Meniu

Incontinenta fecala: tipuri, cauze si optiuni de tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Tatiana Popa pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Incontinența fecală reprezintă pierderea controlului asupra eliminării materiilor fecale, manifestându-se prin scăpări involuntare de scaun sau gaze. Această afecțiune poate varia de la scurgeri ocazionale minore până la pierderea completă a controlului asupra eliminării. Impactul asupra calității vieții poate fi semnificativ, afectând atât activitățile zilnice, cât și viața socială a persoanelor afectate.

Există multiple cauze care pot duce la apariția acestei afecțiuni, printre care se numără slăbiciunea musculaturii sfincteriene, afectarea nervilor, bolile inflamatorii intestinale sau diabetul zaharat. Tratamentul depinde de cauza subiacentă și poate include modificări ale dietei, exerciții pentru întărirea musculaturii, medicamente sau intervenții chirurgicale în cazurile severe.

Tipurile de incontinență fecală

Incontinența fecală se manifestă în moduri diferite, în funcție de mecanismele fiziopatologice implicate și de severitatea afectării funcției sfincteriene. Înțelegerea tipului specific de incontinență ajută la stabilirea celui mai potrivit plan terapeutic.

Incontinența de urgență: Această formă se caracterizează prin apariția bruscă a nevoii imperioase de a elimina materiile fecale, urmată de imposibilitatea de a ajunge la toaletă la timp. Pacienții simt nevoia urgentă de defecație, dar nu reușesc să își controleze sfincterul suficient timp pentru a găsi o toaletă. Această formă este frecvent asociată cu afectarea funcției sfincterului anal extern și poate fi agravată de prezența diareei sau a inflamației rectale.

Incontinența pasivă: În acest caz, scurgerile de materii fecale apar fără ca persoana să fie conștientă de acest lucru sau să simtă nevoia de defecație. Pacienții nu percep prezența materiilor fecale în rect și nu simt când acestea se elimină. Această formă este adesea cauzată de deteriorarea sensibilității rectale sau de disfuncția sfincterului anal intern.

Incontinența mixtă: Această formă combină caracteristicile incontinenței de urgență cu cele ale incontinenței pasive. Pacienții pot experimenta atât episoade de urgență defecatorie necontrolabilă, cât și scurgeri involuntare fără senzație prealabilă. Este forma cea mai complexă și necesită o abordare terapeutică multidirecțională.

Cauze frecvente

Incontinența fecală poate avea multiple cauze, iar identificarea factorului declanșator este esențială pentru stabilirea unui tratament eficient. Frecvent, mai mulți factori contribuie simultan la apariția simptomelor.

Slăbiciunea musculară: Musculatura sfincterului anal poate fi slăbită din diverse motive, inclusiv traumatisme obstetricale, intervenții chirurgicale în sfera ano-rectală sau procesul natural de îmbătrânire. Mușchii slăbiți nu mai pot menține închiderea eficientă a anusului, ducând la scurgeri involuntare de materii fecale.

Leziuni nervoase: Afectarea nervilor care controlează sfincterul anal și rectul poate compromite capacitatea de a simți nevoia de defecație și de a controla eliminarea materiilor fecale. Aceste leziuni pot apărea în urma nașterilor dificile, intervențiilor chirurgicale sau unor afecțiuni neurologice.

Diareea cronică: Prezența prelungită a scaunelor lichide poate depăși capacitatea sfincterului anal de a reține conținutul intestinal. Scaunele foarte moi sau apoase sunt mai dificil de controlat decât cele solide, chiar și pentru un sfincter funcțional normal.

Constipația severă: Constipația cronică poate duce la dilatarea rectului și la scăderea sensibilității acestuia. În plus, materiile fecale foarte tari pot bloca rectul, permițând doar scurgerilor lichide să treacă pe lângă ele, creând o falsă diaree și incontinență.

Afecțiuni medicale

Boala inflamatorie intestinală: Inflamația cronică a intestinului poate afecta capacitatea rectului de a stoca materiile fecale și poate modifica consistența scaunului. Inflamația poate deteriora sensibilitatea rectală și poate duce la urgență defecatorie necontrolabilă.

Diabetul zaharat: Neuropatia diabetică poate afecta nervii care controlează sfincterul anal și sensibilitatea rectală. Persoanele cu diabet pot dezvolta incontinență fecală ca urmare a deteriorării progresive a acestor nervi, ducând la pierderea controlului asupra eliminării materiilor fecale.

Scleroza multiplă: Această afecțiune neurologică poate afecta controlul intestinal prin deteriorarea căilor nervoase care coordonează funcția sfincterului anal și a mușchilor pelvieni. Pacienții pot prezenta dificultăți în recunoașterea senzației de defecație și în controlul voluntar al eliminării materiilor fecale, simptomele variind în funcție de localizarea și severitatea leziunilor neurologice.

