De la ce faci infarct: cauze frecvente si factori de risc

Stilul de viață joacă un rol crucial în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, fumatul, sedentarismul și alimentația nesănătoasă fiind printre principalii factori de risc modificabili. Persoanele care suferă de hipertensiune arterială, diabet sau obezitate prezintă un risc crescut de infarct miocardic.

Cauzele principale ale infarctului

Infarctul miocardic reprezintă o urgență medicală cauzată de întreruperea bruscă a fluxului sanguin către inimă. Blocarea unei artere coronare poate avea diverse cauze, de la acumularea progresivă de plăci de aterom până la spasme coronariene acute sau disecții arteriale spontane.

Acumularea de plăci de aterom: Ateroscleroza reprezintă principala cauză a infarctului miocardic. Acest proces implică depunerea treptată de grăsimi, colesterol și alte substanțe pe pereții interiori ai arterelor coronare. În timp, aceste depozite formează plăci care îngustează lumenul arterial și reduc fluxul sanguin către mușchiul cardiac. Când o placă se fisurează, se poate forma rapid un cheag care blochează complet artera.

Formarea cheagurilor de sânge: Tromboza coronariană apare când un cheag de sânge se formează brusc într-o arteră care hrănește inima. Acest proces poate fi declanșat de ruperea unei plăci de aterom sau poate apărea independent. Cheagul blochează fluxul sanguin, privând zona respectivă de mușchi cardiac de oxigenul necesar și provocând moartea celulelor din regiunea afectată.

Spasmele arterelor coronare: Spasmul coronarian reprezintă o contractare puternică și bruscă a peretelui muscular al unei artere coronare. Acest fenomen poate reduce semnificativ sau chiar bloca temporar fluxul sanguin către inimă, provocând durere în piept și, în cazuri severe, infarct miocardic. Spasmele pot apărea atât în artere afectate de ateroscleroză, cât și în vase aparent sănătoase.

Disecția coronariană spontană: Această afecțiune rară apare când peretele interior al unei artere coronare se rupe spontan, permițând sângelui să pătrundă între straturile peretelui arterial. Acest lucru creează o umflătură care poate comprima lumenul arterial și reduce fluxul sanguin către inimă. Disecția coronariană spontană afectează mai frecvent femeile tinere și poate apărea în timpul sau după sarcină.

Infecțiile virale: Anumite infecții virale pot afecta direct mușchiul cardiac sau pot declanșa o reacție inflamatorie care crește riscul de infarct. Virusurile pot deteriora celulele cardiace și pot perturba funcționarea normală a inimii. În plus, infecțiile severe pot crește stresul asupra sistemului cardiovascular și pot precipita formarea de cheaguri de sânge.

Factori de risc legați de stilul de viață

Stilul de viață modern contribuie semnificativ la dezvoltarea bolilor cardiovasculare și la creșterea riscului de infarct miocardic. Identificarea și modificarea acestor factori de risc reprezintă primul pas în prevenția bolilor cardiace.

Fumatul: Consumul de tutun reprezintă unul dintre cei mai periculoși factori de risc pentru infarctul miocardic. Substanțele toxice din fumul de țigară deteriorează pereții arterelor, accelerează formarea plăcilor de aterom și cresc riscul de tromboză. Nicotina provoacă constricția vaselor de sânge și crește frecvența cardiacă, suprasolicitând inima.

Sedentarismul: Lipsa activității fizice regulate slăbește mușchiul cardiac și contribuie la dezvoltarea altor factori de risc cardiovascular. Un stil de viață sedentar duce la scăderea toleranței la efort, creșterea tensiunii arteriale și acumularea de grăsime corporală, toate acestea crescând riscul de infarct miocardic.

Alimentația nesănătoasă: O dietă bogată în grăsimi saturate, zahăr și sare crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare. Consumul excesiv de alimente procesate și lipsa nutrienților esențiali contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, hipertensiunii arteriale și diabetului, factori majori de risc pentru infarct.

Consumul excesiv de alcool: Alcoolul în cantități mari poate deteriora mușchiul cardiac, poate crește tensiunea arterială și poate contribui la dezvoltarea aritmiilor. Consumul cronic de alcool interferează cu metabolismul lipidelor și poate duce la acumularea de grăsimi în organism, crescând riscul cardiovascular.

Obezitatea: Excesul de greutate pune o presiune suplimentară asupra inimii și este asociat cu numeroși factori de risc cardiovascular. Obezitatea crește rezistența la insulină, promovează inflamația sistemică și contribuie la dezvoltarea hipertensiunii arteriale și a diabetului, amplificând riscul de infarct miocardic.

Stresul cronic: Expunerea prelungită la stres afectează semnificativ sistemul cardiovascular prin eliberarea constantă de hormoni de stres precum cortizolul și adrenalina. Acești hormoni cresc frecvența cardiacă și tensiunea arterială, determină inflamație cronică și favorizează formarea plăcilor de aterom. Stresul cronic poate duce la comportamente nesănătoase precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentația dezordonată, amplificând astfel riscul de infarct miocardic.

Factori de risc medicali

Anumite afecțiuni medicale preexistente pot crește semnificativ riscul unui infarct miocardic prin efectele lor nocive asupra sistemului cardiovascular. Prezența acestor boli necesită monitorizare atentă și tratament adecvat pentru prevenirea complicațiilor cardiace.

