat de un înveliș fibros format din celule musculare netede și fibre de colagen. Această structură determină stabilitatea plăcii și riscul potențial de ruptură.

Leziunea endotelială inițială: Procesul aterosclerozei începe cu deteriorarea endoteliului, stratul interior al peretelui arterial. Această deteriorare poate fi cauzată de diverși factori precum hipertensiunea arterială, nivelurile crescute de colesterol sau toxinele din fumul de țigară. Endoteliul afectat permite pătrunderea și acumularea colesterolului și a altor substanțe în peretele arterial.

Formarea striurilor lipidice: Striurile lipidice reprezintă prima manifestare vizibilă a aterosclerozei. Acestea apar când celulele albe din sânge încearcă să elimine colesterolul acumulat în peretele arterial. Aceste celule încărcate cu lipide formează zone galbene vizibile în interiorul arterei, marcând începutul formării plăcii aterosclerotice.

Creșterea plăcii fibroase: După formarea striurilor lipidice, placa continuă să se dezvolte prin acumularea progresivă de celule musculare netede, colagen și alte componente. Celulele musculare netede migrează din stratul mediu al arterei și formează un capac fibros peste nucleul lipidic. Acest proces duce la îngroșarea progresivă a peretelui arterial.

Dezvoltarea leziunii complexe: În stadiul final, placa poate deveni instabilă și predispusă la ruptură. Capacul fibros se poate subția, iar nucleul lipidic poate crește, creând o structură vulnerabilă. Ruptura plăcii expune conținutul său trombogenic către fluxul sanguin, ducând la formarea rapidă a unui cheag de sânge care poate bloca complet artera.

Factori de risc

Dezvoltarea aterosclerozei este influențată de numeroși factori care interacționează și se potențează reciproc. Identificarea și controlul acestor factori reprezintă baza prevenirii și tratamentului bolii aterosclerotice.

Vârsta și genul: Riscul de ateroscleroză crește odată cu înaintarea în vârstă, fiind mai pronunțat la bărbații peste 45 de ani și la femeile peste 55 de ani. Această diferență între genuri se datorează parțial efectului protector al estrogenilor la femei înainte de menopauză.

Istoricul familial: Predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în dezvoltarea aterosclerozei. Persoanele cu rude de gradul întâi care au dezvoltat boli cardiovasculare prematur prezintă un risc crescut de a dezvolta această afecțiune.

Tensiunea arterială crescută: Hipertensiunea arterială exercită o presiune mecanică crescută asupra pereților arteriali, accelerând procesul de deteriorare endotelială și formarea plăcii. Controlul tensiunii arteriale reprezintă o componentă esențială în prevenirea și tratamentul aterosclerozei.

Colesterolul crescut: Nivelurile ridicate de colesterol, în special colesterolul rău, contribuie direct la formarea plăcii aterosclerotice. Particulele de colesterol se acumulează în peretele arterial, declanșând procesul inflamator care stă la baza aterosclerozei.

Diabetul zaharat: Diabetul accelerează procesul aterosclerotic prin multiple mecanisme, incluzând disfuncția endotelială, inflamația cronică și modificările metabolice. Persoanele cu diabet prezintă un risc semnificativ crescut de complicații cardiovasculare legate de ateroscleroză.

Fumatul: Fumatul reprezintă un factor major de risc pentru ateroscleroză prin multiple mecanisme nocive asupra sistemului cardiovascular. Substanțele toxice din fumul de țigară deteriorează direct endoteliul vascular, cresc inflamația sistemică și oxidarea colesterolului rău, accelerează formarea plăcii și favorizează formarea cheagurilor de sânge. Nicotina determină constricția vaselor de sânge și crește frecvența cardiacă și tensiunea arterială, suprasolicitând inima.

Obezitatea: Excesul de țesut adipos contribuie semnificativ la dezvoltarea aterosclerozei prin mecanisme complexe metabolice și inflamatorii. Țesutul adipos secretă substanțe bioactive care promovează inflamația sistemică, rezistența la insulină și disfuncția endotelială. Obezitatea se asociază frecvent cu alți factori de risc precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și nivelurile crescute de colesterol, amplificând riscul cardiovascular general.

Simptome în funcție de zona afectată și complicații

Manifestările clinice ale aterosclerozei variază în funcție de arterele afectate și gradul de îngustare al acestora. Simptomele apar de obicei când stenoza arterială devine semnificativă sau când apar complicații acute precum tromboza.

Simptome

Simptome cardiace: Afectarea arterelor coronare se manifestă prin durere sau presiune toracică (angină), care apare mai ales la efort fizic sau stres emoțional. Durerea poate iradia în umăr, braț stâng, gât sau maxilar. Alte manifestări includ palpitații, dispnee la efort și oboseală neobișnuită.

Simptome cerebrale: Ateroscleroza arterelor cerebrale poate cauza tulburări cognitive, amețeli, cefalee severă și episoade de slăbiciune sau amorțeală la nivelul feței sau membrelor. În cazul unui accident vascular cerebral apar brusc dificultăți de vorbire, tulburări de vedere și paralizie pe o parte a corpului.

