Meniu

Tal valg: tipuri, simptome, diagnostic, tratament si consult medical

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Aurora Albu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Talus valg reprezintă o deformare a genunchilor caracterizată prin poziționarea acestora spre interior, în timp ce gleznele rămân distanțate. Această afecțiune apare frecvent la copiii cu vârste între 2 și 4 ani, fiind considerată o etapă normală în dezvoltare. În majoritatea cazurilor, poziția genunchilor se corectează natural până la vârsta de 7-8 ani.

Totuși, în unele situații, talus valgul poate persista sau poate fi cauzat de diverse afecțiuni medicale precum rahitismul, traumatismele sau tulburările metabolice. Diagnosticarea și tratamentul precoce sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și asigurarea unei dezvoltări normale a aparatului locomotor.

Tipurile de talus valg

Talus valgul poate fi clasificat în două categorii principale, în funcție de cauzele și manifestările sale. Înțelegerea acestor tipuri este esențială pentru stabilirea unui plan terapeutic adecvat și pentru prognosticul pe termen lung.

Dezvoltare fiziologică normală

Această formă apare ca parte naturală a procesului de creștere și dezvoltare la copiii mici. Deformarea este bilaterală și simetrică, iar genunchii încep să se îndrepte treptat spre interior în jurul vârstei de 2 ani. Intensitatea maximă a deformării se observă între 3 și 4 ani, după care se ameliorează progresiv până la vârsta de 7-8 ani.

Talus valg patologic

Cauze nutriționale: Deficiențele nutriționale, în special cele de vitamina D și calciu, pot duce la dezvoltarea rahitismului, care afectează procesul de mineralizare osoasă. Această condiție poate cauza deformări ale oaselor lungi și modificări la nivelul cartilajelor de creștere, rezultând în apariția talus valgului patologic.

Factori genetici: Diverse sindroame genetice și displazii osoase pot determina apariția talus valgului. Aceste afecțiuni afectează structura și dezvoltarea normală a țesutului osos, ducând la deformări progresive ale membrelor inferioare.

Cazuri post-traumatice: Fracturile sau leziunile în zona genunchiului, în special cele care afectează cartilajul de creștere, pot duce la dezvoltarea asimetrică a membrelor inferioare și apariția talus valgului. Această formă este adesea unilaterală și poate necesita intervenție chirurgicală pentru corectare.

Afecțiuni metabolice: Diverse tulburări metabolice care afectează metabolismul osos și cartilajele de creștere pot cauza talus valg. Acestea includ boli endocrine, tulburări de stocare lizozomală și alte afecțiuni sistemice care interferează cu dezvoltarea normală a sistemului musculo-scheletal.

Semne și simptome

Manifestările clinice ale talus valgului variază în funcție de severitatea și cauza afecțiunii, putând include diverse semne și simptome caracteristice.

Aspect fizic: Modificarea vizibilă a alinierii membrelor inferioare reprezintă primul semn observat. Genunchii sunt poziționați spre interior și se ating, în timp ce gleznele rămân distanțate. Această deformare poate fi mai evidentă în timpul mersului sau când copilul stă în picioare.

Durere și disconfort: Persoanele afectate pot experimenta dureri la nivelul genunchilor, șoldurilor sau gleznelor, în special după activități fizice prelungite. Intensitatea durerii variază în funcție de severitatea deformării și poate fi agravată de activitățile care solicită articulațiile.

Dificultăți la mers: Mersul poate fi afectat, manifestându-se prin șchiopătat sau prin necesitatea de a efectua mișcări compensatorii. Copiii pot prezenta un mers caracteristic, cu rotirea externă a picioarelor pentru a evita lovirea genunchilor în timpul deplasării.

Stres articular: Poziționarea anormală a genunchilor poate duce la uzura neuniformă a cartilajului articular și la suprasolicitarea ligamentelor. Acest lucru poate cauza instabilitate articulară și poate crește riscul dezvoltării artrozei premature.

Probleme de aliniere a rotulei: Poziționarea anormală a genunchilor în talus valg poate afecta traiectoria normală a rotulei, cauzând o alunecare laterală excesivă în timpul mișcării. Această deplasare anormală poate duce la uzura precoce a cartilajului articular, instabilitate articulară și durere anterioară de genunchi. Pacienții pot prezenta senzație de instabilitate și crepitații în timpul flexiei și extensiei genunchiului.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea talus valgului necesită o evaluare complexă care combină examinarea clinică detaliată cu măsurători specifice și investigații imagistice. Aceste metode permit determinarea severității deformării și identificarea cauzelor subiacente.

Examinarea fizică: Medicul ortoped evaluează alinierea membrelor inferioare prin observarea poziției genunchilor și gleznelor în timpul statului în picioare și mersului. Examinarea include verificarea mobilității articulare, stabilității ligamentare și forței musculare. Observarea atentă a modului de mers și a posturii oferă informații valoroase despre impactul funcțional al deformării.