Demența: Persoanele cu demență pot dezvolta incontinență fecală din cauza deteriorării funcției cognitive care afectează recunoașterea și răspunsul la semnalele corporale normale. Pierderea capacității de a identifica nevoia de defecație, de a localiza toaleta sau de a urma rutina normală de utilizare a toaletei contribuie la apariția incontinenței.

Leziunile măduvei spinării: Traumatismele la nivelul măduvei spinării pot întrerupe comunicarea dintre creier și sistemul nervos care controlează eliminarea materiilor fecale. Severitatea incontinenței depinde de nivelul și completitudinea leziunii medulare, putând varia de la pierderea parțială până la pierderea totală a controlului intestinal.

Opțiuni de tratament

Tratamentul incontinenței fecale necesită o abordare personalizată, adaptată cauzei specifice și severității simptomelor. Succesul terapeutic depinde de identificarea corectă a factorilor declanșatori și de aplicarea unei combinații adecvate de metode terapeutice.

Opțiuni non-chirurgicale

Modificări în alimentație: O dietă echilibrată joacă un rol crucial în managementul incontinenței fecale. Aceasta include consumul adecvat de fibre alimentare pentru reglarea consistenței scaunului, evitarea alimentelor care pot irita intestinul sau provoca diaree, precum cafeina, alcoolul sau alimentele picante, și menținerea unei hidratări corespunzătoare pentru prevenirea constipației.

Medicamente: Tratamentul medicamentos poate include antidiareice pentru reducerea frecvenței și urgențelor defecatorii, laxative pentru managementul constipației, sau medicamente care cresc tonusul sfincterului anal. Medicamentele sunt prescrise în funcție de simptomele predominante și de afecțiunile asociate care contribuie la incontinență.

Terapie fizică: Exercițiile specifice pentru întărirea mușchilor pelvieni și ai sfincterului anal pot îmbunătăți semnificativ controlul asupra eliminării materiilor fecale. Programul de exerciții include contracții regulate ale mușchilor pelvieni, tehnici de relaxare și exerciții coordonate pentru îmbunătățirea funcției sfincteriene.

Antrenament prin biofeedback: Această tehnică terapeutică utilizează senzori speciali pentru a ajuta pacienții să identifice și să controleze mai bine mușchii implicați în defecație. Prin intermediul unor dispozitive electronice, pacienții învață să recunoască și să răspundă mai eficient la semnalele corporale legate de eliminarea materiilor fecale.

Proceduri chirurgicale

Sfincteroplastie: Această intervenție chirurgicală repară sfincterul anal deteriorat prin suturarea marginilor mușchiului într-o poziție care să permită o mai bună funcționare. Procedura este deosebit de eficientă în cazurile de leziuni obstetricale sau traumatisme ale sfincterului anal.

Stimularea nervului sacral: Această procedură implică implantarea unui dispozitiv care transmite impulsuri electrice către nervii care controlează sfincterul anal și mușchii pelvieni. Stimularea electrică ajută la îmbunătățirea funcției sfincteriene și la restabilirea unui control mai bun asupra eliminării materiilor fecale.

Sfincter anal artificial: Această procedură implică implantarea unui dispozitiv format dintr-o manșetă gonflabilă în jurul anusului, care poate fi controlată de pacient pentru a permite eliminarea controlată a materiilor fecale. Dispozitivul oferă o alternativă pentru pacienții la care alte tratamente nu au dat rezultate.

Colostomie: Această intervenție chirurgicală constă în crearea unei deschideri în peretele abdominal prin care intestinul gros este adus la suprafață pentru eliminarea materiilor fecale într-o pungă specială. Este considerată o ultimă opțiune terapeutică, fiind recomandată doar în cazurile severe de incontinență fecală care nu răspund la alte tratamente.

Strategii de management zilnic

Gestionarea eficientă a incontinenței fecale necesită o abordare sistematică și organizată a activităților zilnice. Implementarea unor rutine bine stabilite și pregătirea adecvată pot reduce semnificativ impactul acestei afecțiuni asupra vieții cotidiene.

Îngrijirea pielii: Menținerea igienei și protecția pielii din zona perianală sunt esențiale pentru prevenirea iritațiilor și a complicațiilor. Pielea trebuie curățată cu apă călduță și săpun neutru după fiecare episod de incontinență, urmată de uscarea blândă prin tamponare. Aplicarea unei creme protectoare cu oxid de zinc poate preveni apariția iritațiilor și poate menține integritatea barierei cutanate.

Utilizarea produselor absorbante: Produsele absorbante moderne oferă protecție discretă și eficientă împotriva scurgerilor accidentale. Alegerea tipului potrivit de absorbant depinde de severitatea incontinenței și de activitățile zilnice ale persoanei. Scutecele pentru adulți, tampoanele absorbante sau lenjeriile speciale trebuie schimbate regulat pentru a preveni iritațiile și pentru a menține confortul.

