Varicela la adulti: simptome, factori de risc, complicatii si tratament

Persoanele care nu au avut varicelă în copilărie sau nu sunt vaccinate prezintă cel mai mare risc de îmbolnăvire. Complicațiile pot include pneumonie, encefalită și infecții bacteriene ale pielii, fiind deosebit de periculoase pentru persoanele cu sistem imunitar slăbit și femeile însărcinate.

Simptomele varicelei la adulți

Manifestările clinice ale varicelei la adulți sunt în general mai intense și de durată mai lungă comparativ cu cele întâlnite la copii. Simptomele apar treptat și evoluează în mai multe etape, afectând întregul organism.

Simptome inițiale asemănătoare gripei: Primele manifestări ale varicelei includ febră moderată spre mare, între 38-39,4°C, dureri musculare generalizate și stare pronunțată de oboseală. Pacienții prezintă frecvent dureri de cap, inflamarea ganglionilor limfatici și pierderea poftei de mâncare. Această fază durează aproximativ 1-2 zile înainte de apariția erupției caracteristice.

Dezvoltarea și progresia erupției: Erupția cutanată începe cu pete roșii mici care apar inițial pe trunchi și față, răspândindu-se ulterior pe tot corpul. Petele evoluează rapid în vezicule pline cu lichid, care produc mâncărime intensă. Noile leziuni continuă să apară în valuri timp de 3-4 zile, în timp ce cele vechi formează cruste. La adulți, numărul total de vezicule poate depăși 500, fiind semnificativ mai mare decât la copii.

Durata și perioada de recuperare: Boala durează în medie 10-14 zile la adulți, mai mult decât la copii. Perioada contagioasă începe cu 1-2 zile înainte de apariția erupției și se încheie când toate veziculele au format cruste. Recuperarea completă poate necesita până la trei săptămâni, timp în care pacientul trebuie să evite contactul cu persoanele nevaccinate sau cu risc crescut de complicații.

Diferențe față de varicela copiilor: La adulți, simptomele sunt semnificativ mai severe și durează mai mult timp. Febra este mai mare și persistentă, erupția cutanată este mai extinsă și apare riscul crescut de complicații. Adulții prezintă mai frecvent manifestări sistemice precum durerile musculare intense și starea marcată de epuizare, care pot persista și după vindecarea leziunilor cutanate.

Factori de risc pentru varicela la adulți

Anumite categorii de persoane prezintă un risc crescut de a dezvolta varicelă și complicațiile acesteia. Identificarea factorilor de risc este esențială pentru prevenție și managementul adecvat al bolii.

Lipsa istoricului de varicelă: Persoanele care nu au avut niciodată varicelă sunt cele mai expuse riscului de îmbolnăvire. Absența contactului anterior cu virusul înseamnă lipsa anticorpilor protectori, făcând organismul vulnerabil la infecție. Adulții care nu știu cu certitudine dacă au avut boala în copilărie ar trebui să consulte medicul pentru testarea imunității.

Absența vaccinării: Persoanele nevaccinate împotriva varicelei rămân susceptibile la infecție pe tot parcursul vieții. Vaccinul reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenție, oferind protecție în aproximativ 90% din cazuri. Adulții care nu au fost imunizați în copilărie pot beneficia de vaccinare, aceasta fiind recomandată în special persoanelor cu risc crescut de expunere.

Expunerea la persoane infectate: Contactul direct cu o persoană care are varicelă activă reprezintă principala cale de transmitere a virusului. Virusul se răspândește prin picături respiratorii sau prin contactul direct cu veziculele infectate. Perioada de contagiozitate începe înainte de apariția erupției, făcând dificilă evitarea expunerii în absența unor măsuri preventive.

Activitatea în medii cu risc crescut: Persoanele care lucrează în domeniul medical, în învățământ sau în îngrijirea copiilor au un risc mai mare de expunere la virus. Contactul frecvent cu potențiale surse de infecție crește probabilitatea de îmbolnăvire pentru adulții neimunizați din aceste medii profesionale.