Tensiunea arterială crescută: Hipertensiunea arterială exercită o presiune constantă asupra pereților arterelor coronare, accelerând procesul de ateroscleroză. Această presiune crescută determină îngroșarea și rigidizarea pereților arteriali, reducând fluxul sanguin către inimă. Tensiunea arterială necontrolată poate duce la deteriorarea progresivă a vaselor de sânge și crește semnificativ riscul de infarct miocardic.

Colesterolul mărit: Nivelurile crescute de colesterol în sânge, în special ale colesterolului rău, contribuie direct la formarea plăcilor de aterom pe pereții arterelor coronare. Aceste depozite de grăsimi reduc treptat lumenul arterial și pot duce la blocarea completă a vasului sanguin. Colesterolul crescut reprezintă unul dintre principalii factori de risc modificabili pentru infarctul miocardic.

Diabetul zaharat: Nivelurile crescute ale glicemiei deteriorează progresiv vasele de sânge și accelerează procesul de ateroscleroză. Diabetul afectează capacitatea organismului de a metaboliza grăsimile și poate duce la formarea mai rapidă a plăcilor de aterom. Persoanele cu diabet au un risc de două până la patru ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare și infarct miocardic.

Probleme cardiace anterioare: Persoanele care au suferit deja un infarct miocardic sau alte afecțiuni cardiace prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta un nou eveniment cardiac. Țesutul cicatricial rămas în urma unui infarct anterior poate afecta funcționarea normală a inimii și poate predispune la complicații ulterioare.

Apneea în somn: Această tulburare a somnului caracterizată prin pauze respiratorii repetate poate avea efecte severe asupra sănătății cardiovasculare. Episoadele de apnee determină scăderi bruște ale nivelului de oxigen din sânge și creșteri ale tensiunii arteriale, supunând inima unui stres semnificativ și crescând riscul de infarct miocardic.

Anumite medicamente: Unele medicamente pot crește riscul de infarct miocardic prin efectele lor asupra sistemului cardiovascular. Antiinflamatoarele nesteroidiene luate pe termen lung, anumite medicamente pentru migrene și unele tratamente hormonale pot afecta coagularea sângelui sau pot crește tensiunea arterială, amplificând astfel riscul cardiac.

Factori de risc nemodificabili

Anumiți factori de risc pentru infarctul miocardic nu pot fi modificați, dar cunoașterea lor este esențială pentru evaluarea corectă a riscului cardiovascular individual și adaptarea măsurilor preventive.

Factori de risc non-medicali

Vârsta: Riscul de infarct miocardic crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă, din cauza modificărilor naturale ale sistemului cardiovascular. Arterele devin mai rigide și mai predispuse la formarea plăcilor de aterom, iar capacitatea inimii de a face față stresului scade progresiv. După vârsta de 45 de ani la bărbați și 55 de ani la femei, riscul cardiovascular crește substanțial.

Sexul: Bărbații prezintă un risc mai mare de infarct miocardic comparativ cu femeile de aceeași vârstă, până la menopauză. După menopauză, riscul la femei crește semnificativ din cauza modificărilor hormonale și poate egala sau chiar depăși riscul la bărbați. Simptomele și manifestările infarctului pot fi diferite între cele două sexe.

Istoricul familial: Predispoziția genetică joacă un rol important în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Persoanele cu rude de gradul întâi care au suferit un infarct miocardic la o vârstă tânără au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta această afecțiune. Acest risc este amplificat când mai mulți membri ai familiei au fost afectați.

Etnia: Anumite grupuri etnice prezintă un risc cardiovascular diferit din cauza predispozițiilor genetice și a factorilor culturali specifici. Aceste diferențe se manifestă prin rate variate de apariție a infarctului miocardic și prin răspunsuri diferite la tratamente. Este important ca acești factori să fie luați în considerare în evaluarea riscului individual.

Afecțiuni medicale preexistente

Boli autoimune: Afecțiunile autoimune precum lupusul eritematos sistemic sau artrita reumatoidă cresc semnificativ riscul de infarct miocardic prin inflamația cronică pe care o produc la nivelul vaselor de sânge. Sistemul imunitar atacă țesuturile proprii, inclusiv pereții vaselor sangvine, accelerând procesul de ateroscleroză și favorizând formarea cheagurilor. Inflamația cronică asociată acestor boli poate destabiliza plăcile de aterom existente și poate declanșa evenimente coronariene acute.

Malformații cardiace congenitale: Defectele cardiace prezente de la naștere pot perturba fluxul normal al sângelui prin inimă și artere, crescând riscul de infarct miocardic. Aceste anomalii structurale pot include defecte ale septului cardiac, malformații ale valvelor sau poziționări anormale ale arterelor coronare. Stresul hemodinamic constant asupra sistemului cardiovascular poate accelera dezvoltarea bolii coronariene și poate precipita apariția unui infarct.

Boli inflamatorii: Afecțiunile inflamatorii sistemice precum vasculitele sau spondilartritele pot afecta direct vasele de sânge care alimentează inima. Procesul inflamator cronic deteriorează endoteliul vascular, promovează formarea plăcilor de aterom și poate duce la îngustarea sau blocarea arterelor coronare. Inflamația sistemică persistentă crește și reactivitatea plachetară, amplificând riscul de formare a cheagurilor de sânge.