Tehnicile moderne de chiuretaj includ aspirația vacuum manuală sau electrică, precum și chiuretajul instrumental clasic. Recuperarea după procedură durează de obicei câteva zile, iar pacienta trebuie să respecte anumite măsuri pentru prevenirea complicațiilor.
Tipuri de chiuretaj în sarcină
Există mai multe tehnici de chiuretaj uterin, fiecare având indicații specifice și particularități în funcție de situația clinică. Alegerea metodei depinde de vârsta gestațională, starea pacientei și experiența medicului.
Aspirația vacuum manuală: Această tehnică utilizează un dispozitiv manual pentru crearea vidului necesar aspirării conținutului uterin. Procedura este mai puțin invazivă și traumatică pentru țesutul uterin, fiind recomandată în special pentru sarcinile în primul trimestru. Aspirația manuală prezintă avantajul unui control mai precis al procedurii și poate fi realizată cu anestezie locală în cazuri selectate.
Aspirația vacuum electrică: Metoda folosește un aparat electric pentru generarea presiunii negative necesare evacuării conținutului uterin. Această tehnică este eficientă pentru sarcini mai avansate și permite o evacuare rapidă și completă. Procedura necesită anestezie și oferă medicului un control bun asupra intensității aspirației.
Chiuretajul instrumental: Această metodă tradițională utilizează o chiuretă pentru îndepărtarea mecanică a țesutului endometrial. Tehnica necesită o experiență considerabilă din partea medicului pentru a evita complicațiile și este indicată în special pentru cazurile care necesită examinarea histopatologică a țesutului recoltat.
Indicații medicale
Chiuretajul în sarcină este recomandat în diverse situații clinice care necesită evacuarea conținutului uterin. Procedura trebuie efectuată doar când există indicații medicale clare și după o evaluare completă.
Avortul spontan incomplet: În această situație, o parte din țesutul embrionar sau placentar rămâne în cavitatea uterină după expulzia spontană. Chiuretajul este necesar pentru prevenirea complicațiilor precum hemoragia sau infecția, asigurând evacuarea completă a resturilor de sarcină.
Sarcina oprită în evoluție: Această condiție apare când embrionul își încetează dezvoltarea, dar nu este expulzat spontan. Chiuretajul este necesar pentru evacuarea țesutului embrionar și prevenirea complicațiilor asociate retenției prelungite.
Resturi placentare reținute: După naștere sau avort spontan, fragmente din placentă pot rămâne atașate de peretele uterin. Chiuretajul este esențial pentru îndepărtarea acestor țesuturi și prevenirea complicațiilor precum hemoragia sau endometrita.
Sarcina molară: Această formă anormală de sarcină necesită evacuare imediată prin chiuretaj pentru prevenirea complicațiilor și monitorizarea ulterioară a markerilor specifici. Procedura trebuie efectuată cu precauție pentru a evita perforația uterină.
Avortul chirurgical: Procedura este utilizată pentru întreruperea electivă a sarcinii, fiind efectuată în condiții specifice și cu respectarea cadrului legal. Tehnica necesită o evaluare prealabilă completă și consiliere adecvată.
Pregătirea pre-procedurală
Evaluarea completă înainte de chiuretaj este esențială pentru minimizarea riscurilor și optimizarea rezultatelor. Aceasta include analize de laborator, ecografie și consultații specializate când este necesar.
Pregătire generală
Evaluarea medicală: Examinarea clinică detaliată include istoric medical complet, semne vitale și evaluarea stării generale. Medicul verifică prezența contraindicațiilor și stabilește necesitatea investigațiilor suplimentare. Ecografia transvaginală este esențială pentru confirmarea diagnosticului și planificarea procedurii.
Analize necesare: Înainte de chiuretaj sunt necesare mai multe investigații pentru evaluarea stării de sănătate a pacientei. Acestea includ hemoleucograma completă, teste de coagulare, grupa sanguină și factor Rh, teste pentru infecții cu transmitere sexuală, precum și markeri virali pentru hepatită și HIV. Ecografia transvaginală este esențială pentru confirmarea diagnosticului și evaluarea conținutului uterin. Testele de sarcină și evaluarea funcției renale și hepatice pot fi necesare în funcție de situația clinică.
Recomandări pentru post: Pacienta trebuie să nu consume alimente solide cu cel puțin 6 ore înainte de procedură și lichide clare cu 2 ore înainte de intervenție. Această restricție este necesară pentru prevenirea complicațiilor asociate anesteziei, în special regurgitarea și aspirația pulmonară. În cazul anesteziei locale, restricțiile alimentare pot fi mai puțin stricte, conform recomandărilor medicului anestezist.
