Meniu

Exercitii pentru stenoza lombara: beneficii oferite si ghid de aplicare

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Tatiana Popa pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Stenoza lombară reprezintă o afecțiune caracterizată prin îngustarea canalului spinal, care poate cauza presiune asupra nervilor și măduvei spinării. Exercițiile fizice adaptate pot ajuta la ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea mobilității. Programul de exerciții trebuie să includă mișcări de întărire a musculaturii centrale, exerciții de flexibilitate și mobilitate, toate executate cu atenție și progresiv.

Exercițiile de flexie sunt deosebit de benefice deoarece ajută la deschiderea spațiilor dintre vertebre și reducerea presiunii asupra nervilor. Activitățile cu impact redus, precum înotul sau mersul pe bicicletă, sunt recomandate pentru menținerea condiției fizice fără a suprasolicita coloana vertebrală. Pentru rezultate optime, exercițiile trebuie efectuate regulat, sub îndrumarea unui specialist în kinetoterapie.

Exerciții pentru întărirea musculaturii centrale

Exercițiile pentru întărirea musculaturii centrale sunt esențiale în managementul stenozei lombare, deoarece acestea oferă suport și stabilitate coloanei vertebrale. O musculatură abdominală și lombară puternică poate reduce presiunea asupra structurilor nervoase afectate.

Planșa tradițională: Această poziție începe din culcat facial, cu sprijin pe antebrațe și vârfurile picioarelor. Corpul trebuie menținut perfect drept, cu abdomenul încordat și coloana în poziție neutră. Poziția se menține pentru 20-30 de secunde, cu atenție la respirație și la menținerea unei poziții corecte. Exercițiul întărește musculatura abdominală profundă și stabilizatorii coloanei vertebrale.

Planșa laterală: Din poziția culcat lateral, cu sprijin pe antebraț, se ridică bazinul până când corpul formează o linie dreaptă. Exercițiul se execută pe ambele părți, menținând poziția pentru 15-20 de secunde. Această variantă lucrează musculatura oblică și stabilizatorii laterali ai coloanei, îmbunătățind echilibrul și stabilitatea laterală.

Înclinări pelviene: Din poziția culcat dorsal, cu genunchii îndoiți și tălpile pe sol, se contractă musculatura abdominală pentru a presa zona lombară spre sol. Mișcarea trebuie să fie lentă și controlată, menținând presiunea pentru 5-10 secunde. Acest exercițiu ajută la mobilizarea coloanei lombare și întărirea musculaturii abdominale profunde.

Podul de jos: Din poziția culcat dorsal, cu genunchii îndoiți și tălpile pe sol, se ridică șoldurile spre tavan până când corpul formează o linie dreaptă de la umeri la genunchi. Poziția se menține pentru 5-10 secunde, cu accent pe contractarea mușchilor fesieri și stabilizarea zonei lombare. Exercițiul întărește musculatura posterioară și îmbunătățește stabilitatea pelviană.

Exerciții de flexibilitate și mobilitate

Flexibilitatea și mobilitatea sunt componente cruciale în managementul stenozei lombare, acestea ajutând la reducerea rigidității și îmbunătățirea funcției generale a coloanei vertebrale. Exercițiile din această categorie trebuie executate cu blândețe și progresiv.

Ridicarea unui genunchi la piept

Din poziția culcat dorsal, se aduce un genunchi spre piept, menținând celălalt picior întins pe sol. Mișcarea trebuie să fie lentă și controlată, evitând orice disconfort. Poziția se menține pentru 20-30 de secunde, permițând întinderea mușchilor lombari și fesieri. Exercițiul ajută la decompresiunea zonei lombare și îmbunătățește flexibilitatea șoldului.

Ridicarea ambilor genunchi la piept

Similar cu exercițiul anterior, dar se ridică ambii genunchi simultan spre piept. Această variantă oferă o întindere mai intensă a zonei lombare și ajută la relaxarea musculaturii spatelui. Poziția se menține pentru 15-20 de secunde, respirând normal și evitând tensionarea excesivă.

