Meniu

Tumora ovariana: simptome, factori de risc si tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Maria Constantinescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Tumora ovariană reprezintă o formațiune anormală care se dezvoltă la nivelul ovarelor, putând avea caracter benign sau malign. Această afecțiune poate evolua asimptomatic pentru perioade îndelungate, simptomele apărând adesea doar în stadii avansate. Diagnosticul precoce este esențial pentru un prognostic favorabil, însă absența unor simptome specifice face ca multe cazuri să fie descoperite târziu.

Tumorile ovariene pot afecta unul sau ambele ovare și pot avea origini diferite în funcție de tipul de celule implicate. Tratamentul depinde de tipul tumorii, stadiul bolii și vârsta pacientei, putând include intervenție chirurgicală, chimioterapie sau o combinație a acestora.

Tipuri de tumori ovariene

Tumorile ovariene se clasifică în funcție de caracteristicile celulare și comportamentul lor în organism. Acestea pot avea origini diferite în structura ovarului și prezintă grade variate de agresivitate și potențial de răspândire.

Tumori benigne

Tumorile benigne ovariene sunt formațiuni necanceroase care se dezvoltă lent și rămân localizate la nivelul ovarului. Cele mai frecvente tipuri includ chisturile seroase, chisturile dermoide și fibroamele ovariene. Aceste tumori răspund bine la tratament și au un prognostic excelent după îndepărtarea chirurgicală, cu rate minime de recurență.

Tumori borderline

Tumorile borderline reprezintă o categorie intermediară între formațiunile benigne și cele maligne. Acestea au un potențial redus de malignitate și o evoluție mai lentă comparativ cu cancerele ovariene tipice. Deși pot dezvolta implante peritoneale, acestea rareori invadează țesuturile profunde și au un prognostic mai bun decât tumorile maligne.

Tumori maligne

Tumori epiteliale: Tumorile epiteliale maligne reprezintă forma cea mai frecventă de cancer ovarian, dezvoltându-se din celulele care acoperă suprafața ovarului. Acestea includ carcinoamele seroase, endometrioide și cu celule clare, fiecare cu caracteristici histologice și comportament clinic distinct. Prognosticul depinde de stadiul bolii la momentul diagnosticului și de răspunsul la tratament.

Tumori cu celule germinale: Tumorile cu celule germinale apar din celulele producătoare de ovule și afectează predominant femeile tinere. Acestea se caracterizează printr-o creștere rapidă și pot secreta markeri tumorali specifici. Răspund bine la chimioterapie, iar prognosticul este favorabil când sunt diagnosticate în stadii incipiente.

Tumori stromale: Tumorile stromale ovariene se dezvoltă din țesutul conjunctiv al ovarului și pot produce hormoni. Acestea includ tumorile cu celule granuloase și tecale. Au tendința de a fi diagnosticate în stadii timpurii datorită manifestărilor hormonale și prezintă rate bune de supraviețuire după tratament.

Simptome frecvente

Simptomele tumorilor ovariene sunt adesea nespecifice și pot fi confundate cu alte afecțiuni. Recunoașterea acestora și prezentarea la medic pentru investigații sunt esențiale pentru diagnosticul precoce.

Simptome comune

Dureri abdominale și pelvine: Durerile se manifestă prin disconfort persistent sau intermitent în zona abdominală inferioară și pelviană. Intensitatea variază de la o senzație vagă de presiune până la dureri acute care pot iradia spre spate sau membre. Durerea poate fi exacerbată de activitate fizică sau în timpul actului sexual.

Modificări ale apetitului: Pacientele pot experimenta sațietate precoce și scăderea poftei de mâncare. Aceste modificări sunt cauzate de presiunea exercitată de tumoră asupra organelor digestive și pot duce la scădere în greutate nejustificată. Senzația de plenitudine apare chiar și după consumul unor cantități mici de alimente.

Modificări urinare: Presiunea exercitată de tumora ovariană asupra vezicii urinare poate determina nevoia frecventă de urinare sau dificultăți în golirea completă a vezicii. Pacientele pot prezenta urgență urinară sau senzație de presiune pelvină care se accentuează la umplerea vezicii urinare.

Neregularități menstruale: Tumorile ovariene pot perturba ciclul menstrual normal, provocând sângerări neregulate sau modificări în durata și intensitatea menstruației. Unele paciente pot prezenta sângerări intermenstruale sau postmenopauză, simptome care necesită evaluare medicală imediată.