Medicamente de evitat: Cu 7-10 zile înainte de chiuretaj trebuie întreruptă administrarea medicamentelor anticoagulante, antiinflamatoare nesteroidiene și aspirinei, deoarece acestea pot crește riscul de sângerare. Suplimentele naturiste care afectează coagularea trebuie de asemenea evitate. Medicația cronică trebuie discutată cu medicul pentru ajustări necesare înainte de procedură.
Pregătirea colului uterin
Medicație preparatorie: Pregătirea colului uterin implică administrarea de medicamente care îl înmoaie și îl dilată gradual. Misoprostolul este frecvent utilizat, fiind administrat oral sau vaginal cu 3-4 ore înainte de procedură. Acesta reduce riscul de leziuni cervicale și face dilatarea mai ușoară. În unele cazuri se folosesc și dilatatori osmotici precum laminaria, care se introduc în colul uterin cu 12-24 ore înainte de procedură.
Momentul administrării: Timpul optim pentru administrarea medicației preparatorii variază în funcție de tipul acesteia și particularitățile pacientei. Misoprostolul necesită 3-4 ore pentru efect maxim când este administrat vaginal și 4-6 ore când este administrat oral. Dilatatorii osmotici sunt plasați cu 12-24 ore înainte de procedură pentru a permite dilatarea graduală și controlată a colului uterin.
Efecte așteptate: Medicația preparatorie produce înmuierea și dilatarea progresivă a colului uterin, facilitând procedura și reducând riscul de complicații. Pot apărea crampe uterine ușoare sau moderate și sângerări vaginale minime. Efectele secundare pot include greață, diaree și febră ușoară. Aceste simptome sunt temporare și se ameliorează după procedură.
Procesul procedurii
Chiuretajul este o procedură chirurgicală care necesită o tehnică precisă și monitorizare atentă. Succesul intervenției depinde de pregătirea adecvată, tehnica corectă și monitorizarea post-procedurală.
Administrarea anesteziei: Anestezia este adaptată fiecărei paciente și poate fi locală, regională sau generală. Anestezia locală implică injectarea de lidocaină în colul uterin, în timp ce anestezia regională blochează senzația în partea inferioară a corpului. Anestezia generală este preferată pentru procedurile mai complexe sau la solicitarea pacientei.
Dilatarea colului uterin: Dilatarea se realizează progresiv folosind dilatatoare de dimensiuni crescătoare, începând cu cel mai mic calibru posibil. Procesul trebuie efectuat cu blândețe pentru a evita traumatizarea țesuturilor. Gradul de dilatare necesar depinde de vârsta gestațională și scopul procedurii.
Îndepărtarea țesutului: Folosind chiureta sau dispozitivul de aspirație, medicul îndepărtează metodic țesutul din cavitatea uterină. Mișcările sunt precise și controlate pentru a evita lezarea peretelui uterin. Procedura continuă până la obținerea unei senzații caracteristice care indică evacuarea completă.
Verificarea finalizării: Medicul evaluează completitudinea evacuării prin observarea țesutului îndepărtat și senzația tactilă oferită de chiuretă. În cazuri selecționate, se poate folosi ecografia pentru confirmarea evacuării complete. Hemostaza este verificată cu atenție pentru a preveni sângerările post-procedurale.
Monitorizarea în sala de recuperare: După procedură, pacienta este supravegheată atent pentru semne vitale, sângerare și nivel de conștiență. Personalul medical monitorizează durerea și administrează analgezice la nevoie. Recuperarea durează de obicei 1-2 ore, timp în care sunt evaluate posibilele complicații imediate.
Recuperare și îngrijire postoperatorie
Perioada de recuperare după chiuretaj necesită atenție deosebită pentru prevenirea complicațiilor și asigurarea unei vindecări optime. Îngrijirea adecvată și respectarea recomandărilor medicale sunt esențiale pentru revenirea la normal.
Îngrijire imediată post-procedurală: În primele ore după chiuretaj, pacienta rămâne sub observație medicală pentru monitorizarea semnelor vitale și a sângerării vaginale. Medicul evaluează starea generală, nivelul durerii și cantitatea pierderilor de sânge. Este necesară prezența unui însoțitor pentru transportul la domiciliu, deoarece efectele anesteziei pot persista câteva ore.
