Meniu

Covid la bebelusi: forma severa, simptome, tratament si preventie

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Infecția cu COVID-19 la bebeluși se manifestă de obicei prin simptome ușoare, însă anumite categorii prezintă risc crescut de complicații severe. Bebelușii sub 6 luni, cei născuți prematur și cei cu afecțiuni medicale preexistente necesită o atenție specială și monitorizare atentă. Simptomele cele mai frecvente includ febră, tuse, oboseală și modificări ale comportamentului alimentar.

Deși majoritatea bebelușilor se recuperează complet în 1-2 săptămâni cu îngrijire la domiciliu, este esențială recunoașterea semnelor de alarmă care necesită evaluare medicală imediată. Vaccinarea în timpul sarcinii poate oferi protecție nou-născuților în primele luni de viață.

Factori de risc pentru COVID sever la bebeluși

Anumite caracteristici și condiții medicale pot crește semnificativ riscul dezvoltării unei forme severe de COVID-19 la bebeluși. Identificarea acestor factori permite o monitorizare mai atentă și intervenție promptă când este necesar.

Riscuri legate de vârstă: Bebelușii sub vârsta de 6 luni prezintă cel mai mare risc de a dezvolta complicații severe în urma infecției cu COVID-19. Sistemul lor imunitar încă în dezvoltare și căile respiratorii înguste îi fac mai vulnerabili la infecții respiratorii. Riscul este și mai pronunțat în primele 3 luni de viață, când capacitatea de răspuns imun este limitată.

Afecțiuni medicale cronice: Bebelușii care suferă de boli cronice precum astm bronșic, malformații cardiace congenitale sau afecțiuni pulmonare au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta forme severe de COVID-19. Aceste condiții preexistente pot complica evoluția bolii și pot necesita spitalizare pentru monitorizare și tratament specializat.

Prematuritate: Nou-născuții prematuri sunt deosebit de vulnerabili la infecția cu COVID-19 din cauza sistemului imunitar imatur și a plămânilor incomplet dezvoltați. Aceștia necesită o supraveghere medicală atentă și pot avea nevoie de îngrijire specializată în cazul infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Sistem imunitar slăbit: Bebelușii cu sistem imunitar compromis, fie din cauza unor afecțiuni congenitale, fie din cauza tratamentelor imunosupresoare, prezintă un risc crescut de complicații. Capacitatea redusă de a lupta împotriva infecției poate duce la forme mai severe ale bolii și recuperare prelungită.

Obezitate și diabet: Chiar și la vârste foarte mici, prezența obezității sau a diabetului poate complica evoluția infecției cu COVID-19. Aceste afecțiuni metabolice pot afecta răspunsul imun și pot crește riscul de complicații respiratorii și cardiovasculare.

Simptome frecvente ale COVID-19 la bebeluși

Manifestările clinice ale infecției cu COVID-19 la bebeluși pot varia de la forme asimptomatice până la simptome moderate. Recunoașterea acestora permite intervenția medicală timpurie când este necesară.

Febră și oboseală

Creșterea temperaturii corporale este unul dintre primele semne ale infecției la bebeluși, adesea însoțită de stare de oboseală și somnolență excesivă. Bebelușii pot deveni iritabili și pot prezenta modificări ale pattern-ului de somn. Temperatura trebuie monitorizată regulat, iar febra persistentă necesită evaluare medicală.

Probleme respiratorii

Tusea, respirația rapidă și dificultățile în respirație sunt simptome comune ale COVID-19 la bebeluși. Părinții trebuie să fie atenți la semnele de detresă respiratorie precum respirații rapide, retracții intercostale sau zgomote respiratorii anormale. Orice semn de dificultate în respirație necesită evaluare medicală imediată.

