Ce inseamna cand iti curge sange din nas din senin?

Deși pot părea alarmante, majoritatea episoadelor de epistaxis sunt benigne și se opresc de la sine în câteva minute prin aplicarea corectă a presiunii locale. Totuși, sângerările nazale frecvente sau abundente necesită evaluare medicală pentru identificarea și tratarea cauzei subiacente. În cazuri rare, epistaxisul poate indica prezența unor afecțiuni mai grave care necesită îngrijire medicală de specialitate.

Tipurile de sângerări nazale

Epistaxisul poate avea diferite forme și grade de severitate, în funcție de localizarea vasului de sânge afectat și de cauza care a provocat sângerarea. Înțelegerea tipului de sângerare nazală ajută la stabilirea celui mai potrivit tratament.

Sângerări nazale anterioare: Acestea reprezintă forma cea mai frecventă de epistaxis și apar în partea anterioară a septului nazal, unde vasele de sânge sunt foarte fragile și aproape de suprafață. Sângele curge prin partea din față a nărilor și sângerarea poate fi oprită relativ ușor prin aplicarea de presiune locală timp de 10-15 minute. Acest tip de epistaxis apare mai ales la copii și adulții tineri.

Sângerări nazale posterioare: Acest tip de epistaxis provine din vasele de sânge situate în partea posterioară a nasului, aproape de gât. Sângele curge frecvent pe gât, provocând înghițirea acestuia și posibile episoade de greață. Sângerările nazale posterioare sunt mai dificil de controlat, apar mai frecvent la adulții în vârstă și necesită adesea intervenție medicală specializată.

Niveluri de severitate: Severitatea unei sângerări nazale poate varia de la episoade minore care se opresc spontan în câteva minute, până la hemoragii severe care necesită îngrijire medicală imediată. Factorii care influențează severitatea includ localizarea vasului afectat, prezența unor afecțiuni medicale subiacente și utilizarea medicamentelor anticoagulante. Sângerările care durează mai mult de 30 de minute sau care sunt însoțite de amețeli necesită evaluare medicală urgentă.

Cauzele frecvente ale sângerărilor nazale neașteptate

Epistaxisul spontan poate avea multiple cauze, de la factori de mediu până la afecțiuni medicale complexe. Identificarea cauzei este esențială pentru prevenirea episoadelor viitoare.

Factori de mediu

Aerul uscat și încălzit din interior, în special în timpul iernii, reprezintă cauza principală a sângerărilor nazale spontane. Umiditatea scăzută duce la uscarea și crăparea mucoasei nazale, făcând vasele de sânge mai vulnerabile la rupere. Altitudinea ridicată și expunerea la iritanți chimici pot contribui de asemenea la apariția epistaxisului.

Factori fizici

Traumatismele minore precum suflatul puternic al nasului, scărpinatul sau introducerea obiectelor străine în nas pot provoca sângerări nazale. Deviația de sept nazal și intervențiile chirurgicale în zona nasului pot crește riscul de epistaxis. Activitatea fizică intensă și schimbările bruște de temperatură pot declanșa asemenea episoade.

Afecțiuni medicale

Diverse boli pot cauza sângerări nazale spontane, inclusiv hipertensiunea arterială, tulburările de coagulare și infecțiile tractului respirator superior. Rinita alergică și sinuzita cronică pot fragiliza vasele de sânge din nas. Tumorile nazale și bolile autoimune reprezintă cauze mai rare de epistaxis.

Cauze legate de medicație

Medicamente pentru subțierea sângelui: Anticoagulantele precum warfarina și heparina cresc semnificativ riscul de sângerări nazale. Aceste medicamente reduc capacitatea sângelui de a forma cheaguri, făcând vasele de sânge mai predispuse la sângerare chiar și la traumatisme minore.

Spray-uri nazale: Utilizarea prelungită a decongestionantelor nazale poate duce la uscarea și iritarea mucoasei nazale. Spray-urile cu corticosteroizi, deși benefice în tratamentul alergiilor, pot fragiliza vasele de sânge dacă sunt folosite incorect sau pentru perioade îndelungate.

Anticoagulante: Medicamentele anticoagulante precum aspirina și alte antiinflamatoare nesteroidiene interferează cu procesul normal de coagulare a sângelui. Pacienții care folosesc aceste medicamente trebuie să fie atenți la riscul crescut de epistaxis și să urmeze cu strictețe recomandările medicului privind dozajul și durata tratamentului.

Pași imediați de gestionare a sângerării nazale

Gestionarea corectă și promptă a unei sângerări nazale este esențială pentru oprirea rapidă a hemoragiei și prevenirea complicațiilor. Acțiunile întreprinse în primele minute sunt cruciale pentru eficiența tratamentului și recuperarea rapidă.

Poziționarea corectă: Poziția corpului în timpul unei sângerări nazale influențează direct eficiența măsurilor de oprire a hemoragiei. Persoana afectată trebuie să stea în poziție verticală, cu capul ușor aplecat în față. Această poziție previne înghițirea sângelui și reduce riscul de greață sau vărsături. Aplecarea capului pe spate trebuie evitată deoarece poate cauza înghițirea sângelui și iritarea stomacului.