Întinderea flexorilor șoldului din picioare

Din poziția în picioare, se face un pas mare în față, îndoind genunchiul din față și menținând piciorul din spate întins. Această poziție întinde mușchii flexori ai șoldului, care sunt adesea contractați la persoanele cu stenoză lombară. Se menține poziția pentru 20-30 de secunde pe fiecare parte.

Întinderea cvadricepsului din picioare

Din poziția în picioare, cu sprijin pe un perete sau scaun pentru echilibru, se îndoaie un genunchi și se prinde glezna cu mâna de aceeași parte. Se trage ușor piciorul spre fesă, menținând poziția pentru 20-30 de secunde. Exercițiul întinde mușchii cvadricepși și îmbunătățește flexibilitatea genunchiului.

Exerciții de îndoire în față

Îndoirea în față din poziția șezând: Din poziția șezând pe un scaun, cu picioarele sprijinite pe sol, se înclină trunchiul în față, lăsând brațele să atârne spre podea. Mișcarea trebuie să fie lentă și controlată, concentrându-se pe alungirea coloanei vertebrale. Se menține poziția pentru 20-30 de secunde, respirând normal și permițând musculaturii spatelui să se relaxeze. Acest exercițiu ajută la decompresiunea zonei lombare și îmbunătățește flexibilitatea întregii coloane vertebrale.

Îndoirea în față din poziția în picioare: Din poziția în picioare, cu picioarele ușor depărtate, se execută o îndoire lentă a trunchiului spre înainte, lăsând brațele să atârne relaxat. Mișcarea trebuie efectuată prin îndoirea de la șold, nu din zona lombară. Această poziție ajută la decompresiunea nervilor și oferă o întindere blândă a mușchilor spatelui și ai picioarelor.

Activități cardiovasculare cu impact redus

Activitățile cardiovasculare cu impact redus sunt esențiale pentru menținerea condiției fizice la persoanele cu stenoză lombară, deoarece acestea permit îmbunătățirea circulației și a mobilității fără a suprasolicita coloana vertebrală.

Mersul pe bicicleta staționară: Această activitate oferă beneficii cardiovasculare importante fără a pune presiune excesivă asupra coloanei vertebrale. Poziția ușor aplecată înainte pe bicicleta staționară ajută la deschiderea spațiilor dintre vertebre și reduce presiunea asupra nervilor lombari. Rezistența și durata trebuie ajustate gradual, începând cu sesiuni scurte de 10-15 minute la intensitate redusă.

Înotul: Activitatea în apă oferă un mediu ideal pentru exerciții, deoarece flotabilitatea reduce presiunea asupra coloanei vertebrale. Stilurile de înot care mențin coloana în poziție neutră, precum crawl sau spate, sunt cele mai potrivite. Mișcările ritmice în apă ajută la întărirea musculaturii și îmbunătățirea flexibilității fără riscul suprasolicitării.

Terapia în apă: Exercițiile efectuate în apă caldă combină beneficiile flotabilității cu efectele terapeutice ale temperaturii. Programul poate include mers în apă, exerciții de întărire musculară și stretching, toate executate cu rezistența naturală a apei. Temperatura caldă ajută la relaxarea musculaturii și reducerea durerii.

Mersul cu suport: Utilizarea unui cadru de mers sau a bastoanelor de drumeție poate oferi stabilitate și siguranță în timpul deplasării. Această formă de activitate permite menținerea mobilității și a independenței, reducând în același timp presiunea asupra coloanei vertebrale. Distanța și ritmul trebuie crescute treptat, în funcție de toleranța individuală.

Ghid pentru siguranța exercițiilor

Siguranța în timpul exercițiilor fizice este fundamentală pentru persoanele cu stenoză lombară, necesitând o abordare metodică și progresivă pentru prevenirea agravării simptomelor și obținerea beneficiilor maxime.

Forma și tehnica corectă

Executarea corectă a exercițiilor este crucială pentru eficiența și siguranța programului de recuperare. Poziția coloanei vertebrale trebuie menținută neutră în timpul majorității exercițiilor, evitând hiperextensia zonei lombare. Mișcările trebuie să fie line și controlate, cu accent pe respirația corectă și angajarea musculaturii profunde abdominale.