Probleme digestive

Bebelușii infectați cu COVID-19 pot prezenta simptome gastrointestinale precum scaune diareice, vărsături și scăderea poftei de mâncare. Aceste manifestări pot duce la deshidratare, care necesită monitorizare atentă și, posibil, intervenție medicală pentru menținerea echilibrului hidroelectrolitic.

Modificări comportamentale

Infecția poate determina schimbări semnificative în comportamentul bebelușului, inclusiv iritabilitate crescută, plâns excesiv și refuzul alimentației. Modificările în pattern-ul de alimentație și hidratare trebuie monitorizate îndeaproape pentru a preveni complicațiile.

Simptome specifice în funcție de vârstă

Simptome la nou-născuți: Nou-născuții infectați cu COVID-19 pot prezenta simptome subtile și nespecifice, care necesită o atenție deosebită. Acestea includ dificultăți în alimentație, letargie excesivă și episoade de apnee. Temperatura corporală poate fi instabilă, manifestându-se fie prin febră, fie prin hipotermie. Plânsul slab sau inconsolabil și colorația modificată a pielii sunt alte semne importante care necesită evaluare medicală imediată.

Simptome la bebeluși între 1-12 luni: La această grupă de vârstă, manifestările clinice tind să fie mai evidente și pot include refuzul alimentației, iritabilitate marcată și modificări ale pattern-ului de somn. Bebelușii pot prezenta tuse seacă persistentă, secreții nazale și episoade de wheezing. Simptomele gastrointestinale sunt mai frecvente la această vârstă, incluzând regurgitații frecvente și modificări ale scaunului.

Semne de alarmă

Recunoașterea semnelor de alarmă în COVID-19 la bebeluși este crucială pentru intervenția medicală promptă. Anumite simptome indică necesitatea evaluării medicale de urgență și pot prevesti dezvoltarea complicațiilor severe.

Dificultăți de respirație

Respirația rapidă sau laborioasă reprezintă un semn major de alarmă la bebeluși. Retracțiile intercostale, mișcarea aripioarelor nazale și sunetele anormale în timpul respirației necesită evaluare medicală imediată. Frecvența respiratorie crescută peste 60 de respirații pe minut la nou-născuți sau peste 50 de respirații pe minut la bebeluși mai mari de o lună indică suferință respiratorie semnificativă.

Deshidratare severă

Semnele de deshidratare severă includ scăderea numărului de scutece ude sub 4-6 în 24 de ore, absența lacrimilor în timpul plânsului și uscăciunea mucoasei bucale. Fontanela anterioară poate apărea deprimată, iar elasticitatea pielii este redusă. Letargia și iritabilitatea marcată pot însoți deshidratarea severă.

Letargie sau lipsa de reactivitate

Bebelușii care devin excesiv de somnolenți, dificil de trezit sau nu răspund la stimuli obișnuiți necesită îngrijire medicală urgentă. Modificările stării de conștiență pot indica probleme severe precum hipoxia sau deshidratarea severă. Lipsa interesului pentru mediul înconjurător și refuzul persistent al alimentației sunt semne îngrijorătoare.

Febră mare

Temperatura corporală peste 38 de grade Celsius la nou-născuți și bebeluși sub 3 luni reprezintă o urgență medicală. La bebelușii mai mari, febra persistentă peste 39 de grade Celsius sau care nu răspunde la medicație antipiretică necesită evaluare medicală promptă. Febra poate fi însoțită de frisoane și modificări ale stării generale.

Semne critice

Buze sau față albăstruie: Cianoza periferică sau centrală reprezintă un semn de alarmă major care indică oxigenare inadecvată. Colorația albăstruie a buzelor, limbii sau extremităților necesită intervenție medicală imediată. Acest semn poate fi însoțit de respirație rapidă și superficială, agitație sau letargie.

Imposibilitatea trezirii: Starea de inconștiență sau dificultatea extremă de trezire a bebelușului reprezintă o urgență medicală majoră. Acest semn poate indica hipoxie severă, deshidratare avansată sau alte complicații grave ale infecției cu COVID-19. Răspunsul slab sau absent la stimuli necesită transport urgent la spital.