Sistem imunitar slăbit: Persoanele cu sistem imunitar compromis prezintă un risc semnificativ crescut de a dezvolta forme severe de varicelă. Această categorie include pacienții cu boli autoimune, cei care urmează tratamente imunosupresoare, persoanele cu HIV/SIDA și pacienții oncologici. La acești pacienți, boala poate evolua rapid și poate cauza complicații grave.

Complicații la adulți

Varicela la adulți poate determina complicații severe care necesită îngrijiri medicale specializate. Riscul de a dezvolta complicații este semnificativ mai mare la adulți comparativ cu copiii, în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit sau la femeile însărcinate.

Complicații comune

Infecții bacteriene ale pielii: Infecțiile bacteriene secundare apar când bacteriile pătrund prin leziunile cutanate cauzate de varicelă. Acestea se manifestă prin roșeață accentuată, căldură locală, durere și umflarea zonelor afectate. Pielea din jurul veziculelor poate deveni foarte sensibilă și poate apărea secreție purulentă. Tratamentul prompt cu antibiotice este necesar pentru a preveni răspândirea infecției în țesuturile profunde.

Pneumonia: Pneumonia variceloasă reprezintă una dintre cele mai grave complicații ale varicelei la adulți. Aceasta se manifestă prin tuse severă, dificultăți de respirație și dureri în piept. Simptomele respiratorii apar de obicei între a treia și a șaptea zi de la debutul erupției cutanate. Această complicație poate necesita spitalizare și tratament intensiv cu medicamente antivirale și antibiotice.

Deshidratarea: Deshidratarea apare frecvent la adulții cu varicelă din cauza febrei prelungite și a disconfortului care împiedică hidratarea adecvată. Semnele deshidratării includ senzația persistentă de sete, urinare redusă, piele uscată și letargie. Menținerea unui aport adecvat de lichide este esențială pentru prevenirea acestei complicații.

Encefalita: Inflamația creierului cauzată de virusul varicelei poate apărea la adulți, manifestându-se prin dureri severe de cap, confuzie, dezorientare și modificări ale comportamentului. Pot apărea convulsii și probleme de coordonare. Această complicație necesită spitalizare imediată și tratament specializat pentru prevenirea sechelelor neurologice permanente.

Septicemia: Infecția generalizată a organismului reprezintă o complicație severă care poate pune viața în pericol. Aceasta apare când bacteriile pătrund în fluxul sanguin prin leziunile cutanate infectate. Simptomele includ febră foarte mare, frisoane severe, scăderea tensiunii arteriale și insuficiență multiplă de organ. Tratamentul necesită antibiotice intravenoase și măsuri de susținere în secția de terapie intensivă.

Complicații specifice în timpul sarcinii

Riscuri pentru mamă: Varicela în timpul sarcinii poate provoca complicații severe pentru viitoarea mamă, incluzând pneumonie variceloasă care apare mai frecvent și este mai severă la gravide. Riscul este maxim în al treilea trimestru când sistemul imunitar este mai suprimat. Pneumonia poate evolua rapid și necesită spitalizare imediată pentru tratament antiviral și suport respirator.

Riscuri pentru făt: Infecția cu virusul varicelei în primele 20 de săptămâni de sarcină poate afecta grav dezvoltarea fătului. Virusul poate traversa placenta și poate cauza infecție fetală, ducând la restricție de creștere intrauterină și alte complicații severe. Riscul de transmitere este mai mare în perioada perinatală, putând cauza varicelă neonatală severă.

Malformații congenitale: Sindromul varicelei congenitale poate apărea când infecția survine în primul trimestru de sarcină. Acesta se caracterizează prin cicatrici cutanate, anomalii ale membrelor, probleme oculare și afectare neurologică. Copiii afectați pot prezenta întârzieri în dezvoltare și alte probleme de sănătate pe termen lung.

Opțiuni de tratament

Tratamentul varicelei la adulți necesită o abordare complexă, focalizată atât pe combaterea infecției virale, cât și pe ameliorarea simptomelor. Intervenția terapeutică trebuie începută cât mai devreme pentru a preveni apariția complicațiilor.

Medicație antivirală: Medicamentele antivirale, precum aciclovirul, famciclovirul sau valaciclovirul, reprezintă prima linie de tratament pentru varicela la adulți. Acestea sunt mai eficiente dacă administrarea începe în primele 24 de ore de la apariția erupției cutanate. Tratamentul reduce severitatea simptomelor, durata bolii și riscul de complicații. Dozele și durata tratamentului sunt ajustate în funcție de severitatea bolii și prezența factorilor de risc.