Durata și frecvența recomandată

Programul de exerciții trebuie adaptat individual, începând cu sesiuni scurte de 15-20 minute, de 2-3 ori pe săptămână. Pe măsură ce toleranța crește, durata și frecvența pot fi mărite gradual. Pauzele între exerciții sunt esențiale pentru recuperare și prevenirea oboselii excesive.

Gestionarea durerii în timpul exercițiilor

Durerea moderată în timpul exercițiilor poate fi normală, dar nu trebuie să persiste mai mult de 24 de ore după activitate. Este important să se facă diferența între disconfortul normal asociat efortului și durerea care semnalează o posibilă agravare. Exercițiile trebuie modificate sau întrerupte dacă apar simptome severe.

Progresie în exerciții

Nivel începător: La acest nivel, accentul cade pe învățarea tehnicii corecte și dezvoltarea conștientizării corporale. Exercițiile includ mișcări simple de mobilizare, stretching ușor și activități de stabilizare de bază. Durata sesiunilor este limitată la 15-20 minute, cu pauze frecvente între exerciții. Intensitatea trebuie menținută la un nivel care permite conversația normală în timpul activității.

Nivel intermediar: După stăpânirea exercițiilor de bază și îmbunătățirea condiției fizice, programul poate fi intensificat treptat. Se pot introduce exerciții mai complexe de stabilizare și întărire musculară, precum și activități cardiovasculare de durată mai mare. Sesiunile pot fi extinse la 30-45 minute, cu accent pe îmbunătățirea rezistenței și a coordonării.

Nivel avansat: La acest nivel, exercițiile devin mai complexe și mai solicitante, fiind destinate persoanelor care au dezvoltat deja o bază solidă de forță și stabilitate. Programul include exerciții combinate de stabilizare și mobilizare, sesiuni mai lungi de activitate cardiovasculară și antrenamente de rezistență progresive. Intensitatea poate fi crescută prin adăugarea de greutăți ușoare sau benzi elastice, menținând întotdeauna tehnica corectă și evitând mișcările care pot agrava simptomele.

Exerciții de evitat

Pentru persoanele cu stenoză lombară, anumite tipuri de exerciții pot agrava simptomele și pot accelera deteriorarea coloanei vertebrale. Identificarea și evitarea acestor activități este esențială pentru prevenirea complicațiilor și menținerea sănătății coloanei vertebrale.

Activități cu impact puternic: Activitățile care implică șocuri repetate asupra coloanei vertebrale pot cauza traumatisme și inflamații la nivelul structurilor nervoase deja comprimate. Alergarea pe suprafețe dure, săriturile și exercițiile pliometrice trebuie evitate complet. Aceste mișcări pot duce la exacerbarea durerii și la agravarea simptomelor neurologice existente.

Extensia excesivă a spatelui: Mișcările care implică arcuirea excesivă a zonei lombare pot reduce și mai mult spațiul disponibil în canalul vertebral, crescând presiunea asupra nervilor afectați. Exercițiile precum cobra din yoga sau extensiile lombare din poziția culcat facial pot intensifica simptomele și trebuie evitate sau modificate substanțial pentru a preveni agravarea stenozei.

Sporturi de contact: Sporturile care implică riscul de coliziuni sau impact direct asupra coloanei vertebrale prezintă un pericol semnificativ. Fotbalul, rugbiul sau artele marțiale pot cauza traumatisme acute și pot accelera procesul degenerativ al coloanei vertebrale. Riscul de accidentare în aceste sporturi este mult prea mare pentru persoanele cu stenoză lombară.

Ridicarea greutăților mari: Exercițiile cu greutăți mari pun o presiune excesivă asupra coloanei vertebrale și pot cauza leziuni acute sau cronice. Activități precum genuflexiunile cu greutăți, împinsul deasupra capului sau ridicările de greutăți de la sol trebuie evitate. Acestea pot duce la compresia suplimentară a nervilor și la agravarea simptomelor existente.

Mersul pe distanțe lungi: Mersul prelungit poate provoca apariția claudicației neurogene și intensificarea durerii lombare. Distanțele lungi forțează coloana vertebrală să mențină o poziție extinsă pentru perioade îndelungate, ceea ce poate duce la compresia nervilor și apariția simptomelor. Este recomandată limitarea distanțelor de mers și includerea pauzelor regulate pentru odihnă și schimbarea poziției.