Durere toracică severă: Deși bebelușii nu pot comunica verbal durerea, aceasta se poate manifesta prin plâns inconsolabil, agitație marcată și refuzul alimentației. Poziția de apărare și respirația superficială pot indica prezența durerii toracice. Aceste manifestări necesită evaluare medicală urgentă pentru excluderea complicațiilor severe.

Abordări terapeutice

Tratamentul COVID-19 la bebeluși necesită o abordare individualizată, bazată pe severitatea simptomelor și prezența factorilor de risc. Majoritatea cazurilor pot fi gestionate la domiciliu, sub supraveghere medicală atentă.

Îngrijirea la domiciliu

Bebelușii cu forme ușoare de COVID-19 pot fi îngrijiți acasă cu monitorizare atentă. Menținerea unei hidratări adecvate prin continuarea alăptării sau alimentației obișnuite este esențială. Temperatura trebuie monitorizată regulat, iar mediul trebuie menținut la o temperatură confortabilă. Poziționarea corectă în timpul somnului și supravegherea constantă sunt cruciale pentru siguranța bebelușului.

Metode de hidratare

Menținerea unui nivel optim de hidratare este esențială pentru bebelușii cu COVID-19. Pentru nou-născuți și bebeluși, alăptarea trebuie continuată la cerere, oferind sân mai frecvent dar în cantități mai mici. În cazul bebelușilor hrăniți cu formulă, aceasta trebuie oferită în porții mai mici și mai dese. Lichidele clare pot fi administrate între mese pentru bebelușii mai mari de 6 luni, sub atenta supraveghere a cantității consumate.

Gestionarea temperaturii

Monitorizarea și controlul temperaturii corporale sunt esențiale în managementul COVID-19 la bebeluși. Pentru febră peste 38 de grade Celsius, se poate administra paracetamol în doză adaptată vârstei și greutății. Mediul trebuie menținut la o temperatură confortabilă, iar îmbrăcămintea bebelușului trebuie ajustată pentru a evita supraîncălzirea sau răcirea excesivă.

Opțiuni de îngrijire spitalicească

Spitalizarea devine necesară în cazul bebelușilor cu simptome severe sau factori de risc semnificativi. Secțiile de pediatrie specializate oferă monitorizare continuă a funcțiilor vitale, suport respirator când este necesar și administrare intravenoasă de fluide și medicamente. Prezența unui părinte este încurajată pentru suport emoțional și continuarea alăptării când este posibil.

Tratamente suportive

Suport cu oxigen: Oxigenoterapia reprezintă o intervenție vitală pentru bebelușii care prezintă dificultăți respiratorii sau saturație scăzută de oxigen. Administrarea poate fi realizată prin canulă nazală sau mască facială, cu flux și concentrație ajustate în funcție de necesitățile individuale. Monitorizarea constantă a saturației de oxigen permite ajustarea promptă a terapiei.

Fluide administrate intravenos: Terapia cu fluide intravenoase devine necesară când bebelușul nu poate menține o hidratare adecvată pe cale orală. Soluțiile perfuzabile sunt adaptate pentru a corecta dezechilibrele electrolitice și pentru a preveni deshidratarea. Volumul și compoziția fluidelor sunt calculate strict în funcție de greutatea corporală și necesitățile metabolice.

Măsuri de terapie intensivă: În cazurile severe, internarea în secția de terapie intensivă permite monitorizare continuă și intervenție imediată. Suportul ventilator mecanic poate fi necesar pentru bebelușii cu insuficiență respiratorie severă. Monitorizarea cardiacă continuă, suportul nutrițional specializat și administrarea de medicamente specifice sunt asigurate de o echipă medicală specializată.