Pregătirea trusei de urgență: O trusă de urgență bine organizată trebuie să conțină produse absorbante de rezervă, șervețele umede, cremă protectoare, schimburi de lenjerie și haine, precum și săculețe pentru depozitarea articolelor folosite. Această trusă oferă independență și siguranță în deplasările în afara casei, permițând gestionarea rapidă a episoadelor de incontinență.

Planificarea accesului la toaletă: Organizarea spațiului și a rutinei zilnice în jurul accesului facil la toaletă poate reduce riscul accidentelor. Este important să fie identificate și cartografiate locațiile toaletelor în zonele frecventate regulat, precum și stabilirea unor intervale regulate pentru utilizarea toaletei, chiar și în absența senzației de urgență.

Monitorizarea dietei: Ținerea unui jurnal alimentar detaliat ajută la identificarea alimentelor și băuturilor care pot agrava simptomele incontinenței. Notarea zilnică a meselor consumate și a episoadelor de incontinență permite observarea pattern-urilor și ajustarea corespunzătoare a dietei. Evitarea alimentelor problematice și menținerea unui program regulat al meselor pot îmbunătăți semnificativ controlul asupra eliminărilor.

Întrebări frecvente

Cât de frecventă este incontinența fecală?

Incontinența fecală este o afecțiune relativ comună, afectând un număr semnificativ de persoane, în special pe cele în vârstă. Deși nu este o parte normală a îmbătrânirii, prevalența sa crește odată cu vârsta.

Poate fi vindecată complet incontinența fecală?

Vindecarea completă a incontinenței fecale depinde de cauza subiacentă. În unele cazuri, tratamentele pot ameliora sau chiar elimina simptomele, dar în altele, gestionarea pe termen lung este necesară pentru controlul eficient al afecțiunii.

Ce alimente ar trebui să evit dacă am incontinență fecală?

Anumite alimente pot agrava simptomele incontinenței fecale, cum ar fi cele bogate în grăsimi, alcoolul, cafeina și lactatele. Este recomandat să țineți un jurnal alimentar pentru a identifica și evita alimentele care declanșează simptomele.

Cât de eficient este antrenamentul prin biofeedback?

Antrenamentul prin biofeedback poate fi destul de eficient pentru îmbunătățirea controlului asupra mușchilor implicați în defecație. Acesta ajută pacienții să învețe să-și controleze mai bine mușchii pelvieni și sfincterul anal, contribuind la reducerea episoadelor de incontinență.

Când ar trebui să iau în considerare intervenția chirurgicală?

Intervenția chirurgicală este luată în considerare atunci când alte tratamente nu au reușit să amelioreze simptomele incontinenței fecale. Este important să discutați cu un specialist despre opțiunile chirurgicale disponibile și riscurile asociate.

Pot exercițiile fizice să îmbunătățească incontinența fecală?

Exercițiile fizice, în special cele care întăresc mușchii pelvieni, pot ajuta la îmbunătățirea controlului asupra eliminării materiilor fecale. Exercițiile Kegel sunt adesea recomandate pentru întărirea acestor mușchi și reducerea simptomelor.

Cât timp durează de obicei tratamentul pentru a avea efect?

Durata până când tratamentul începe să aibă efect variază în funcție de severitatea incontinenței și de tipul de tratament. Unele persoane pot observa îmbunătățiri în câteva săptămâni, în timp ce altele pot necesita mai multe luni de terapie.

Ce ar trebui să fac dacă simptomele se agravează brusc?

Dacă simptomele incontinenței fecale se agravează brusc, este esențial să consultați un medic pentru a determina cauza și a ajusta tratamentul corespunzător. Problemele medicale subiacente trebuie investigate pentru a preveni complicațiile.

Concluzie

Incontinența fecală este o afecțiune complexă care poate afecta semnificativ calitatea vieții. Identificarea cauzelor și implementarea unui plan de tratament personalizat sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a simptomelor. Prin combinarea modificărilor dietetice, exercițiilor fizice și utilizării produselor absorbante, pacienții pot obține un control mai bun asupra eliminării materiilor fecale. În cazurile severe, opțiunile chirurgicale pot oferi soluții suplimentare. Colaborarea cu specialiștii din domeniul sănătății este crucială pentru a asigura o abordare completă și eficientă a acestei afecțiuni.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Madoff, R. D., Williams, J. G., & Caushaj, P. F. (1992). Fecal incontinence. New England Journal of Medicine, 326(15), 1002-1007.

https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM199204093261507

Jorge, M. J., & Wexner, S. D. (1993). Etiology and management of fecal incontinence. Diseases of the colon & rectum, 36(1), 77-97.

https://journals.lww.com/dcrjournal/abstract/1993/36010/Etiology_and_management_of_fecal_incontinence.16.aspx

Dr. Tatiana Popa

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.