Simptome la nivelul membrelor: Afectarea arterelor periferice determină durere la mers (claudicație intermitentă), care se ameliorează în repaus. Membrele inferioare pot prezenta modificări de culoare și temperatură, vindecare lentă a rănilor și, în cazuri severe, gangrenă din cauza circulației deficitare.

Simptome renale: Ateroscleroza arterelor renale poate determina hipertensiune arterială rezistentă la tratament, modificări ale funcției renale cu creșterea creatininei serice și proteinurie. În stadii avansate poate apărea insuficiența renală cronică cu retenție de lichide și toxine.

Complicații arteriale

Boala arterială coronariană: Ateroscleroza arterelor coronare determină îngustarea progresivă a lumenului vascular, reducând fluxul sanguin către mușchiul cardiac. Această reducere a perfuziei miocardice poate cauza angină stabilă sau instabilă și, în cazul ocluziei complete, infarct miocardic acut. Severitatea simptomelor depinde de gradul stenozei și de dezvoltarea circulației colaterale.

Boala arterelor carotide: Afectarea aterosclerotică a arterelor carotide reprezintă o cauză majoră de accident vascular cerebral. Plăcile de aterom pot determina stenoze semnificative sau pot deveni sursa unor embolii cerebrale. Manifestările clinice includ accidente ischemice tranzitorii cu deficite neurologice temporare sau accidente vasculare cerebrale cu sechele permanente.

Boala arterială periferică: Ateroscleroza arterelor membrelor inferioare determină reducerea progresivă a perfuziei tisulare. În stadiile inițiale apare claudicația intermitentă, caracterizată prin durere la mers care se ameliorează în repaus. În formele severe, reducerea critică a fluxului sanguin poate duce la durere de repaus, ulcerații trofice și gangrenă, necesitând uneori amputație.

Boala arterială renală: Stenoza aterosclerotică a arterelor renale poate determina hipertensiune arterială renovasculară și deteriorarea progresivă a funcției renale. Reducerea fluxului sanguin renal activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron, contribuind la menținerea hipertensiunii arteriale și la afectarea organelor țintă. În cazuri severe poate evolua către insuficiență renală terminală.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea aterosclerozei necesită o abordare complexă, care combină evaluarea clinică detaliată cu investigații paraclinice specifice. Identificarea precoce a bolii permite inițierea promptă a tratamentului și prevenirea complicațiilor severe.

Examinarea fizică: Medicul evaluează starea generală a pacientului prin măsurarea tensiunii arteriale la ambele brațe, auscultarea zgomotelor cardiace și a suflurilor vasculare la nivelul arterelor carotide și periferice. Palparea pulsului la nivelul extremităților și observarea aspectului tegumentelor oferă informații importante despre circulația periferică. Un semn specific este prezența suflurilor la auscultația arterelor carotide sau abdominale.

Analize de sânge: Evaluarea de laborator include determinarea profilului lipidic complet cu colesterol total, colesterol rău, colesterol bun și trigliceride, precum și markeri ai inflamației precum proteina C reactivă. Glicemia și hemoglobina glicozilată sunt esențiale pentru evaluarea metabolismului glucidic. Aceste analize permit evaluarea factorilor de risc și monitorizarea eficienței tratamentului.

Investigații imagistice: Tehnicile moderne de imagistică permit vizualizarea directă a arterelor și evaluarea gradului de stenoză. Ecografia vasculară oferă informații despre grosimea pereților arteriali și prezența plăcilor de aterom. Tomografia computerizată și rezonanța magnetică permit evaluarea detaliată a arterelor coronare și cerebrale, identificând zonele de îngustare sau blocaj.

Teste de efort: Testarea la efort fizic standardizat evidențiază prezența ischemiei miocardice prin monitorizarea activității electrice a inimii și a simptomelor în timpul exercițiului fizic. Această metodă este deosebit de utilă în evaluarea bolii coronariene și în stabilirea capacității funcționale a pacientului. Rezultatele ghidează decizia terapeutică și evaluarea prognosticului.

Angiografia: Această procedură invazivă utilizează substanță de contrast și radiații X pentru vizualizarea detaliată a arterelor. Cateterul este introdus prin arteră până la zona de interes, permițând identificarea precisă a stenozelor și evaluarea severității acestora. Angiografia reprezintă standardul de aur în diagnosticul aterosclerozei coronariene și ghidează procedurile intervenționale de revascularizare.

Abordări terapeutice

Tratamentul aterosclerozei implică o strategie complexă care vizează încetinirea progresiei bolii, stabilizarea plăcilor de aterom și prevenirea complicațiilor cardiovasculare. Abordarea terapeutică trebuie personalizată în funcție de factorii de risc individuali și prezența comorbidităților.

Abordări conservatoare

Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos reprezintă fundamentul tratamentului aterosclerozei. Renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul cardiovascular și încetinește progresia bolii. Reducerea consumului de alcool și gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare contribuie la controlul factorilor de risc. Somnul adecvat și menținerea unei greutăți corporale normale sunt esențiale pentru sănătatea cardiovasculară.