Strategii de prevenție

Prevenirea infecției cu COVID-19 la bebeluși necesită o abordare multilaterală, combinând măsuri de protecție individuală cu strategii de sănătate publică. Implementarea corectă a acestor măsuri poate reduce semnificativ riscul de transmitere a virusului.

Vaccinarea în timpul sarcinii

Imunizarea gravidelor împotriva COVID-19 oferă protecție atât mamei cât și fătului. Anticorpii materni traversează placenta și oferă nou-născutului o protecție pasivă în primele luni de viață. Vaccinarea este recomandată în orice trimestru al sarcinii, fiind sigură și eficientă pentru protejarea ambilor.

Protecția mediului înconjurător

Crearea unui mediu sigur pentru bebeluș implică dezinfectarea regulată a suprafețelor frecvent atinse și menținerea unei ventilații adecvate în încăperi. Aerisirea frecventă a camerelor și utilizarea purificatoarelor de aer pot reduce concentrația particulelor virale din aer. Temperatura și umiditatea optimă trebuie menținute pentru confortul bebelușului.

Practici de igienă

Spălarea frecventă și corectă a mâinilor reprezintă prima linie de apărare împotriva transmiterii virusului. Persoanele care îngrijesc bebelușul trebuie să practice igiena mâinilor înainte și după fiecare contact direct. Obiectele personale ale bebelușului trebuie curățate și dezinfectate regulat, iar jucăriile trebuie spălate frecvent.

Reguli de izolare

În cazul unui contact cu o persoană infectată sau la apariția simptomelor, izolarea promptă este esențială. Camera bebelușului trebuie să fie bine ventilată și separată de spațiile comune când este posibil. Contactul direct trebuie limitat la persoanele strict necesare pentru îngrijire, iar acestea trebuie să poarte mască și să respecte măsurile de igienă strictă.

Măsuri de protecție

Tehnici de spălare a mâinilor: Spălarea corectă a mâinilor trebuie efectuată timp de minimum 20 de secunde, folosind apă caldă și săpun. Toate zonele mâinilor trebuie acoperite în timpul spălării, inclusiv spațiile dintre degete, vârfurile degetelor și încheieturile. În absența apei și săpunului, dezinfectantul pentru mâini cu minimum 60% alcool poate fi folosit. Mâinile trebuie spălate înainte și după orice contact cu bebelușul, după schimbarea scutecului și înainte de prepararea hranei.

Metode de circulație a aerului: Ventilarea adecvată a încăperilor unde stă bebelușul este esențială pentru reducerea concentrației particulelor virale din aer. Ferestrele trebuie deschise de cel puțin două ori pe zi timp de 10-15 minute, chiar și pe timp de iarnă. Utilizarea unui purificator de aer cu filtru HEPA poate ajuta la îndepărtarea particulelor virale din aer. Evitarea spațiilor aglomerate și prost ventilate este crucială pentru protecția bebelușului.

Curățare și dezinfectare: Suprafețele frecvent atinse din camera bebelușului trebuie dezinfectate zilnic cu produse adecvate, non-toxice. Obiectele personale ale bebelușului, inclusiv jucăriile și echipamentele de îngrijire, necesită curățare regulată cu apă și săpun, urmată de dezinfectare când este posibil. Lenjeria de pat trebuie spălată frecvent la temperaturi înalte, iar hainele bebelușului trebuie separate de cele ale restului familiei în timpul spălării.

Întrebări frecvente

Cum afectează COVID-19 bebelușii diferit față de adulți?

COVID-19 tinde să fie mai puțin sever la bebeluși decât la adulți, deși aceștia pot dezvolta simptome respiratorii și gastrointestinale. Bebelușii au un risc mai mare de complicații din cauza sistemului imunitar imatur și a căilor respiratorii înguste.

Pot nou-născuții să ia COVID-19 de la mamele lor?