Probleme digestive: Tumorile ovariene pot exercita presiune asupra organelor digestive, provocând simptome precum constipație, diaree sau disconfort abdominal cronic. Pacientele pot prezenta grețuri frecvente, senzație de plenitudine și modificări ale tranzitului intestinal. Aceste simptome digestive apar datorită compresiei exercitate de masele tumorale asupra intestinelor și stomacului, putând afecta semnificativ calitatea vieții.

Simptome legate de hormoni

Modificări cauzate de estrogen: Tumorile ovariene care produc estrogen pot determina sângerări vaginale anormale, în special după menopauză. Nivelurile crescute de estrogen pot cauza dezvoltarea excesivă a mucoasei uterine, ducând la menstruații abundente sau neregulate. Alte manifestări includ sensibilitatea crescută a sânilor și retenția de lichide.

Modificări cauzate de testosteron: Tumorile secretoare de testosteron pot provoca masculinizare, manifestată prin creșterea părului facial, modificări ale vocii și dezvoltarea musculaturii. Aceste modificări hormonale pot duce la oprirea menstruației și modificări ale libidoului. Diagnosticul precoce este esențial pentru prevenirea efectelor ireversibile ale excesului de hormoni masculini.

Factori de risc

Dezvoltarea tumorilor ovariene este influențată de diverși factori genetici, hormonali și de mediu. Identificarea și înțelegerea acestor factori contribuie la stabilirea strategiilor de prevenție și diagnostic precoce.

Factori de risc comuni

Vârstă: Riscul dezvoltării tumorilor ovariene crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă, cu o incidență maximă după 50 de ani. Modificările hormonale asociate menopauzei și expunerea îndelungată la factori de risc pe parcursul vieții contribuie la această creștere. Tumorile maligne sunt mai frecvente la femeile în postmenopauză.

Istoric familial: Prezența antecedentelor familiale de cancer ovarian sau mamar crește semnificativ riscul dezvoltării tumorilor ovariene. Rudele de gradul întâi ale pacientelor diagnosticate cu tumori ovariene prezintă un risc de două până la trei ori mai mare de a dezvolta această afecțiune. Monitorizarea atentă este esențială pentru persoanele cu istoric familial pozitiv.

Obezitate: Excesul ponderal reprezintă un factor de risc important pentru dezvoltarea tumorilor ovariene, în special după menopauză. Țesutul adipos în exces produce estrogeni suplimentari care pot stimula creșterea celulelor tumorale. Obezitatea afectează și răspunsul la tratament și prognosticul general al bolii.

Endometrioză: Endometrioza crește semnificativ riscul dezvoltării anumitor tipuri de tumori ovariene, în special carcinoamele cu celule clare și endometrioide. Inflamația cronică și modificările hormonale asociate endometriozei creează un mediu favorabil pentru transformarea malignă a celulelor ovariene.

Factori genetici

Mutații BRCA1 și BRCA2: Aceste modificări genetice cresc semnificativ riscul dezvoltării cancerului ovarian, în special la purtătoarele mutației BRCA1. Persoanele cu aceste mutații au un risc de până la 40% de a dezvolta cancer ovarian pe parcursul vieții. Testarea genetică și monitorizarea regulată sunt esențiale pentru gestionarea acestui risc crescut.

Sindromul Lynch: Această afecțiune genetică crește riscul dezvoltării mai multor tipuri de cancer, inclusiv cel ovarian. Pacientele cu sindrom Lynch au un risc de până la 12% de a dezvolta cancer ovarian și necesită supraveghere medicală atentă. Screeningul regulat și măsurile preventive sunt cruciale pentru aceste paciente.

Metode de diagnostic

Diagnosticul tumorilor ovariene necesită o abordare complexă, combinând examinarea clinică cu investigații imagistice și de laborator. Acuratețea diagnosticului influențează direct alegerea strategiei terapeutice și prognosticul pacientei.

Examinare fizică: Medicul efectuează o evaluare completă care include palparea abdomenului și examinarea pelviană pentru identificarea maselor anormale sau a sensibilității locale. Această examinare poate evidenția prezența formațiunilor tumorale, dimensiunea și mobilitatea acestora, precum și existența lichidului în cavitatea abdominală. Examinarea fizică oferă informații valoroase pentru orientarea investigațiilor ulterioare.

Analize de sânge: Testele de sânge sunt esențiale pentru evaluarea markerilor tumorali specifici, în special antigenul CA-125, care poate fi crescut în cazul tumorilor ovariene. Aceste analize oferă informații importante despre activitatea tumorală și răspunsul la tratament. Pe lângă markerii tumorali, analizele complete includ hemoleucograma, testele funcției hepatice și renale pentru evaluarea stării generale de sănătate și planificarea tratamentului.