Modificări alimentare: Dieta joacă un rol crucial în managementul aterosclerozei prin reducerea aportului de grăsimi saturate și colesterol. Alimentația trebuie să includă fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Limitarea consumului de sare ajută la controlul tensiunii arteriale. Omega-3 și antioxidanții naturali din alimentație contribuie la reducerea inflamației vasculare și protecția endoteliului.

Programe de exerciții fizice: Activitatea fizică regulată îmbunătățește funcția endotelială, crește nivelul colesterolului bun și reduce inflamația sistemică. Exercițiile aerobice moderate, precum mersul alert, înotul sau ciclismul, efectuate cel puțin 150 de minute săptămânal, reduc riscul cardiovascular. Intensitatea și tipul exercițiilor trebuie adaptate la capacitatea individuală și prezența comorbidităților.

Medicație

Statine: Aceste medicamente reprezintă pilonul principal al tratamentului farmacologic al aterosclerozei prin reducerea eficientă a nivelului colesterolului rău. Statinele inhibă enzima cheie în sinteza colesterolului hepatic și prezintă efecte antiinflamatorii suplimentare. Administrarea regulată reduce riscul de evenimente cardiovasculare și încetinește progresia plăcilor de aterom. Monitorizarea periodică a funcției hepatice și musculare este necesară pentru identificarea potențialelor efecte adverse.

Medicamente pentru tensiunea arterială: Controlul tensiunii arteriale se realizează prin diverse clase de medicamente, inclusiv inhibitori ai enzimei de conversie, blocante ale receptorilor de angiotensină și blocante ale canalelor de calciu. Aceste medicamente protejează vasele de sânge prin reducerea stresului mecanic asupra pereților arteriali și ameliorarea disfuncției endoteliale. Combinațiile medicamentoase sunt adesea necesare pentru atingerea valorilor țintă ale tensiunii arteriale.

Medicamente anticoagulante: Anticoagulantele previn formarea cheagurilor de sânge și reduc riscul complicațiilor trombotice în ateroscleroză. Acestea includ anticoagulante orale precum warfarina și antiagregante plachetare cum este acidul acetilsalicilic. Administrarea acestor medicamente necesită monitorizare atentă pentru prevenirea sângerărilor excesive și ajustarea dozelor în funcție de parametrii de coagulare.

Medicamente pentru diabet: Controlul glicemiei prin medicamente antidiabetice reduce riscul complicațiilor vasculare la pacienții cu diabet zaharat și ateroscleroză. Metformina îmbunătățește sensibilitatea la insulină și reduce inflamația vasculară, în timp ce inhibitorii SGLT2 și agoniștii GLP-1 oferă beneficii cardiovasculare suplimentare prin efectele lor multiple asupra metabolismului și funcției endoteliale.

Strategii de prevenție

Prevenția aterosclerozei se bazează pe controlul factorilor de risc modificabili prin măsuri specifice de stil de viață și monitorizare medicală regulată. Intervențiile preventive sunt esențiale pentru reducerea incidenței bolilor cardiovasculare și creșterea calității vieții.

Alimentație sănătoasă pentru inimă: Dieta mediteraneeană, bogată în fructe, legume, cereale integrale și pește gras, reduce semnificativ riscul cardiovascular. Limitarea consumului de grăsimi saturate, grăsimi trans și sare este esențială. Includerea regulată a acizilor grași omega-3, fibrelor solubile și antioxidanților naturali contribuie la menținerea sănătății vasculare și controlul factorilor de risc metabolici.

Activitate fizică regulată: Exercițiile fizice practicate constant îmbunătățesc funcția endotelială, reduc inflamația sistemică și controlează factorii de risc cardiovascular. Activitatea fizică moderată, precum mersul alert, înotul sau ciclismul, efectuată minimum 30 de minute zilnic, stimulează circulația sanguină și metabolismul lipidic. Intensitatea exercițiilor trebuie crescută gradual și adaptată la capacitatea individuală.

Renunțarea la fumat: Abandonarea fumatului reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri pentru prevenirea și încetinirea progresiei aterosclerozei. Beneficiile apar rapid după oprirea fumatului, incluzând îmbunătățirea funcției endoteliale și reducerea inflamației vasculare. Suportul medical și psihologic, împreună cu terapiile de substituție nicotinică, cresc șansele de succes în renunțarea la fumat.

Controlul greutății: Menținerea unei greutăți corporale normale prin echilibrarea aportului caloric cu cheltuielile energetice reduce semnificativ riscul cardiovascular. Excesul de țesut adipos, în special cel abdominal, contribuie la inflamația sistemică și disfuncția metabolică. Scăderea ponderală treptată și susținută, prin modificări alimentare și activitate fizică regulată, ameliorează profilul factorilor de risc cardiovascular.

Reducerea stresului: Gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, meditație și exerciții de respirație reduce activarea sistemului nervos simpatic și ameliorează funcția cardiovasculară. Stresul cronic contribuie la dezvoltarea și progresia aterosclerozei prin mecanisme multiple, incluzând inflamația sistemică și disfuncția endotelială. Adoptarea unor strategii sănătoase de management al stresului și menținerea unui echilibru între activitate și odihnă sunt esențiale pentru prevenția cardiovasculară.