Nou-născuții pot contracta COVID-19 de la mamele infectate, de obicei după naștere, prin contact apropiat și picături respiratorii. Totuși, transmiterea în timpul sarcinii este rară, iar măsurile de precauție pot reduce riscul de transmitere după naștere.

Când ar trebui să îmi duc bebelușul la camera de urgență?

Bebelușul trebuie dus la urgență dacă prezintă dificultăți severe de respirație, febră mare care nu scade, deshidratare severă sau letargie extremă. Orice schimbare bruscă a stării generale sau a comportamentului necesită evaluare medicală imediată.

Este sigur să alăptez dacă am COVID-19?

Alăptarea este considerată sigură chiar dacă mama are COVID-19, deoarece virusul nu se transmite prin laptele matern. Mamele sunt sfătuite să poarte mască și să practice igiena mâinilor pentru a reduce riscul de transmitere prin picături respiratorii.

Cât timp durează simptomele COVID la bebeluși?

Simptomele COVID-19 la bebeluși durează de obicei între câteva zile și două săptămâni. Majoritatea bebelușilor se recuperează complet în această perioadă, dar monitorizarea atentă este esențială pentru detectarea oricăror complicații.

Care este cea mai bună modalitate de a proteja bebelușii sub 6 luni?

Protecția bebelușilor sub 6 luni se realizează prin limitarea expunerii la persoane bolnave, menținerea unui mediu curat și bine ventilat și vaccinarea adulților din jurul lor. Alăptarea poate oferi, de asemenea, anticorpi protectori.

Pot fi vaccinați bebelușii împotriva COVID-19?

În prezent, vaccinurile COVID-19 nu sunt autorizate pentru bebelușii sub 6 luni. Protecția lor depinde de vaccinarea adulților din jur și de respectarea măsurilor de igienă și distanțare socială.

Cum afectează COVID-19 bebelușii prematuri?

Bebelușii prematuri sunt mai vulnerabili la infecții severe din cauza sistemului imunitar imatur și a plămânilor subdezvoltați. Ei pot necesita spitalizare și suport suplimentar în cazul unei infecții cu COVID-19.

Care sunt efectele pe termen lung ale COVID-19 la bebeluși?

Efectele pe termen lung ale COVID-19 la bebeluși sunt încă studiate, dar majoritatea se recuperează fără complicații pe termen lung. Monitorizarea continuă este importantă pentru identificarea oricăror probleme persistente.

Cât de des ar trebui să monitorizez simptomele bebelușului meu?

Simptomele bebelușului ar trebui monitorizate zilnic, cu atenție specială acordată respirației, temperaturii și comportamentului alimentar. Orice schimbare semnificativă trebuie discutată cu un medic pediatru.

Concluzie

Infecția cu COVID-19 la bebeluși necesită o atenție specială datorită vulnerabilității lor crescute și a sistemului imunitar imatur. Deși majoritatea cazurilor sunt ușoare, identificarea timpurie a semnelor de alarmă și intervenția medicală promptă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Măsurile preventive precum vaccinarea adulților, igiena riguroasă și protecția mediului înconjurător joacă un rol crucial în protejarea sănătății celor mici. În final, colaborarea strânsă cu profesioniștii din domeniul sănătății asigură o gestionare eficientă și sigură a acestei provocări medicale.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Green, J., Petty, J., Bromley, P., Walker, K., & Jones, L. (2020). COVID-19 in babies: Knowledge for neonatal care. Journal of Neonatal Nursing, 26(5), 239-246.

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S135518412030096X

De Rose, D. U., Piersigilli, F., Ronchetti, M. P., Santisi, A., Bersani, I., Dotta, A., ... & Study Group of Neonatal Infectious Diseases of The Italian Society of Neonatology (SIN). (2020). Novel Coronavirus disease (COVID-19) in newborns and infants: what we know so far. Italian journal of pediatrics, 46, 1-8.

https://link.springer.com/article/10.1186/s13052-020-0820-x

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.