Investigații imagistice: Ecografia transvaginală reprezintă prima linie de investigație imagistică, oferind informații detaliate despre structura și dimensiunile tumorii ovariene. Tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară sunt folosite pentru evaluarea extinderii bolii și identificarea eventualelor metastaze. Aceste investigații permit medicilor să determine stadiul bolii și să planifice strategia terapeutică optimă.

Evaluare chirurgicală: Laparoscopia diagnostică permite vizualizarea directă a tumorii și prelevarea de țesut pentru examinare histopatologică. Această procedură oferă informații precise despre natura tumorii, gradul de extindere și prezența eventualelor metastaze peritoneale. Rezultatele evaluării chirurgicale sunt cruciale pentru stabilirea planului de tratament și prognosticului.

Opțiuni de tratament

Tratamentul tumorilor ovariene este individualizat în funcție de tipul histologic, stadiul bolii și starea generală a pacientei. Abordarea terapeutică poate include diverse modalități de tratament, de la monitorizare activă până la intervenții chirurgicale complexe și terapii sistemice.

Opțiuni non-chirurgicale

Monitorizarea tumorilor benigne: Tumorile ovariene benigne de dimensiuni mici pot fi urmărite prin controale periodice și investigații imagistice regulate. Această abordare include ecografii transvaginale la intervale de 3-6 luni pentru evaluarea modificărilor dimensionale sau structurale. Monitorizarea atentă permite identificarea precoce a eventualelor modificări care ar necesita intervenție terapeutică.

Terapie hormonală: Tratamentul hormonal este utilizat în cazul anumitor tipuri de tumori ovariene sensibile la acțiunea hormonilor. Medicamentele folosite pot include inhibitori de aromatază sau modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen. Această terapie este adesea recomandată pentru tumorile stromale sau în cazurile de recurență după tratamentul inițial.

Chimioterapie: Tratamentul chimioterapic utilizează medicamente citotoxice pentru distrugerea celulelor canceroase și poate fi administrat înainte sau după intervenția chirurgicală. Protocoalele standard includ combinații de medicamente pe bază de platină și taxani, administrate în cicluri regulate. Durata și intensitatea tratamentului sunt adaptate în funcție de răspunsul tumoral și toleranța pacientei.

Proceduri chirurgicale

Chistectomie: Această procedură implică îndepărtarea chirurgicală a chistului ovarian cu prezervarea țesutului ovarian sănătos. Tehnica este recomandată în special pentru pacientele tinere care doresc păstrarea fertilității. Intervenția poate fi realizată prin abord laparoscopic sau clasic, în funcție de dimensiunea și localizarea formațiunii tumorale.

Ovarectomie: Procedura presupune îndepărtarea completă a ovarului afectat împreună cu trompa uterină ipsilaterală. Această intervenție este indicată în cazul tumorilor mari sau atunci când există suspiciune de malignitate. Ovarectomia poate fi unilaterală sau bilaterală, în funcție de extinderea bolii și vârsta pacientei.

Îndepărtarea completă a tumorii: Această intervenție complexă include excizia tuturor țesuturilor afectate vizibil, împreună cu structurile anatomice adiacente implicate. Procedura poate include histerectomie totală, ovarectomie bilaterală, limfadenectomie pelvină și para-aortică, precum și rezecția oricăror implante tumorale peritoneale identificate.

Prognostic

Evoluția și rezultatele tratamentului în cazul tumorilor ovariene depind de multiple aspecte, incluzând tipul histologic, stadiul bolii la momentul diagnosticului și răspunsul la terapie. Vârsta pacientei și prezența comorbidităților influențează semnificativ prognosticul.

Prognosticul tumorilor benigne

Tumorile ovariene benigne au în general un prognostic excelent după tratamentul chirurgical adecvat. Rata de recurență este scăzută, iar pacientele pot reveni la o viață normală după recuperarea post-operatorie. Monitorizarea regulată este totuși necesară pentru detectarea precoce a eventualelor modificări sau recurențe.

Prognosticul tumorilor borderline

Tumorile ovariene borderline prezintă un prognostic intermediar între formațiunile benigne și cele maligne, cu o rată de supraviețuire la 5 ani de peste 95% în stadiile incipiente. Aceste tumori au o evoluție mai lentă și un potențial redus de metastazare. Tratamentul chirurgical conservator este adesea suficient, iar pacientele tinere își pot păstra fertilitatea prin prezervarea țesutului ovarian sănătos.