Întrebări frecvente

Cât de des ar trebui să fac aceste exerciții?

Este recomandat să efectuați aceste exerciții de 3-4 ori pe săptămână, în funcție de toleranța dumneavoastră și de recomandările specialistului. Este important să acordați timp corpului pentru recuperare între sesiuni și să monitorizați orice schimbări în simptome.

Ar trebui să continui să fac exerciții dacă simt durere?

Dacă experimentați durere moderată, este posibil să fie normal, dar nu trebuie să persiste mai mult de 24 de ore după exercițiu. Dacă durerea este severă sau persistentă, este indicat să întrerupeți exercițiile și să consultați un medic.

Care exerciții oferă ameliorare imediată a simptomelor?

Exercițiile de întindere și mobilizare, cum ar fi ridicarea genunchiului la piept sau îndoirea în față din poziția șezând, pot oferi ameliorare imediată a simptomelor prin reducerea tensiunii și îmbunătățirea circulației.

Pot să fac aceste exerciții fără supraveghere?

Exercițiile simple și de bază pot fi efectuate fără supraveghere, dar este recomandat să consultați un specialist pentru a vă asigura că tehnica este corectă și adaptată nevoilor dumneavoastră. Supravegherea poate preveni accidentările și poate optimiza beneficiile.

Cât timp va dura până voi vedea îmbunătățiri?

Îmbunătățirile pot varia în funcție de individ, dar majoritatea oamenilor observă o ameliorare a simptomelor după 4-6 săptămâni de practică regulată. Consistența și corectitudinea execuției sunt esențiale pentru rezultate optime.

Sunt aceste exerciții sigure pentru toate vârstele?

Exercițiile sunt în general sigure pentru toate vârstele, cu condiția să fie adaptate la capacitatea fizică individuală. Este important ca persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni medicale preexistente să consulte un specialist înainte de a începe un nou program de exerciții.

Ar trebui să fac exerciții în timpul unei exacerbări?

În timpul unei exacerbări, este important să se evite exercițiile intense care pot agrava simptomele. Exercițiile ușoare de întindere și respirație pot ajuta la ameliorarea tensiunii, dar consultați un specialist pentru recomandări personalizate.

Care este momentul potrivit al zilei pentru aceste exerciții?

Momentul potrivit poate varia în funcție de preferințele personale și de rutina zilnică. Mulți oameni găsesc util să facă exerciții dimineața pentru a reduce rigiditatea sau seara pentru relaxare. Ascultați-vă corpul și alegeți momentul care funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră.

Pot combina aceste exerciții cu alte tratamente?

Exercițiile pot fi combinate cu alte tratamente, cum ar fi fizioterapia sau terapia medicamentoasă, pentru a optimiza rezultatele. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a stabili un plan de tratament integrat și personalizat.

Cum știu dacă execut corect exercițiile?

Corectitudinea execuției poate fi verificată prin senzația de confort și lipsa durerii în timpul exercițiilor. Utilizarea oglinzilor sau filmarea poate ajuta la autoevaluare, dar consultarea unui specialist este ideală pentru asigurarea unei tehnici corecte.

Concluzie

Exercițiile adaptate pentru stenoza lombară joacă un rol esențial în gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Prin întărirea musculaturii centrale și creșterea flexibilității, acestea contribuie la reducerea presiunii asupra nervilor și la ameliorarea durerii. Activitățile cu impact redus și o abordare sigură a antrenamentului asigură beneficii pe termen lung fără riscul agravării afecțiunii. Este crucial ca fiecare program de exerciții să fie individualizat și realizat sub îndrumarea unui specialist pentru a maximiza eficacitatea și siguranța.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Lurie, J., & Tomkins-Lane, C. (2016). Management of lumbar spinal stenosis. Bmj, 352.

https://www.bmj.com/content/352/bmj.H6234.abstract

Bodack, M. P., & Monteiro, M. (2001). Therapeutic exercise in the treatment of patients with lumbar spinal stenosis. Clinical Orthopaedics and Related Research®, 384, 144-152.

https://journals.lww.com/clinorthop/abstract/2001/03000/therapeutic_exercise_in_the_treatment_of_patients.17.aspx

Dr. Tatiana Popa

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.