Metode de ameliorare a durerii: Ameliorarea durerii și disconfortului se realizează prin diverse metode terapeutice adaptate simptomelor specifice. Paracetamolul este recomandat pentru reducerea febrei și calmarea durerilor, fiind sigur și eficient. Aplicațiile locale cu loțiuni calmante, precum cele cu calamină, ajută la reducerea pruritului. Băile cu bicarbonat de sodiu sau ovăz coloidal pot oferi ameliorare temporară a disconfortului cutanat.

Controlul febrei: Gestionarea febrei în varicela la adulți necesită o monitorizare atentă și intervenție terapeutică adecvată. Paracetamolul este medicamentul de elecție pentru reducerea temperaturii, fiind administrat la intervale regulate conform recomandărilor medicului. Compresele cu apă călduță aplicate pe frunte și regiunea cervicală pot ajuta la scăderea temperaturii. Febra care depășește 39,5 grade Celsius sau persistă mai mult de patru zile necesită evaluare medicală urgentă.

Tehnici de ameliorare a mâncărimii: Pentru reducerea pruritului intens caracteristic varicelei, există multiple opțiuni terapeutice eficiente. Băile cu bicarbonat de sodiu sau fulgi de ovăz coloidal oferă ameliorare temporară. Loțiunile cu calamină aplicate pe vezicule calmează mâncărimea și ajută la uscarea leziunilor. Antihistaminicele orale pot fi administrate pentru controlul pruritului generalizat, iar unghiile trebuie menținute scurte pentru a preveni lezarea pielii prin scărpinat.

Necesarul de hidratare: Menținerea unei hidratări corespunzătoare este crucială în timpul varicelei la adulți. Pacienții trebuie să consume minimum 2-3 litri de lichide pe zi, preferabil apă plată, ceaiuri neîndulcite și supe clare. Hidratarea adecvată previne deshidratarea cauzată de febră și ajută la menținerea funcțiilor normale ale organismului. Monitorizarea culorii urinei oferă un indicator bun al nivelului de hidratare.

Strategii de prevenție

Prevenirea varicelei la adulți se bazează pe măsuri specifice de imunizare și control al expunerii la virus. Strategiile preventive sunt esențiale pentru reducerea riscului de infectare și limitarea răspândirii bolii în comunitate.

Recomandări pentru vaccinarea adulților: Vaccinarea împotriva varicelei este recomandată tuturor adulților care nu au avut boala și nu au fost imunizați anterior. Schema completă include două doze de vaccin administrate la interval de 4-8 săptămâni. Vaccinul este contraindicat în timpul sarcinii și la persoanele cu imunodeficiențe severe. Eficacitatea vaccinării la adulți este de aproximativ 90% în prevenirea formelor severe ale bolii.

Prevenția post-expunere: În cazul expunerii la varicelă, există măsuri specifice care pot fi luate în primele 72 de ore pentru prevenirea sau atenuarea bolii. Imunoglobulina specifică anti-varicelă poate fi administrată persoanelor cu risc crescut, precum gravidele sau pacienții imunocompromiși. Vaccinarea post-expunere poate preveni sau reduce severitatea bolii dacă este efectuată în primele 3-5 zile după contact.

Cerințe de izolare: Izolarea pacienților cu varicelă este obligatorie pentru prevenirea transmiterii virusului. Perioada de izolare trebuie menținută până când toate leziunile formează cruste, de obicei 5-7 zile de la apariția erupției. Camera pacientului trebuie aerisită frecvent, iar contactul direct cu persoanele nevaccinate sau susceptibile trebuie evitat complet.

Considerente la locul de muncă: Persoanele diagnosticate cu varicelă trebuie să se abțină de la prezența la locul de muncă până la vindecarea completă. Angajații din domeniul medical, educație sau îngrijire a copiilor necesită o atenție specială datorită riscului crescut de transmitere. Angajatorii trebuie să implementeze politici clare privind absența în caz de îmbolnăvire și să faciliteze vaccinarea personalului susceptibil.