Modificări fizice așteptate: După chiuretaj pot apărea sângerări vaginale moderate timp de 7-10 zile, similare unei menstruații normale. Crampele uterine sunt frecvente în primele zile și scad treptat în intensitate. Menstruația poate reveni după 4-6 săptămâni, iar ciclul menstrual se regularizează în următoarele 2-3 luni.
Restricții de activitate: În primele 48 de ore este recomandată limitarea activității fizice intense. Activitățile cotidiene ușoare pot fi reluate gradual după 2-3 zile. Activitatea sexuală trebuie evitată timp de minimum 2 săptămâni pentru prevenirea infecțiilor. Exercițiile fizice intense, ridicarea greutăților și înotul sunt contraindicate în primele 2 săptămâni post-procedural.
Recomandări de igienă: Igiena intimă trebuie efectuată cu atenție sporită, folosind doar apă și săpun neutru. Dușurile sunt permise, dar băile în cadă sunt contraindicate în primele 2 săptămâni. Tampoanele vaginale sunt interzise, fiind recomandate absorbantele externe. Schimbarea frecventă a absorbantelor previne dezvoltarea infecțiilor.
Controlul durerii: Durerea post-procedurală poate fi gestionată cu analgezice prescrise de medic. Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt eficiente pentru crampele uterine. Aplicarea compreselor calde pe abdomen poate ameliora disconfortul. Dacă durerea devine severă sau se intensifică, este necesară consultarea imediată a medicului.
Complicații potențiale
Deși chiuretajul este o procedură sigură când este efectuată corect, există riscuri și complicații care trebuie cunoscute și monitorizate atent pentru intervenție promptă când este necesar.
Efecte secundare comune
În perioada postoperatorie pot apărea crampe uterine moderate, sângerări vaginale similare menstruației și disconfort abdominal ușor. Greața și oboseala sunt frecvente în primele 24 de ore, fiind cauzate în principal de anestezie. Aceste simptome sunt temporare și se ameliorează gradual în câteva zile.
Semne de avertizare
Sângerările abundente care necesită schimbarea absorbantului la mai puțin de o oră, durerea severă care nu răspunde la medicație și febra peste 38 grade Celsius reprezintă semnale de alarmă. Scurgerile vaginale cu miros neplăcut sau secreții purulente pot indica o infecție și necesită evaluare medicală imediată.
Situații de urgență
Hemoragia masivă, durerea abdominală intensă și persistentă, starea de șoc sau colapsul necesită intervenție medicală de urgență. Simptomele severe de infecție precum febra înaltă, frisoanele și durerile pelvine intense reprezintă urgențe medicale care necesită spitalizare imediată.
Complicații grave
Perforația uterină: Această complicație rară apare când instrumentarul chirurgical penetrează peretele uterin în timpul procedurii. Simptomele includ durere severă, sângerare abundentă și semne de șoc. Perforația poate afecta organele adiacente și necesită intervenție chirurgicală imediată pentru reparare. Recuperarea completă după perforație poate dura câteva săptămâni.
Lezarea colului uterin: Traumatismele cervicale pot apărea în timpul dilatării sau manipulării instrumentarului. Leziunile pot varia de la zgârieturi superficiale până la lacerații profunde care necesită sutură. Complicațiile pe termen lung pot include stenoza cervicală sau incompetența cervicală în sarcinile ulterioare. Prevenția include dilatarea graduală și tehnica chirurgicală atentă.
Sindromul Asherman: Această complicație gravă apare când chiuretajul agresiv sau repetat duce la formarea de aderențe intrauterine. Țesutul cicatricial se dezvoltă între pereții uterini, putând cauza amenoree, infertilitate sau complicații în sarcinile ulterioare. Diagnosticul se stabilește prin histeroscopie, iar tratamentul implică intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea aderențelor și prevenirea recurenței. Recuperarea necesită monitorizare atentă și terapie hormonală pentru regenerarea endometrului.
Infecția: Complicațiile infecțioase post-chiuretaj pot varia de la endometrită localizată până la infecții pelvine severe. Semnele de infecție includ febră, dureri pelvine intense, secreții vaginale urât mirositoare și sensibilitate la nivelul uterului. Tratamentul prompt cu antibiotice cu spectru larg este esențial pentru prevenirea complicațiilor precum abcesele pelvine sau septicemia. Prevenția include respectarea strictă a asepsiei și antisepsiei în timpul procedurii și administrarea profilactică de antibiotice în cazurile indicate.