Măsurarea distanței intermaleolare: Această tehnică precisă implică măsurarea distanței dintre maleolele mediale ale gleznelor atunci când pacientul stă în picioare cu genunchii în contact. O distanță mai mare de 8 centimetri la copiii peste 7 ani poate indica prezența unui talus valg patologic care necesită investigații suplimentare și posibil intervenție terapeutică.

Evaluarea unghiului patelo-femural: Această măsurătoare specifică determină alinierea rotulei față de femur prin calcularea unghiului format între linia care unește spina iliacă antero-superioară cu centrul rotulei și linia care unește centrul rotulei cu tuberozitatea tibială. Valorile normale variază între 8 și 17 grade, iar valorile mai mari indică un dezechilibru biomecanic semnificativ.

Evaluarea unghiului șold-genunchi-gleznă: Această măsurătoare complexă analizează alinierea mecanică a întregului membru inferior prin determinarea unghiului format între axele mecanice ale femurului și tibiei. Evaluarea se realizează prin radiografii în ortostatism și permite cuantificarea precisă a severității deformării și planificarea intervențiilor corective.

Investigații imagistice: Radiografiile în ortostatism ale membrelor inferioare reprezintă standardul de aur pentru evaluarea talus valgului. Acestea permit măsurarea precisă a unghiurilor articulare, identificarea modificărilor osoase și evaluarea cartilajelor de creștere. În cazuri complexe, rezonanța magnetică poate oferi informații suplimentare despre structurile moi și cartilajul articular.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a talus valgului variază în funcție de vârsta pacientului, severitatea deformării și prezența simptomelor. Tratamentul urmărește corectarea dezechilibrului biomecanic și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Observare și monitorizare

Majoritatea cazurilor de talus valg fiziologic la copiii sub 7 ani nu necesită intervenție activă. Medicul ortoped efectuează evaluări periodice pentru a urmări evoluția naturală a alinierii membrelor inferioare și dezvoltarea normală a aparatului locomotor. Frecvența controalelor este stabilită individual, în funcție de severitatea deformării și ritmul de creștere al copilului.

Kinetoterapie

Programul de exerciții terapeutice se concentrează pe întărirea musculaturii stabilizatoare a genunchiului și șoldului, îmbunătățirea controlului neuromuscular și corectarea pattern-urilor de mers deficitare. Exercițiile specifice includ întărirea cvadricepsului, a mușchilor abductori ai șoldului și a stabilizatorilor gleznei, toate adaptate vârstei și capacității funcționale a pacientului.

Managementul greutății

Excesul ponderal poate agrava simptomele și progresia talus valgului prin creșterea stresului mecanic asupra articulațiilor. Programul de management al greutății trebuie să includă modificări ale stilului de viață, cu accent pe alimentație echilibrată și activitate fizică adaptată. Colaborarea cu un nutriționist poate optimiza rezultatele acestei intervenții.

Suplimentare nutrițională

În cazurile de talus valg asociate cu deficiențe nutriționale, în special cele de vitamina D și calciu, suplimentarea țintită poate contribui la îmbunătățirea mineralizării osoase și dezvoltarea normală a sistemului musculo-scheletal. Dozele și durata suplimentării sunt stabilite în funcție de rezultatele analizelor de laborator și răspunsul clinic.

Intervenții chirurgicale

Chirurgia de ghidare a creșterii: Această procedură minim invazivă este recomandată copiilor care încă au cartilaje de creștere active. Tehnica implică plasarea unor plăci metalice speciale pe partea internă a genunchiului pentru a ghida creșterea osoasă și a corecta progresiv alinierea membrului inferior. Procedura are avantajul unei recuperări rapide și poate fi reversibilă prin îndepărtarea plăcilor după obținerea corecției dorite.

Proceduri de osteotomie: Osteotomia reprezintă o intervenție chirurgicală complexă care implică secționarea controlată a osului pentru corectarea deformării. În cazul talus valgului, se realizează o tăietură la nivelul femurului distal sau tibiei proximale, urmată de realinierea segmentelor osoase și fixarea acestora cu plăci și șuruburi metalice. Recuperarea postoperatorie necesită o perioadă mai lungă de reabilitare și fizioterapie intensivă.

Când este necesară consultația medicală

Evaluarea medicală specializată devine esențială în cazurile de talus valg care persistă după vârsta de 7 ani sau prezintă caracteristici atipice. Severitatea simptomelor și impactul asupra calității vieții determină urgența consultației.

Semne de avertizare legate de vârstă: Persistența sau agravarea talus valgului după vârsta de 7-8 ani necesită evaluare specializată, deoarece reprezintă o deviere de la evoluția fiziologică normală. Apariția bruscă a deformării la orice vârstă sau dezvoltarea asimetrică a membrelor inferioare trebuie investigate prompt pentru identificarea cauzelor subiacente.