Rate de supraviețuire pentru tumorile maligne

Supraviețuirea în funcție de stadiu: Rata de supraviețuire variază semnificativ în funcție de stadiul bolii la momentul diagnosticului. În stadiul I, când tumora este limitată la ovare, rata de supraviețuire la 5 ani depășește 90%. În stadiul II, cu extensie pelvină limitată, rata este de aproximativ 70%. Pentru stadiul III, cu răspândire abdominală, rata scade la 30%, iar în stadiul IV, cu metastaze la distanță, rata de supraviețuire este sub 20%.

Supraviețuirea în funcție de tipul tumoral: Carcinoamele seroase de grad înalt prezintă cel mai agresiv comportament, cu rate de supraviețuire mai reduse comparativ cu alte subtipuri histologice. Tumorile cu celule clare și carcinoamele mucinoase au prognostic intermediar, în timp ce tumorile endometrioide și carcinoamele seroase de grad scăzut prezintă cele mai bune rate de supraviețuire când sunt diagnosticate în stadii timpurii.

Întrebări frecvente

Care este diferența între tumorile ovariene și chisturile ovariene?

Tumorile ovariene sunt mase anormale care pot fi benigne sau maligne, în timp ce chisturile ovariene sunt saci plini cu lichid care apar frecvent și sunt de obicei benigne. Chisturile pot dispărea de la sine, dar tumorile necesită evaluare medicală pentru a determina natura lor.

Pot fi prevenite tumorile ovariene?

Prevenția completă a tumorilor ovariene nu este posibilă, dar riscul poate fi redus prin utilizarea contraceptivelor orale, având copii înainte de vârsta de 35 de ani și prin alăptare. Consultarea unui medic pentru evaluarea riscurilor genetice poate oferi informații suplimentare.

Cât de repede cresc tumorile ovariene?

Ritmul de creștere al tumorilor ovariene variază în funcție de tipul tumoral. Tumorile benigne și borderline cresc lent, în timp ce tumorile maligne pot avea o creștere rapidă. Monitorizarea regulată este esențială pentru a urmări evoluția acestora.

Sunt toate tumorile ovariene canceroase?

Nu toate tumorile ovariene sunt canceroase. Multe sunt benigne sau au potențial scăzut de malignitate, cum sunt tumorile borderline. Doar o parte dintre ele sunt maligne și necesită tratament oncologic specific.

Ce grupă de vârstă este cea mai expusă riscului?

Femeile peste 50 de ani sunt cele mai expuse riscului de a dezvolta tumori ovariene maligne, în special după menopauză. Totuși, anumite tipuri de tumori pot apărea și la femei mai tinere.

Pot tumorile ovariene să afecteze fertilitatea?

Da, tumorile ovariene pot afecta fertilitatea, mai ales dacă necesită intervenții chirurgicale extinse sau tratamente care afectează funcția ovariană. Opțiunile de prezervare a fertilității ar trebui discutate cu medicul înainte de tratament.

Cât de des ar trebui să fac screening dacă am factori de risc crescut?

Pentru persoanele cu factori de risc crescut, cum ar fi istoricul familial pozitiv sau mutațiile genetice, se recomandă screening regulat prin ecografii pelvine și teste de sânge. Frecvența exactă trebuie stabilită împreună cu medicul specialist.

Care este rata de succes a diferitelor tratamente pentru tumora ovariană?

Rata de succes a tratamentelor variază în funcție de tipul și stadiul tumorii. Tumorile benigne au un prognostic excelent după intervenția chirurgicală, în timp ce succesul tratamentului pentru tumorile maligne depinde de stadiul bolii și răspunsul la terapii.

Concluzie

Tumorile ovariene reprezintă o problemă complexă cu multiple forme și grade de severitate. Înțelegerea diferențelor dintre tipurile de tumori și simptomele asociate este esențială pentru diagnosticarea și tratamentul adecvat. Deși nu toate tumorile sunt canceroase, monitorizarea regulată și consultarea unui medic specialist sunt cruciale pentru gestionarea riscurilor și asigurarea unui rezultat favorabil. Printr-o abordare informată și proactivă, femeile pot naviga mai bine provocările legate de sănătatea ovariană.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Scully, R. E. (1977). Ovarian tumors. A review. The American Journal of Pathology, 87(3), 686.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2032143/

Chen, V. W., Ruiz, B., Killeen, J. L., Coté, T. R., Wu, X. C., Correa, C. N., & Howe, H. L. (2003). Pathology and classification of ovarian tumors. Cancer: Interdisciplinary International Journal of the American Cancer Society, 97(S10), 2631-2642.

https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/cncr.11345

Dr. Maria Constantinescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.