Aplicarea presiunii: Presiunea directă aplicată corect reprezintă cea mai eficientă metodă de oprire a sângerării nazale. Degetul mare și arătătorul trebuie folosite pentru a strânge ferm partea moale a nasului, chiar sub osul nazal. Presiunea trebuie menținută constant, fără întrerupere, pe întreaga durată recomandată. Această tehnică comprimă vasele de sânge și facilitează formarea cheagului.

Gestionarea timpului: Presiunea aplicată trebuie menținută constant timp de minimum 10 minute, fără întrerupere pentru verificarea stării sângerării. Utilizarea unui ceas pentru măsurarea exactă a timpului este recomandată, deoarece întreruperea prematură a presiunii poate împiedica formarea unui cheag stabil și poate prelungi episodul de sângerare.

Îngrijirea post-sângerare: După oprirea sângerării, activitățile normale pot fi reluate treptat, cu precauție. Nasul nu trebuie suflat timp de câteva ore pentru a permite stabilizarea cheagului. Aplicarea unui unguent special sau a vaselinei în interiorul nasului poate ajuta la menținerea hidratării mucoasei și prevenirea formării crustelor.

Activități de evitat: În următoarele 24 de ore după un episod de sângerare nazală, anumite activități trebuie evitate pentru a preveni recurența. Acestea includ efortul fizic intens, aplecarea repetată, ridicarea obiectelor grele și expunerea la temperaturi extreme. Consumul de băuturi fierbinți și alimentele picante trebuie limitate temporar pentru a preveni dilatarea vaselor de sânge.

Strategii de prevenție

Prevenirea sângerărilor nazale implică o serie de măsuri și obiceiuri zilnice care contribuie la menținerea sănătății mucoasei nazale și reducerea riscului de epistaxis recurent.

Menținerea umidității nazale: Hidratarea adecvată a mucoasei nazale reprezintă factorul cheie în prevenirea sângerărilor. Utilizarea regulată a spray-urilor sau picăturilor saline menține mucoasa hidratată și previne formarea crustelor. Aplicarea unui strat subțire de vaselină sau unguent special în interiorul nasului, mai ales înainte de culcare, oferă protecție suplimentară împotriva uscăciunii.

Controlul factorilor de mediu: Mediul înconjurător influențează semnificativ sănătatea mucoasei nazale. Utilizarea unui umidificator în dormitor pe timpul nopții ajută la menținerea unui nivel optim de umiditate. Temperatura camerei trebuie menținută moderată, evitând extremele care pot usca mucoasa nazală. Expunerea la poluanți și iritanți atmosferici trebuie limitată.

Îngrijirea corectă a nasului: Tehnicile corecte de curățare și îngrijire a nasului sunt esențiale pentru prevenirea traumatismelor. Suflarea nasului trebuie făcută delicat, evitând presiunea excesivă. Curățarea nasului trebuie realizată cu blândețe, fără introducerea degetelor sau a obiectelor străine care pot răni mucoasa.

Ajustări ale stilului de viață: Modificările în stilul de viață pot reduce semnificativ riscul de sângerări nazale. Renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și evitarea medicamentelor care subțiază sângele, când este posibil, sunt măsuri importante. Menținerea unei hidratări adecvate a organismului prin consumul regulat de apă contribuie la sănătatea mucoasei nazale.

Când este necesară asistența medicală

Deși majoritatea sângerărilor nazale sunt benigne și se opresc spontan, există situații care necesită evaluare și tratament medical specializat pentru prevenirea complicațiilor grave.

Situații de urgență: Asistența medicală de urgență este necesară când sângerarea este abundentă și nu poate fi oprită după 30 de minute de presiune directă continuă, când apar simptome precum amețeală, paloare sau stare de slăbiciune, sau când sângerarea este însoțită de dureri severe. Pacienții care urmează tratament cu anticoagulante necesită evaluare medicală imediată în cazul unei sângerări nazale semnificative.

Simptome îngrijorătoare: Anumite manifestări asociate sângerărilor nazale necesită atenție medicală imediată. Acestea includ sângerarea simultană din ambele nări, durerea severă sau presiunea în zona sinusurilor, dificultăți de respirație, paloare accentuată și transpirații reci. Prezența unor simptome neurologice precum confuzia, vederea încețoșată sau durerile intense de cap reprezintă semnale de alarmă care impun evaluare medicală urgentă. Sângerarea nazală însoțită de tuse cu sânge sau vărsături cu conținut sangvinolent sugerează o posibilă complicație severă care necesită investigații suplimentare.

Episoade recurente: Sângerările nazale care apar frecvent, de mai multe ori pe săptămână sau lunar, pot indica prezența unei afecțiuni subiacente care necesită investigații amănunțite. Recurența episoadelor de epistaxis poate fi cauzată de malformații vasculare, tumori nazale sau tulburări de coagulare. Frecvența crescută a sângerărilor nazale la persoanele care urmează tratament anticoagulant necesită ajustarea dozelor sub stricta supraveghere medicală pentru prevenirea complicațiilor hemoragice.

Afecțiuni cu risc crescut: Pacienții cu anumite boli cronice prezintă un risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor în cazul sângerărilor nazale. Persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială, boli de coagulare precum hemofilia sau trombocitopenia, afecțiuni hepatice severe sau insuficiență renală cronică necesită monitorizare atentă și plan de tratament personalizat. Bolile cardiovasculare severe și tratamentele anticoagulante multiple cresc riscul de sângerări nazale severe și prelungite care pot necesita intervenție medicală specializată.