Durere persistentă: Prezența durerii continue sau recurente la nivelul genunchilor, șoldurilor sau gleznelor, care nu se ameliorează cu măsuri conservative, reprezintă un semnal important pentru consultarea medicului specialist. Durerea poate indica prezența unor modificări structurale sau a unor complicații care necesită intervenție terapeutică specifică.

Agravarea condiției: Modificarea progresivă a alinierii membrelor inferioare sau accentuarea deformării necesită evaluare medicală promptă. Deteriorarea pattern-ului de mers, creșterea instabilității articulare sau apariția unor simptome noi pot indica o evoluție nefavorabilă care necesită ajustarea planului terapeutic.

Prezentare asimetrică: Dezvoltarea inegală a membrelor inferioare sau apariția talus valgului predominant pe o parte necesită investigații amănunțite. Asimetria poate indica prezența unor afecțiuni subiacente precum tumori, infecții sau traumatisme care necesită diagnostic și tratament specific.

Limitări funcționale: Dificultățile în desfășurarea activităților zilnice, limitarea mobilității sau incapacitatea de a participa la activități fizice obișnuite reprezintă indicații clare pentru evaluare medicală. Impactul negativ asupra calității vieții și riscul de dezvoltare a unor complicații pe termen lung necesită intervenție terapeutică adaptată.

Întrebări frecvente

La ce vârstă ar trebui să mă îngrijoreze genunchii în X la copilul meu?

Genunchii în X sunt frecvenți la copiii cu vârste între 2 și 4 ani și, de obicei, se corectează de la sine până la vârsta de 7-8 ani. Dacă deformarea persistă sau se agravează după această vârstă, este recomandat să consultați un medic pentru o evaluare detaliată.

Se poate corecta talus valgul fără tratament?

Talus valgul fiziologic la copii se corectează adesea de la sine pe măsură ce copilul crește. Totuși, în cazurile patologice sau dacă deformarea persistă după vârsta de 8 ani, poate fi necesară intervenția medicală pentru a preveni complicațiile.

Influențează obezitatea progresia talus valgului?

Da, obezitatea poate agrava talus valgul prin creșterea presiunii asupra articulațiilor genunchiului. Greutatea excesivă poate accentua deformarea și poate duce la dureri articulare, motiv pentru care gestionarea greutății este importantă în tratamentul acestei afecțiuni.

Sunt eficiente ortezele în tratarea genunchilor în X?

Ortezele nu sunt, în general, eficiente pentru corectarea talus valgului fiziologic la copii. În cazurile severe sau patologice, un medic poate recomanda alte intervenții terapeutice mai adecvate pentru corectarea aliniamentului membrelor inferioare.

Când este necesară intervenția chirurgicală?

Intervenția chirurgicală devine necesară în cazurile severe de talus valg care nu se corectează prin metode conservatoare și afectează funcționalitatea. De obicei, aceasta este considerată după vârsta de 10 ani sau atunci când deformarea cauzează dureri sau limitări funcționale semnificative.

Ce exerciții ajută la corectarea genunchilor în X?

Exercițiile care întăresc mușchii abductori ai șoldului și cvadricepsul sunt benefice. Acestea pot include ridicări laterale ale picioarelor și genuflexiuni controlate. Este important să consultați un kinetoterapeut pentru a dezvolta un program adaptat nevoilor individuale.

Pot adulții să dezvolte talus valg?

Adulții pot dezvolta talus valg din cauza unor afecțiuni precum artrita sau traumatismele. Deformarea poate apărea și ca urmare a dezechilibrelor musculare sau a obezității. În astfel de cazuri, este importantă evaluarea medicală pentru a identifica cauza și a stabili tratamentul adecvat.

Cum se măsoară severitatea talus valgului?

Severitatea talus valgului este evaluată prin măsurători clinice precum distanța intermaleolară și unghiul patelo-femural. Investigațiile imagistice, cum ar fi radiografiile, pot oferi informații suplimentare despre alinierea oaselor și gradul deformării.

Concluzie

Talus valg reprezintă o deformare comună a genunchilor care afectează copiii și, uneori, adulții. Deși majoritatea cazurilor se corectează natural în copilărie, unele necesită intervenție medicală pentru a preveni complicațiile pe termen lung. Evaluarea medicală precoce și intervențiile terapeutice adecvate sunt esențiale pentru asigurarea unei dezvoltări normale și a unei calități optime a vieții. Înțelegerea simptomelor și a opțiunilor de tratament disponibile ajută la gestionarea eficientă a acestei afecțiuni.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

White, G. R., & Mencio, G. A. (1995). Genu valgum in children: diagnostic and therapeutic alternatives. JAAOS-Journal of the American Academy of Orthopaedic Surgeons, 3(5), 275-283.

https://journals.lww.com/jaaos/abstract/1995/09000/genu_valgum_in_children__diagnostic_and.3.aspx

Brittain, H. A. (1948). Genu Valgum. British Medical Journal, 2(4572), 385.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2091416/

Dr. Aurora Albu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.